Dieta pe bază de supă de pui se încadrează în categoria dietelor ce au drept scop reducerea numărului de calorii pentru a scăpa de kilogramele în plus.Ideea de bază este simplă și presupune urmarea unor reguli clare.Planul alimentar zilnic este compus dintr-un mic dejun frugal conceput pe baza unei liste de alimente recomandate, iar în restul zilei supă de pui la discreție.Supa de pui este un aliment sănătos, ușor de preparat și considerat foarte gustos de cei mai mulți oameni.
Dieta durează o săptămână și este recomandată celor care doresc să se debaraseze de un număr mic sau mediu de kilograme.Poate fi folosită în același timp și ca un prim pas înainte de începerea unui program de lungă durată pentru reducerea caloriilor.Un dezavantaj evident al acestei diete este posibila apariție a monotoniei.Pentru cei care sunt fani ai supei de pui această dietă reprezintă metoda perfectă de a slăbi, îmbinând utilul cu plăcutul.
Rețeta pentru supa de pui:
Ingrediente:
Un pui tăiat în 8/10 bucăți,
2 linguri de ulei (preferabil ulei de măsline),
Păstârnac, 3 bucăți,
Țelină, 2 bucăți,
Morcovi, 2 bucăți,
Ceapă, o bucată, tăiată mărunt,
Usturoi, 3 căței,
Pătrunjel, o legătură,
Sare și piper,
Zeamă de lămâie proaspătă, după gust.
Mod de preparare:
Se dezosează puiul și se taie în bucăți mici.Se pune la fiert la foc mic și după ce a fiert, zeama se lasă la răcit, se curăță de grăsimea care s-a ridicat deasupra și se pune din nou la fiert.Se adaugă ceapa, usturoiul, morcovul, țelina și păstârnacul și se lasă la fiert aproximativ 8 minute.Se adaugă pătrunjelul la final.Se sărează, se piperează și se adaugă zeama de lămâie.
Este necesar ca rețetele pentru micul dejun să fie respectate întocmai, fără înlocuiri sau adăugiri.
Mic dejun 1:
O cutie de iaurt dietetic (degresat) combinat cu o jumătate de cană de fructe tăiate în bucățele (mere, banane, portocale), peste care se presară germeni de grâu.
Mic dejun 2:
O cană cu brânză de vaci cu o jumătate de linguriță de zahăr și praf de scorțișoară, 2 bucăți de pâine de secară prăjită, 3 smochine.
Mic dejun 3:
O cană și jumătate cu cereale integrale la care se adaugă o jumătate de cană cu lapte cu 0.1% sau 1.8% grăsime, un măr sau o banană.
Mic dejun 4:
O cană cu suc de portocale, o felie de pâine de secară prăjită, 30 g cașcaval degresat.
Mic dejun 5:
O cană și jumătate cu cereale peste care se toarnă o jumătate de cană cu lapte cu 0.1% sau 1.8% grăsime.
Acestea sunt recomandările pentru primele cinci zile.
În ultimele două din cele șapte cât durează dieta se poate alege oricare dintre cele cinci variante de mic dejun, în funcție de preferințe.
În epoca noastră, caracterizată printr-un dinamism excesiv, stresul suprasolicită sistemul nervos.Totul devine factor de stres: aglomerația, zgomotul, multitudinea informațiilor din toate domeniile, concurența, problemele familiale etc.
Desigur, există multe medicamente care încearcă să ne apere de stres sau să ne vindece când cădem pradă acestui agresor.Orice medicament prezintă însă, de regulă, efecte secundare, contraindicații.De aceea, este de preferat să nu apelăm la ele.
Remedii utile și plăcute contra stresului, cu efecte negative zero:
Încă din vechime sunt cunoscute virtuțile izmei (mentei).Parfumul ei are un efect liniștitor asupra organismului: durerea de cap dispare, senzația de apăsare, la fel; în final, scăpăm de apăsarea stresului și ne găsim liniștea.
Un alt remediu cunoscut de strămoși este hameiul.Efectul acestuia este calmant, hameiul dăruind prin parfumul său un somn liniștit și profund.Acest remediu era folosit în vechime: străbunicile din Bucovina (dar și cele din Ucraina și Rusia, unde hameiul crește datorită climei prielnice) umpleau perne cu ierburi parfumate la care adăugau negreșit și hamei.
În schimb, mirosurile dulci dacă sunt inhalate timp îndelungat produc dureri de cap, chiar stări de rău.Astfel de plante sunt crinii, mălinul, iasomia.Se știe că în camera de culcare nu este bine să avem în vază crini, crenguțe de mălin sau iasomie cu flori multe.
Trandafirul nu degeaba este numit regină a florilor, căci parfumul lui stimulează funcționarea sistemului cardio-vascular și protejează organismul împotriva microorganismelor patogene.
Coniferele cu virtuțile lor sunt cunoscute și ele de mult.Mirosul cetinei, rășinii, conurilor, calmează sistemul nervos, dar în același timp restabilesc funcționarea plămânilor.
Citricele sunt și ele de ajutor.Mirosul de lămâie scade sensibilitatea la stres, iar un ceai cald (chiar fierbinte), fără zahăr, în care s-a adăugat lămâie, crește capacitatea noastră de muncă.Când avem dureri de cap este bine să inspirăm parfumul pe care îl degajă coaja de lămâie, aplicând, în același timp, bucățele de coajă de lămâie pe tâmple.Durerea de cap scade treptat, până dispare cu totul.
O fiertură (plantele se opăresc, apoi se lasă să dea doar un clocot) din talpa gâștei, mentă, hamei și cimbru, în părți egale, este un minunat remediu împotriva insomniei, prin urmare, un mijloc sigur de relaxare, de luptă împotriva oboselii și a stresului.
Pe tărâmurile din sudul Europei, laurul a fost cunoscut încă din antichitate ca un leac ce restabilește forțele și aduce un somn bun.Dacă vrem să ne simțim ca vechii greci, putem pune în pernă câteva frunze de laur (este ușor de găsit, căci foi de dafin are oricine acasă), sau, de pildă, putem înmuia câteva frunze de laur (dafin) în apă rece, iar apoi să le punem pe calorifer sau pe sobă, într-un săculeț de pânză.În curând, oricât de obosiți, stresați și supărați am fi, vioiciunea și energia ne vor reveni.
Mulți încearcă să scape de stres mâncând mult.Ajutorul cel mai bun îl dă hrana cu multe calorii, dulce, care abate atenția organismului, obligându-l să o digere.Sigur, dacă asta nu devine un obicei permanent.Puțini știu că, înainte de a începe să mâncăm, trebuie să mirosim ceea ce vom mânca.Dacă ne săturăm de mirosul mâncării, vom mânca mai puțin, fără a supraîncărca organismul.Dar îi vom oferi energie subtilă, aromele care ne vor ajuta să scăpăm de stres.
Mirosurile specifice mării, oceanului, iodul din alge, apa sărată, briza, au un imens potențial de a reface organismul afectat de stres.Pentru a obține aceste mirosuri, putem face o baie cu săruri de mare, la care putem adăuga și camfor.O asemenea baie ne va încărca organismul cu energie, îl va împrospăta și îi va reface forțele afectate de stres.
Pentru a primi un tratament adecvat contra durerilor de cap, trebuie făcută o diagnosticare corectă.Pentru diagnosticarea corectă a cauzelor durerilor de cap, medicul tău trebuie în primul rând să-ți alcătuiască un istoric al acestora.
Istoricul durerilor de cap:
Cea mai importantă parte a evaluării medicale este așa-numitul istoric al migrenelor de care suferi.
Este important să descrii durerea, simptomele, cu caracteristici cât mai complete cu putință.
Acestea pot fi diagnosticate mai corect daca îi spui medicului tău:
Ce vârstă aveai când au început să apară.
Cât timp le-ai experimentat.
Dacă încerci un singur tip de durere sau mai multe tipuri de dureri.
Cât de des apar durerile de cap.
Dacă știi ce anume declanșează durerea.
Cine altcineva din familie suferă de dureri de cap.
Ce simptome, și dacă sunt, înaintea declanșării durerii.
Dacă performanțele tale școlare sau profesionale sunt afectate de durerile de cap.
Este important de asemenea să discuți cu medicul tău despre ce simți și ce se întâmplă când ai dureri de cap:
Unde este localizată durerea.
Cum se manifestă.
Cât de severă este pe o scară de la 1 la 10.
Cât timp durează.
Dacă apare deodată, fără nici un simptom anterior de avertisment.
În ce perioadă a zilei apare de obicei.
Dacă există tulburări de vedere înaintea declanșării durerii.
Ce alte simptome apar în timpul migrenei (slăbiciune, grețuri, sensibilitate la lumină etc.)
Cât de dese sunt migrenele.
Ar trebui de asemenea să îi spui medicului tău dacă ai mai fost tratat pentru migrene și ce medicamente ai folosit (prescrise și automedicație) sau mai folosești încă.
Analizele și testele care ți-au fost efectuate în trecut sunt de asemenea foarte importante pentru medicul căruia i te adresezi.
Evaluarea psihologică:
Un interviu cu un psiholog nu face parte din evaluarea de rutină a migrenelor, dar poate fi făcut pentru a identifica factorii de stres ce pot genera durerile de cap.
Poți cere să ți efectueze o testare computerizată completă pentru a furniza medicului informații cât mai profunde și veridice.
După evaluarea rezultatelor testărilor referitoare la istoricul durerilor, examenul fizic, neurologic și psihiatric, medicul tău poate fi în măsură să determine tipul de migrenă ce te afectează.
În cazul în care problema este foarte serioasă pot fi necesare testări suplimentare.
Venim astăzi cu câteva idei pentru diferite afecțiuni.Remediile sunt naturiste și nu aveți nimic de pierdut dacă le încercați.
Tuse rebelă:
Un ceai foarte bun împotriva tusei rebele este următorul : flori şi frunze de podbal (2 linguriţe), frunze de pătlagină (1 linguriţa).Din acest amestec puneţi 2 linguriţe într-o cană şi opăriţi cu 250 ml de apă clocotită.Lăsaţi să se infuzeze 10 minute, apoi strecuraţi.Beţi câte o cană de ceai dimineaţa, înainte de micul dejun.
Muguri de brad : 12 gr de muguri, îi daţi într-un clocot de apă și apoi consumați ceaiul obținut.Aceștia elimină mucoasele de pe căile respiratorii.
Lumânărica: ceaiul de lumânărică potoleşte tusea şi elimină flegma.
Amigdalita:
Amigdalita o putem trata cu diferite remedii:
Cucuta: seminţele de cucută prăjite în seu şi întinse pe o cârpă, se pun la gât şi vindecă amigdalita.
Ceapa: rasă şi amestecată cu petrol, dă înapoi amigdalele umflate.
Un tratament foarte bun, este cu propolis : 50 gr propolis solid, se găseşte peste tot, în pieţe, la vânzătorii de produse apicole, se pune la macerat în 250 ml de alcool rafinat, vreme de două săptămâni, agitându-se zilnic sticla.Se ia seară, înainte de culcare, o linguriţă de lichid amestecat cu miere de albine sau cu puţin zahăr.Nu se mai bea şi nu se mai mănâncă nimic după aceea timp de o oră.Este un tratament foarte bun pentru amigdalită cât şi pentru durerile în gât.
Arsuri, răni, acnee:
Acestea se pot vindeca cu ajutorul unor alifii din ingrediente naturale:
Se iau următoarele plante : gălbenele 14 gr, pătlagină 14 gr, pelin alb 14 gr, rădăcină de tătăneasă 14 gr.Se amestecă bine, se iau 113 gr de amestec care se fierb în untură curată de porc, până când plantele devin ca jumările, să nu se ardă.Lăsăm să stea o zi preparatul, după care îl încălzim la bain-marie şi îl strecurăm.
50 gr seu de oaie se fierbe în 100 ml lapte dulce.Se pune la răcit, până când seul se ridică deasupra.Se ia cu o strecurătoare şi se amesteca bine cu 50 gr ceară de albine topită, 25 gr unt, 3 linguri de ulei de floarea soarelui şi puţină apă de colonie.Se păstrează la rece în cutii închise.
Aromaterapia este o formă de tratament deosebit de plăcută care funcționează pe baza uleiurilor esențiale.
Indiferent cî îți plac mirosurile de fructe, flori, lemn sau mosc, există o aromă făcută să se potrivească oricui, iar combinând două sau mai multe uleiuri, poți crea un parfum personal unic.
Aromaterapia modernă a fost descoperită în secolul al XX-lea, de către chimistul francez Gattefosse, a cărui familie conducea o parfumerie.
Lucrând în laborator, Gattefose și-a provocat o arsură.Și-a înmuiat imediat mâna într-un vas cu ulei de lavandă și, în scurt timp, arsura s-a vindecat fără a apărea vreo complicație.Incidentul l-a determinat pe parfumier să studieze efectele terapeutice pe care le au uleiurile aromatice, tot restul vieții sale.
Dr. Jean Valnet, un alt pionier al aromaterapiei, a urmărit teoria predecesorului său, dar nu s-a limitat la atât, ci a folosit uleiurile esențiale pentru a trata rănile soldaților, în timpul celui de-al doilea Război Mondial.
Dar cea care a dezvoltat metoda diluării și a aplicării uleiurilor esențiale prin masaj, a fost Marguerite Maury, biochimist francez.
Cum funcționează aromaterapia?
Uleiurile esențiale sunt deseori aplicate direct pe piele, făcând parte din ritualul masajului, dar instrucțiunile trebuie citite cu multă atenție, pentru a afla care este concentrația acestora.
Dacă sunt tari, nu trebuie aplicate pe piele și trebuie evitat contactul cu ochii.
Câțiva stropi de ulei pot fi diluați în cada cu apă fierbinte, înainte de a face o baie.
Sau poți pregăti comprese fierbinți și reci, tot pe baza uleiurilor esențiale.
Inhalarea aromei este o procedură deja binecunoscută.
Pentru aceasta, fie arzi uleiul parfumat, într-o candelă specială, fie, pentru un și mai mare efect, adaugi câțiva stropi de ulei într-un vas cu apă fierbinte și stai cu capul acoperit de un prosop, deasupra vasului.
O listă cu uleiurile indicate în aromaterapie și beneficiile lor, găsiți aici.
Beneficiile și avantajele plantei de Aloe Vera sunt foarte răspândite și cunoscute.
Multe persoane folosesc această plantă în diverse afecțiuni, iar o cură de 2 săptămâni cu Aloe Vera este mai mult decât indicată mai ales în sezonul rece.
Această cură este recomandată în ulcer, gripă, astm, reumatism, astenie nervoasă, dureri de cap, scleroză, eczeme.
Înainte de a se folosi, planta nu trebuie udată timp de 5 zile.
Se folosește 1,5 kg plantă, în vârstă de 3-5 ani, care se trece prin mașina de tocat.
Se adugă 2,5 kg miere și 3,5 kg l vin roșu natural de 14-18 grade.
Toate se pun într-un borcan de sticlă și se așează într-un loc răcoros și întunecat, timp de 5 zile.
După acest timp se ia, în primele 7 zile, câte o linguriță, de 3 ori pe zi, cu 2 ore înainte de masă.
După cele 7 zile, se va lua câte o linguriță, de 3 ori pe zi, cu o oră înainte de masă.
Durata minimă a unei cure cu Aloe este de 2 săptămâni.
În timpul tratamentului se exclud din alimentație laptele și ouăle, iar iaurtul este admis doar în cantități mici.
În perioada respectivă se consumă cât mai multe supe și fructe dulci între mese.
Vă oferim în continuare câteva sfaturi bune și de urmat pentru a crește masa musculară, mai ales pentru cei ce trag din greu la sala de forță.
Evitați accidentările: evitați mișcările cu un risc ridicat, mai ales daca nu sunteți bine încălziți.Folosiți forma corectă de execuție tot timpul și nu riscați să vă accidentați încercând să ridicați prea mult, prea devreme.Dacă vă accidentați nu vă puteți antena,deci nu veți crește.
Folosiți greutăți libere la toate seturile grele: oricât de sofisticate vi s-ar părea aparatele, acestea nu vor construi atâta masă musculară ca și greutățile libere.
Efectuați un număr optim de repetări: antrenați-vă cât mai greu posibil, în forma corectă pentru a face cât mai multe repetări (cu greutăți mari, 6-10 pentru grupele musculare, cu greutăți mici, 8-12 pentru grupele musculare).
Folosiți mișcări compuse, care implică tot corpul: dacă doriți masivitate și mărime, nu faceți mișcări de izolare, ci insistați pe genoflexiuni, îndreptări, împins din culcat, împins de la umeri cu bara, flexii cu bara și tracțiuni.
Nu depășiți numărul optim de seturi pentru grupele musculare: încercați să faceți doar atâtea seturi cât simțiți că este productiv pentru corpul vostru.
Găsiți părți care pot fi îmbunătățite: stabiliți care părți ale corpului necesită mai multă muncă, intrați în sală concentrați pe acestea și lucrați-le la începutul antrenamentelor.Începeți antrenamentele voastre cu haltera, apoi treceți la gantere, iar dacă folosiți cabluri, faceți-o pe final.
Nu uitați să vă mâncați proteinele: cu cât mâncați mai multe proteine, cu atât mai bine.Cele mai bune proteine pentru masa musculară sunt cele din carne roșie, de unde vă luați nutrienții necesari creșterii.Proteinele concentrate din zer sunt de asemenea importante.Faceți un mod de viață din alimentația proteică abundentă și veți câștiga masă musculară solidă.
Nu numărați exercițiile: nu există un număr optim de exerciții, cei mai mulți specialiști propun patru exerciții pentru fiecare grupă musculară, dar pentru grupele musculare mici aceasta poate duce la supraantrenament.
Experimentați pentru a găsi ce exerciții construiesc mai multă masă musculară pentru voi: doar pentru că unele exerciții lucrează bine pentru alții nu înseamnă același lucru și pentru voi în mod obligatoriu.
Nu vă feriți de repetările maximale: de câte ori vă simțiți în formă și simțiți ca antrenamentul "merge", încercați câte o repetare maximală, în mod piramidal.
Sfecla roşie provine din specia spontană întâlnită în vecinătatea Mării Mediterane şi de pe tărmul Oceanului Atlantic.Acţiunea sa este bine cunoscută încă din antichitate.
Acţiune farmaceutică: nutritivă, laxativă, aperitivă, răcoritoare, energizantă, antianemică, mineralizantă, anticancerigenă, hipotensoare, întăreşte imunitatea organismului, luptă pentru refacerea sângelui, foarte utilă şi în leucemii dar şi alte tumori.
Extern este cicatrizantă, dezinfectantă, bactericidă destul de puternică.
Este utilă în tratamentele cancerului în toate formele limitând dezvoltarea tumorilor prin oprirea multiplicării celulelor canceroase.
Are proprietatea de a distruge şi o serie de microorganisme, reechilibrează şi reglează sistemul nervos al întregului organism şi este uşor hipotensivă.
Nu este indicată diabeticilor.
Denumiri populare: napi de mâncare, napi roşii, râpă, sfeclă de borş, sfeclă de masă, ţigle roşii, ţuică.
Compoziţie chimică: hidraţi de carbon, betaină, asparagină, acid glutamic, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, PP, acid folic, biotin, zaharuri, oligoelemente, săruri minerale.
În tradiţia populară: sucul din rădăcină rasă pe răzătoare şi stoarsă se bea dimineaţa pe nemâncate pentru curăţirea sângelui.
Preparare: se rade fin şi se consumă crudă, minimum 30 g de 3 oi pe zi.
Sucul din sfeclă se poate consuma câte 200 ml de trei ori pe zi.Se va începe prin a consuma o cantitate de 50 ml o dată pe zi apoi treptat în funcţie de toleranţa individuală se va mări cantitatea de sfeclă până se va ajunge la 200 ml de trei ori pe zi.
În cazul cancerului sau altor afecţiuni este foarte utilă împreună cu morcov, castraveţi, salată, pătrunjei, etc.
Este bine să se facă o cură de minimum 6 luni cu câte 100 ml de 3 ori pe zi minimum.Se va amesteca cu castraveţi şi morcovi, eventual mere în cazul cancerului.
Sfecla fiartă sau coaptă îşi pierde o serie dintre proprietăţi.
Se poate folosi la următoarele afecţiuni: afecţiuni bucale, afecţiuni biliare, afecţiuni cardiace, afecţiuni hepatice, afecţiuni renale, afecţiunile splinei, artrită, anemie, astenie fizică şi nervoasă, avitaminoze, cancer, colită, constipaţie, convalescenţă, demineralizare, dischinezie biliară şi stomacală, enterite, gripă, hemoroizi, hipercolesterolemie, hipertensiune arterială, insomnii, litiază urică, menopauză, migrene, scurgeri vaginale, tuberculoze, viroze.
Consumarea pătrunjelului proaspăt este folositoare la orice vârstă, căci mărește imunitatea la bolile infecțioase, fiind recomandat mai ales în caz de epidemii.
Pătrunjelul conține uleiuri eterice, carotin, vitamina C, flavonoide etc.
S-a demonstrat că în meniul persoanelor care au atins vârste respectabile, printre celelalte verdețuri și crudități, pătrunjelul ocupă un loc de cinste.
Pătrunjelul este folosit și în cosmetică, datorită conținutului ridicat de vitamina A, numită și vitamina frumuseții.
Pătrunjelul albește, tonifică și hrănește pielea.Pentru aceasta se folosește infuzia de frunze verzi de pătrunjel, cu care se șterge fața, dimineața și seara.
Din o lingură de frunze proaspete și bine spălate, apoi mărunțite, amestecate cu o lingură de lapte bătut, se prepară o mască pentru albirea tenului.Se aplică acest amestec pe față și se lasă 20 de minute, apoi se îndepărtează cu apă curată, puțin călduță.
Pătrunjelul combate mirosul supărător de ceapă și usturoi, este suficient să ronțăim câteva frunzulițe verzi și mirosul supărător dispare.
Trebuie remarcat faptul că supele și mâncărurile înăbușite cu mult pătrunjel sunt foarte folositoare pentru bolnavii de hipertensiune, pentru cei cu edeme datorate afecțiunilor cardiace sau renale, ca și în cazul calculilor renali, gutei și în numeroase alte afecțiuni.
Câteva frunzulițe zdrobite alină usturimile și mâncărimea în cazul ciupiturilor de insecte: albine, viespi, țânțari, păianjeni, diminuând și inflamațiile produse de acestea.
Infuzia de pătrunjel se obține din două lingurițe de frunze proaspete de pătrunjel, tocate mărunt, peste care se toarnă 500 ml apă clocotită.Se lasă o oră, apoi se strecoară. Se bea de trei ori pe zi câte o ceșcuță înainte de masă.
Sucul de pătrunjel este extrem de util în procesele de asimilare a oxigenului, precum și în menținerea stării si funcțiilor normale ale glandei tiroide și a suprarenalelor.
Sucul de pătrunjel sau pătrunjelul verde, consumat ca atare, stimulează funcționarea tractului digestiv, este un bun diuretic folosit, mai cu seamă, în hipertrofia de prostată.
Este folosit ca diuretic, ca stimulent al poftei de mâncare, dar și pentru normalizarea ciclului menstrual, îmbunătățirea respirației și a ritmului cardiac.
Totodată, pătrunjelul este foarte eficient în bolile de ochi, inclusiv ca remediu în cataractă.
În aceste situații se bea suc proaspăt de pătrunjel, amestecat cu suc de morcov, țelină și cicoare.
O combinație eficientă este și amestecul de suc de spanac, salată și pătrunjel.
Din frunzele proaspete de pătrunjel se obține sucul cu ajutorul unui storcător electric.Sucul astfel obținut se bea câte 1-2 lingurițe la o jumătate de ceașcă de lapte proaspăt sau amestecat în 1-2 linguri de smântână, de trei ori pe zi, cu 15-20 minute înainte de masă.
Nu se vor lua niciodată doze mai mari de 60 g suc de pătrunjel fără a fi amestecat cu alte componente!
Infuzia din semințe de pătrunjel se prepară turnând peste o linguriță de semințe zdrobite de pătrunjel o ceașcă de apă clocotită.Se macerează 8 ore, se strecoară și se bea în cursul unei zile, în porții mici.
Prima parte a acestui articol o veți găsi aici.
Cum se poate preveni refluxul gastro-esofagian:
Metodele care includ prevenirea apariției refluxului gastro-esofagian sunt: menținerea unei greutăți corporale constante; evitarea consumului prea mare de prăjeli și alimente grase, ciocolată, alcool, cafea și produse pe bază de roșii; renunțarea la fumat; după ce ați mâncat așteptați două sau chiar trei ore înainte să vă întindeți.
Cum se tratează refluxul gastro-esofagian:
Medicamentele:
Tratamentul medical are ca scop principal neutralizarea conținutului acid al stomacului care irită esofagul.
Antiacizii sunt eficienți în tratarea simptomelor ușoare, dar nu sunt suficienți pentru a înlătura simptomele mai grave.
În general, medicii prescriu în primul rând pentru acest tip de afecțiune medicamente care au capacitatea de a reduce acidul gastric din stomac (exemplu: ranitidină).
Modificarea modului de viață:
O importantă etapă a tratamentului refluxului gastro-esofagian constă în crearea unor modificări apropiate stilului de viață.
Încercați pe cât posibil să eliminați alimentele și băuturile suspecte de reducerea eficacității funcționale a sfincterului, la fel ca și alimentele care irită esofagul deja iritat, ca sucurile din fructe, roșile, ceapa și piperul.
Fracționați-vă mesele în mai puține părți de hrană și evitați să mâncați cu două sau trei ore înainte de culcare.În acest fel îi permiteți stomacului să se golească parțial și se va reduce cantitatea de acid prezentă în stomac înainte de culcare.
Dacă este cazul, încercați să slăbiți pentru a ușura simptomele asociate RGE prin diminuarea presiunii exercitate asupra abdomenului.
Purtați haine lejere.
Renunțați la fumat, ceea ce îi permite sfincterului să recapete tonusul.
Când stați întinși în pat, ridicați-vă capul cu ajutorul mai multor perne, permițând gravității să reducă cantitatea de acid care trece din stomac în esofag, iar astfel atenuați arsurile din stomac.
S-a constatat faptul că mestecarea gumei micșorează arsurile de stomac.Acest lucru este probabil datorat producerii excesive de salivă, care neutralizează o parte din acidul conținut în esofag.
Chirurgia:
Chirurgia este necesară unui număr mic de persoane care suferă de refluxul gastro-esofagian, refractare la modificările modului de viață și la medicamente.Intervenția chirurgicală are ca scop mărirea presiunii în partea inferioară a esofagului.
Aceste frumuseți care ne încântă cu parfumul lor deosebit se întâlnesc în majoritatea grădinilor și parcurilor din întreaga lume.
Multe parfumuri conțin în compoziția lor petale de trandafiri.
Acest parfum a fost și mai este folosit în apa de baia datorită efectelor lui relaxante.
Ceaiul din petale are o larga utilizare:
Ceaiul din petale uscate de trandafiri poate fi folosit împotriva durerilor de cap, a crampelor cauzate de menstruație si nevralgii.
Apa de trandafiri a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri ca un astringent utilizat în cosmetică.
Poate fi folosită și ca antiseptic, iar dacă este utilizat în curele intrne, poate funcționa și ca un laxativ slab.
Să nu uitam de minunatele dulcețuri de trandafiri ale bunicilor noastre, gustoase și parfumate.
Petalele de trandafir și măceșele folosite în salate:
Petalele pot fi mâncate ca atare sau în salate.
Turcii foloseau măceșele pentru a prepara gemuri și diverse dulciuri tradiționale, iar dintr-o combinație de fructe și petale se poate face un interesant oțet pentru salate care se poate păstra pentru o vreme.
Măceșele sunt o comoară de vitamina C:
Măceșele sunt foarte bogate în vitamina C.
Ele conțin în cantitate mare vitamine esențiale și ceaiul făcut din ele, dacă fructele sunt proaspete, este un remediu pentru răceală și gripă.
Din păcate mai mult de jumătate din valoarea lor se pierde prin uscare.
Majoritatea furnizorilor de măceșe presate vă vor spune că vitamina C tablete pe care o cumpărați este produsă din măceșe, în care acestea sunt foarte bogate.
Cocktail de fructe uscate, macerate la rece:
Ingrediente: Fructe de cătină, măceșe, coacăze, coacăze negre, fructe de păducel, stafide, smochine și curmale uscate și tăiate cât mai mărunt.
Preparare: Fructele se mărunțesc cât mai fin cu ajutorul unei râșnițe electrice de cafea sau prin tăiere cu cuțitul.O lingură din acest amestec se pune într-o cană cu apă și se lasă să macereze 8 ore (de seara până dimineața).
Administrare: Maceratul se bea dimineața, adăugând o linguriță de miere.La sfârșit, se consumă și pasta delicioasă care rămâne pe fundul cănii.Ideal ar fi să faceți o cură de minimum 21 de zile, în care să consumați în fiecare dimineață doar acest preparat și, eventual, după o jumătate de oră, fructe proaspete ori sucuri de fructe.
Indicații: Rețeta le este recomandată astenicilor, persoanelor supraponderale, cu țesut adipos în exces, celor cu probleme cardiace și vasculare.O ceașcă din acest elixir risipește somnul greu de dimineață, ne împrospătează și ne dă o stare de vioiciune.
Contraindicații: Nu există.
Bomboane energizante cu polen de albine:
Ingrediente: 2 lingurițe polen, 2 linguri miere lichidă, miezul de la 10 nuci dat prin mașina, 1 linguriță de fulgi de grâu, un vârf de cuțit de pulbere de busuioc.
Preparare: Cele 2 linguri de miere se amestecă cu polenul până se omogenizează (polenul poate fi măcinat cu râșnița electrică de cafea pentru ca amestecul să fie mai omogen); se adaugă pe rând fulgii de grâu, miezul de nucă și busuiocul.Totul se amestecă foarte bine.În final, trebuie să rezulte o pastă foarte groasă, care se poate modela sub forma unor mici sfere.În cazul în care compoziția este prea subțire, se mai adaugă fulgi de grâu; dacă este prea groasă, se adauga miere în plus.
Administrare: Se iau două bomboane înainte de fiecare masă sau atunci când avem de făcut eforturi mari.Copiii sub 6 ani vor lua maximum una-două bomboane pe zi, cu condiția să nu facă un alt tratament cu polen de albine.
Indicații: Acest remediu inedit este indicat în toate formele de astenie, precum și pentru stimularea activităților intelectuale.În cazul când acesta taie pofta de mâncare, se administrează între mese.În ciuda gustului delicios, în cantitățile indicate nu îngrașă, ci din contră, ajută la normalizarea greutății corporale.
Contraindicații: Acest remediu este contraindicat în afecțiunile hepatice grave sau aflate în fază acută.Se va folosi cu precauție de cei care au alergie la polen sau la miere.
Lăptișorul de matcă:
Conservare: Cea mai bună conservare a lăptișorului de matcă se face prin amestecarea cu miere.Proporția lăptișorului de matcă este de 2%, adică 2 grame de pastură în 100 grame de miere lichidă.
Administrare: Se pare că doza cea mai potrivită de întreținere, recomandată fără nici un fel de rezervă, indiferent de persoană, este de 2 mg pe zi.Această doză este bine tolerată de organism, nu dă dependență și nici efecte secundare.
Indicații: Lăptișorul de matcă este un remediu excelent în anemie.Administrarea zilnică de lăptișor de matcă se asociază foarte bine cu curele de reîntinerire, având efecte rapide.Lăptișorul de matcă influențează puternic activitatea psihică.După doar 12 zile de tratament, se pot constata efecte clare de ameliorare a stării interioare.Datorită efectelor sale stimulative și energizante, lăptișorul de matcă ajută la depășirea stărilor de inerție, de apatie, care pot apărea primăvara.În plus, s-a observat la acest produs apicol o puternică acțiune antibacteriană.
Contraindicații: Pentru doza prescrisă mai sus, nu se cunosc.
Luni:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 ml suc de roșii cu o lingură suc de lămâie și 100 g orez fiert, fără unt.
Cina:150 g legume fierte și pasate și o linguriță de ulei, 100 g pește cu spanac fiert și ardei grași.
Marți:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată verde cu roșii și nuci, 80 g paste cu legume fierte.
Cina: 200 g morcovi, spanac și dovlecei fierți, 200 g pui la grătar.
Miercuri:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 80 g orez cu o linguriță de cașcaval, 200 g salată verde cu o linguriță de ulei.
Cina: 200 g legume la grătar, 50 g brânză degresată cu o felie pâine integrală.
Joi:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 150 g brânză degresată cu 200 g mămăligă.
Cina: o porție supă de ceapă, praz și țelină, 200 g friptură vită la grătar.
Vineri:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată verde cu o linguriță de ulei, 80 g paste cu suc de roșii și busuioc proaspăt.
Cina: 200 g legume la grătar și 150 g pește la cuptor.
Sâmbătă:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată de morcovi și țelină cu o linguriță de ulei, 80 g orez cu mazăre.
Cina: 150 g legume fierte și pasate și o linguriță de ulei.
Duminică:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată de roșii, 100 g spaghete cu suc de roșii.
Cina: o porție de cremă de morcovi, 50 g brânză degresată și ceapă verde și pătrunjel.
Denumiri populare: broajbe, ciuş, colză, curechi chinezesc, curechi de câmp, hordal, napi curecheşti, napi de mirişte, napi de vară, napi sălbatici, pere de pământ, rapiţă, rapiţă colţă, rapiţă de câmp, rapiţă măruntă, rapiţă sălbatecă, ripac, turnep, tuş.
În tradiţia populară: frunza se punea pe tăieturi, răni, buboaie.
Cu nap ras, prăjit în ulei, se făceau legături la obrinteli, gâlci.La gâlci se puneau şi frunze crude, sub ureche.
Ras pe răzătoare şi prăjit în untură de porc ori undelemn se punea la udmă.
Copt şi ras se punea la “frânt”.
Cu cataplasme de nap tocat, ceapă şi grăsime de porc se oblojeau femeile de durere de pântece.Cu decoctul de nap se mai făceau spălături la bolile femeieşti.
Compoziţie chimică: rădăcina conţine peste 80% apă, proteine, grăsimi, extracte neazotate, sulforafan, indoli, betacaroten, celuloză, arsen, sodiu, potasiu, calciu, fosfor, iod, fier, vitaminele: A, B1, B2, niacin, C, E.
Valoare energetică 29 K\cal.\100g.
Frunzele conţin apă 88%, proteine, grăsimi, extracte neazotate, celuloză, săruri minerale, vitamine.
Acţiune farmaceutică: prin vitaminele pe care le conţine, sulfuran, indoli, este foarte util în lupta cu cancerul.
Are proprietăţi diuretice, dizolvant uric, efecte expectorante, depurativ.
Se foloseşte la următoarele afecţiuni: abcese, acnee, angină pectorală, bronşite, cistite, degerături, enterite, furuncule, gută, litiază urică, tuse, tratamente cosmetice.
Preparare:
O lingură de pulbere de rădăcină se va pune în 250 ml apă clocotită.Se acoperă pentru 10 minute după care se strecoară.Se bea întreaga cantitate în prize mici pe parcursul întregii zile în afecţiunile de mai sus.
100 g rădăcini se taie în felii şi se vor pune într-un litru de apă sau lapte, care se fierb pentru 20-30 minute.Se strecoară şi se va face gargară sau se foloseşte extern.
Rădăcină proaspătă sau uscată se va pune cataplasmă caldă pentru a se colecta mai repede puroiul şi a ajuta la coacerea lui mai rapidă.
Două linguri de rădăcină se pun la 1 litru de apă şi se fierb timp de 15 minute, apoi se strecoară.Se dau în cazurile constipaţiei cronice sau pentru potolirea tusei chiar cronice şi persistente.Se poate pune şi 1 linguriţă de seminţe de gutui în acest caz.
Femeile, în marea lor majoritate, se luptă cu kilogramele în plus, țin cure de slăbire și fac tot posibilul pentru a deveni cât mai suple.De multe ori recurg la diete drastice care de multe ori le afectează buna funcționare a organismului.
Chiar dacă pare incredibil, sunt multe femei care își doresc tocmai contrariul și anume să poată lua în greutate câteva kilograme pentru a scăpa de senzația de oboseală permanentă, de imunitatea scăzută și de aspectul filiform.
Pentru acestea regimul de îngrășare va trebui supravegheat de un medic specialist, deoarece surplusul de grăsimi din organism constituie un factor de risc pentru bolile cardiovasculare și de nutriție.
Orice dietă care presupune asimilarea câtorva kilograme nu este una foarte bogată în lipide și glucide.
Dezechilibrele care pot apărea atunci când veți consuma în exces pâine, dulciuri, grăsimi animale, pot avea consecințe grave asupra stării dvs. de sănătate.Vizita la un medic endocrinolog este obligatorie atunci când vreți să vă îngrășați.
În urma unor teste amănunțite veți ști dacă urmează să perseverați în această privință sau dacă metabolismul dvs. nu vă permite să acumulați nici un gram în plus.
Regimul alimentar pentru îngrășare cuprinde pe lângă alimente vitaminizante, care vă vor crește pofta de mâncare și o serie de produse lactate: cașcaval, brânzeturi, unt, lapte, care sunt bogate în grăsimi.Totul trebuie consumat după un plan bine stabilit care să permită creșterea gradată a numărului de calorii.
Evitați consumul de dulciuri și încercați să consumați cât mai multe proteine, care vă vor dezvolta musculatura, dar și așa numitele glucide bune care se găsesc în cartofi, orez, pâine integrală, paste făinoase.
Proteinele le veți găsi mai ales în carnea de vită, de pasăre, de pește dar și în ouă, fasole, ciuperci.
O persoană slabă va scăpa de acest aspect dacă va combina regimul alimentar bogat în calorii, cu efortul fizic bazat pe exerciții care vor crește masa musculară.
Trebuie reținut acest aspect legat de exercițiile fizice deoarece în cura de îngrășare nu se recomandă activitatea fizică bazată pe consumul de calorii.
Meniu pentru o zi:
Ora 7.00-8.00: Iaurt degresat, măr, cafea neîndulcită sau cu zaharină.
Ora 10.00-11.00: Suc de fructe proaspăt, 2 mandarine.
Ora 13.00-14.00: Peşte la cuptor sau friptură de vită la grătar, cu garnitură de legume proaspăt fierte cu un cub de legume şi salată de legume cu foarte puţin ulei.
Ora 15.00-16.00: 2 mere (grapefruit, mandarine), 1 pahar de lapte bătut sau suc de roşii.
Ora 18.00: 200 g friptură de vită la grătar, 100 g brânză de vaci.
Ora 20.00: Iaurt degresat sau o cană de lapte cu fulgi de porumb.
Puteți intercala 2 zile pe săptămână (marţi şi vineri), în care să consumați numai struguri (1-2 Kg.) sau după cum doriţi.
Se permit la prânz 1-2 cartofi copţi la cuptor.
În funcție de dimensiunile locului suferind, se ia o bucată mai mare sau mai mică de vată sau celofibră, se umezește cu bitter suedez și se aplică pe porțiunea bolnavă, care a fost unsă înainte în mod obligatoriu cu untură de porc sau pomadă de filimică, pentru că alcoolul să nu tragă grăsimea din piele.
Se poate pune deasupra o bucată ceva mai mare de folie de plastic, pentru a menaja lenejeria, iar abia apoi se leagă o cârpă caldă, eventual o fașă.
Compresa este lăsată să acționeze 2-4 ore în funcție de boală sau de modul în care este suportată.
Dacă pacientul suportă, compresa poate fi ținută chiar întreaga noapte.
După îndepărtarea ei, pielea se pudrează.
Dacă apar totuși iritări ale pielii la persoanele mai sensibile, atunci compresele trebuie folosite timp mai scurt și scoase din când în când.
Persoanele alergice nu trebuie să utilizeze folia de plastic, ci se vor lega direct cârpele peste bucata de vată sau celofibră.
Să nu se uite în nici un caz ungerea pielii cu grăsime înainte de aplicarea compresei!
Dacă apar mâncărimi, ungeți locul cu pomadă de filimică.
Cu aceste comprese nu este obligatoriu să stați la pat; dacă sunt bine fixate, vă puteți mișca în voie.
Datorită progreselor semnificative în domeniul chirurgiei plastice, interesul pentru implantul de păr a crescut semnificativ în ultimii ani.
Căderea părului afectează doi din trei bărbați și una din cinci femei.
Unele persoane încep să-și piardă părul încă din jurul vârstei de 20 de ani.
Premisele implantului de păr:
Dacă v-ați întrebat vreodată cum poate o astfel de intervenție chirurgicală să vă schimbe înfățișarea și să vă mărească încrederea în sine, trebuie să cunoașteți modul în care decurge un astfel de implant și consecințele la care trebuie să vă așteptați de pe urma lui.
Ca și în cazul chirurgiei plastice faciale, premisele obligatorii le constituie o sănătate bună și niște așteptări realiste.
Este important să înțelegem că un astfel de implant are anumite limite și nu există un implant de păr cu rezultate ideale.
Scopul acestei intervenții chirurgicale este de a îmbunătăți cât mai mult posibil aspectul fizic al pacientului.
Înainte de a vă hotărâ în privința acestei alegeri, sfătuiți-vă cu chirurgul plastician și cereți-i să vă explice care sunt opțiunile disponibile în cazul dvs.
Acesta este un fenomen ce progresează o dată cu înaintarea în vârstă și are o mare importanță pentru chirurgul care vă tratează.
Doctorul va explica pacientului ce fel de anestezie este indicată în fiecare caz în parte.
Chirurgul plastician se decide de obicei în favoarea unei anestezii locale sau parțiale pentru implantul de grefă, dar cei mai mulți chirurgi optează pentru o anestezie generală în cazul unei intervenții mai complexe.
Metoda chirurgicală folosită va fi de asemenea determinată de complexitatea procedurii.
Nu trebuie neapărat să fii chel sau aproape chel pentru a te supune unui transplant de păr.
De asemenea vârsta nu constituie un impediment pentru utilizarea transplantului.Cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât metoda de transplant trebuie să fie mai conservatoare, deoarece regiunea din care se prelevează părul poate să nu fie încă suficient de stabilă.
Este ideal ca pacientul să aibă un păr suficient de des pe porțiunile de unde se va efectua prelevarea, pentru a putea acoperi îndeajuns zonele în care calviția este sau va fi prezentă.
Se va dezbate de către pacient împreună cu doctorul sau problema culorii părului, în contrast cu culoarea pielii capului.
Grosimea firului de păr este de asemenea hotărâtoare pentru rezultatul final al implantului.
Totuși, pacienții cei mai multumiți de transplant sunt aceia care acceptă din start estimările chirurgului referitoare la îmbunătățirea stării lor anterioare.
Dacă pacienții optează pentru acest implant, doctorul le va descrie metoda și tipul de anestezie folosite, dacă mai este nevoie de vreun alt tip de intervenție ulterioară, precum și riscurile și costurile implicate.
Factorii responsabili pentru apariția calviției:
Spălatul frecvent pe cap, o circulație proastă, purtarea pălăriilor sau alte obiceiuri personale nu constituie de fapt principalii factori care duc la căderea, timpurie sau nu, a părului.
La bărbați, principalul factor în apariția calviției este cel ereditar.
La femei, schimbările hormonale, mai ales cele care se petrec în timpul menopauzei sunt principalii factori responsabili pentru rărirea și căderea părului.
Accidentele, arsurile și bolile pot declanșa de asemenea căderea părului.
Factorul-cheie în înlocuirea părului îl constituie prezența părului din părți sau de la ceafă, care este apoi folosit pentru a înlocui părul pe porțiunea afectată de calviție.Din acest motiv, o calviție totală face ca operația de implant de păr să fie imposibilă.
Un alt factor îl constituie și calitatea părului.Părul deschis la culoare, ca și cel cu firul gros dă impresia unui podoabe capilare mai bogate, decât în cazul unui păr închis la culoare și cu o textură normală.
Implantul de păr presupune de obicei mai multe grefe ce trebuie implantate pe parcursul mai multor ședințe, efectuate în general la interval de cel puțin patru luni, pentru a permite o vindecare și o regenerare adecvate.
La bărbați calviția începe adesea prin rărirea și apoi căderea părului din partea din față și în această fază este foarte ușor să se intervină pentru o corecție.
În tradiţia populară era folosit în alimentaţia animalelor şi uneori şi a oamenilor.
Din seminţe se extrage un ulei comestibil cu gust aparte.
Compoziţie chimică: beta-caroten ca şi morcovul, diferă doar cantitativ, leucină, peporezină, tirozină, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, hidraţi de carbon, protide, săruri minerale, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E.
Proprietăţi: emolient de excepţie, sedativ, laxativ.
Se indică în următoarele afecţiuni: abcese, afecţiuni cardiace, afecţiuni renale, afecţiuni reumatismale, afecţiuni oculare în special cele cu hemoragii, arsuri, astenii, cancer, cangrenă senilă, constipaţie, diabet, dispepsii, dizenterie, enterite, hemoroizi, infecţi urinare, insomnii, insuficienţă renală, leucemii, paraziţi intestinali (ascarizi, limbrici), prostată, tenie, tulburări neurologice, viermi intestinali.
Mod de folosire:
Intern:
Crud amestecat cu aperitive; în supe, înăbuşit.
Un pahar de suc, în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, este un laxativ foarte eficient.
Seminţele consumate crude după decojire au multe minerale și vitamine.
Se pisează 30-50 g de seminţe, se amestecă cu miere şi se iau în trei prize, din jumătate în jumătate de oră.După o oră se ia un laxativ, preferabil ulei de ricin.
Emulsia obţinută prin fierberea în lapte a seminţelor decojite şi pisate este calmantă şi răcoritoare, indicată în insomnii, dureri şi inflamaţii ale căilor urinare.
Extern:
Cataplasme contra arsurilor şi a inflamaţiilor, abcese, cangrenă senilă.
Fiecare ulei este caracterizat de o combinație unică a compunentelor care au proprietăți terapeutice diferite.Lavanda, spre exemplu, este un excelent antiinflamator și are un efect de calmare asupra psihicului.
În momentul în care uleiurile sunt absorbite în porii pielii, ele participă la circulația sanguină.
Iasomia: aroma dulce ajută la eliberarea sentimentelor reprimate, a celui de gelozie amară și împotriva sentimentului de vină.Puteți să îl folosiți și ca afrodisiac.Face o combinație reușită cu uleiurile de citrice, santal și trandafir.
Pergamuta: acest ulei provine din coaja fructelor galbene sau portocalii de pergamuta.Revigorant natural pentru minte și pentru corp, împrospătează și oferă încredere în sine.Se potrivește cu lavanda, iasomia, coriandrul, lămâia și geraniumul.
Ylang Ylang: are o aromă exotică de floare dulce.Este ideal în momentele în care vă dor mușchii și doriți să vă relaxați.
Piperul negru: energizează, îmbunătățește circulația, acționează împotriva răcelii, a gripelor și a infecțiilor.Se potrivește cu rozmarinul, lavanda și santalul.
Mirul: poate fi folosit în vindecarea rănilor, în îngrijirea tenului îmbătrânit, în bronșite și răceli.Nu trebuie aplicat pe pielea sensibilă sau pe rănile deschise.
Cedrul: se spune că egiptenii foloseau acest ulei în producerea cosmeticelor, a parfumurilor și a medicamentelor.Este un bun calmant și poate fi folosit împotriva căderii părului.
Uleiul de lavandă: mirosul proaspăt și dulce este folosit în mod tradițional pentru balansarea emoțiilor, eliberarea de sub stres, tensiune, dureri de cap.Provoacă un somn odihnitor.
Coriandrul: este foarte indicat în momentul în care suferiți de insomnii, dureri reumatice sau vă paște o răceală.Se asortează cu pergamuta, pinul, iasomia și santalul.
Grapefruitul: este potrivit celor care nu au încredere în propriile forțe, persoanelor dependente sau frustrate.Acționează împotriva stării de melancolie, reîmprospătează și energizează trupul.
Eucaliptul: acționează împotriva răcelilor, scade febra și ușurează respirația.Poate fi folosit împreună cu rozmarinul, lavanda, cedrul și lămâia.
Masca pentru ten gras cu pori dilatați se prepară din: 1 lingură de tărâțe de grâu, 1 lingură de suc de căpșuni și un albuș bătut.Pasta obținută se aplică pe față și se menține 15-20 minute, apoi se clătește fața cu apă caldă.
Masca de castraveți are proprietăți hidratante și înviorătoare.Se aplică felii de castraveți ce se vor freca ușor pe față pentru ca pielea să absoarbă sucul din ele.
Masca împotriva pistruilor se prepară din: 1 lingură de făină de secară, 1 lingură de tărâțe de orz și zeamă de lămâie.Se aplică pe față, se lasă 15 minute și se spală fața cu apă călduță.
Masca de roșii se poate folosi aproape în tot cursul anului.În afara conținutului mare de vitamine, roșiile sunt un mijloc excelent de curățire a tenului și a punctelor negre.
Masca pentru ten aspru și lipsit de frăgezime se prepară din: 1 lingură zeamil, 1 lingură lapte proaspăt și 1 gălbenuș.Masca se păstrează pe față timp de 15-20 minute, apoi se spală fața cu infuzie de mușețel.
Măști cu lămâie:
Datorită conținutului mare în acid citric și în vitamine, lămâile sunt folosite cu bune rezultate la alcătuirea mai multor măști, din care enumerăm:
Masca împotriva pistruilor: 3 linguri de zeamă de lămâie, 20 g drojdie de bere și 20 g de tărâțe de grâu.
Masca pentru tenuri seboreice: 30 ml zeamă de lămâie, 10 g drojdie de bere și 5 g talc.
Masca pentru ten pătat se prepară din: 1 lingură de tărâțe de grâu, 10 g drojdie de bere și zeamă de lămâie cât este necesar.Se aplică pe față și se lasă 10 minute, apoi se spală fața cu apă călduță.
Masca pentru ten congestionat și obosit se prepară din: 2 linguri de zeamil și o lingură de smântână.Se adaugă puțină infuzie de mușețel până ce pasta obținută are consistența smântânii.Se aplică pe față și se menține 15-20 minute, apoi se spala fața cu infuzie de mușețel.
Măști cu derivate ale cerealelor:
Datorită conținutului bogat în vitamine din grupele B1, B2, B6 și PP, unele derivate ale cerealelor sunt folosite cu succes în cosmetică.
Masca pentru ten seboreic și îmbâcsit se prepară din următoarele componente: 200 g tărâțe de grâu, 50 g zeamil, 10 g bicarbonat de sodiu și 10 g borax.Se amestecă și pulberea obținută se pune într-un borcan sau cutie închisă.Când se curăță fața, se amestecă o linguriță de pulbere cu o linguriță de infuzie de mușețel și se freacă metodic fața.După aceea clătim fața cu infuzie de mușețel.
Masca de gălbenuș, recomandată în cazul unui ten uscat și ofilit, se aplică pe față și se menține 20-25 minute.Dacă tenul este foarte uscat, atunci masca se scoate cu ulei de floarea-soarelui, care se unge peste ou, apoi se șterge cu un tifon atât oul, cât și uleiul și se spală fața cu infuzie de mușețel.
Alte câteva măști cu ingrediente naturale, care vă pot rezolva problemele tenului, mai găsiți aici.
Alimentele pe care le putem consuma fără restricții și care nu îngrașă sunt:
Fructe:
Zmeură
Pepene galben
Mere
Papaya
Gapefruit
Ananas
Portocale
Struguri
Căpșune
Legumele, fructele și zarzavaturile sunt alimentele care constituie principala sursă de substanțe minerale și vitamine din alimentație.
Încercați să mâncați toate legumele de sezon deoarece multe legume se găsesc indiferent de anotimp.
Adăugați în mâncărurile dvs. fasolea și lintea, care sunt surse excelente de fier și alte substanțe minerale.
Fructele conțin și ele multe vitamine și substanțe minerale, așadar consumați fructele de sezon și încercați să puneți la păstrare fructe de livadă sau sălbatice ( congelate, uscate sau în conservă).
Mâncați în fiecare zi cel puțin cinci porții de legume și fructe.
Legume:
Conopida
Salata verde
Spanac
Broccoli
Sparanghel
Ceapa
Varza
Zucchini
Usturoi
Ardei
Morcovi
Andive
Castraveți
