În tradiţia populară: frunza se punea pe tăieturi, răni, buboaie.
Cu nap ras, prăjit în ulei, se făceau legături la obrinteli, gâlci.La gâlci se puneau şi frunze crude, sub ureche.
Ras pe răzătoare şi prăjit în untură de porc ori undelemn se punea la udmă.
Copt şi ras se punea la “frânt”.
Cu cataplasme de nap tocat, ceapă şi grăsime de porc se oblojeau femeile de durere de pântece.Cu decoctul de nap se mai făceau spălături la bolile femeieşti.
Compoziţie chimică: rădăcina conţine peste 80% apă, proteine, grăsimi, extracte neazotate, sulforafan, indoli, betacaroten, celuloză, arsen, sodiu, potasiu, calciu, fosfor, iod, fier, vitaminele: A, B1, B2, niacin, C, E.
Valoare energetică 29 K\cal.\100g.
Frunzele conţin apă 88%, proteine, grăsimi, extracte neazotate, celuloză, săruri minerale, vitamine.
Acţiune farmaceutică: prin vitaminele pe care le conţine, sulfuran, indoli, este foarte util în lupta cu cancerul.
Are proprietăţi diuretice, dizolvant uric, efecte expectorante, depurativ.
Se foloseşte la următoarele afecţiuni: abcese, acnee, angină pectorală, bronşite, cistite, degerături, enterite, furuncule, gută, litiază urică, tuse, tratamente cosmetice.
Preparare:
O lingură de pulbere de rădăcină se va pune în 250 ml apă clocotită.Se acoperă pentru 10 minute după care se strecoară.Se bea întreaga cantitate în prize mici pe parcursul întregii zile în afecţiunile de mai sus.
100 g rădăcini se taie în felii şi se vor pune într-un litru de apă sau lapte, care se fierb pentru 20-30 minute.Se strecoară şi se va face gargară sau se foloseşte extern.
Rădăcină proaspătă sau uscată se va pune cataplasmă caldă pentru a se colecta mai repede puroiul şi a ajuta la coacerea lui mai rapidă.
Două linguri de rădăcină se pun la 1 litru de apă şi se fierb timp de 15 minute, apoi se strecoară.Se dau în cazurile constipaţiei cronice sau pentru potolirea tusei chiar cronice şi persistente.Se poate pune şi 1 linguriţă de seminţe de gutui în acest caz.
