Dieta cu grapefruit vă poate ajuta să pierdeți câteva kilograme nedorite, mai exact în 2 luni și jumătate puteți pierde chiar și 10 kilograme.
Micul dejun:
O jumătate de grapefruit sau un sfert de pahar cu suc neîndulcit.
Două ouă de orice fel.
Două felii de bacon.
Prânz:
O jumătate de grapefruit sau un sfert de pahar de suc neîndulcit.
Salată cu orice fel de sos.
Carne de orice fel și oricât doriți.
Cina:
O jumătate de grapefrit sau un sfert de pahar de suc neîndulcit.
Salată cu orice fel de sos sau legume roșii sau verzi, preparate în unt și condimentate.
Carne sau pește de orice fel, pregătit după preferințe.
O ceașcă de cafea sau ceai.
Gustarea înainte de culcare:
Un sfert de pahar cu suc de roșii sau lapte degresat.
Alimentele pe care le puteți consuma în timpul dietei:
ceapă roșie, piper, ridichi, broccoli, cereale, porumb, spanac, legume care conțin amidon, spaghete, unt de arahide, jeleu sau gem, murături dulci, covrigei, fructe, sos pentru salate cu un conținut slab de calorii.
Alimentele pe care nu aveți voie să le consumați:
ceapă albă, cartofi, țelină, mazăre, morcovi, ceapă verde, chips-uri, fasole verde, lăptuci, maioneză, orice fel de brânză, hot dog, nuci, produse de panificație, dulciuri.
Observații generale:
Se consumă 8 pahare cu apă pe zi.
La fiecare masă, se poate mânca pe săturate.
La fiecare masă este necesar să se consume cel puțin cantitatea minimă de grapefruit indicată pentru aceea masă.
Încercați să nu scoateți nimic din dietă, mai ales șunca de la micul dejun și salatele deoarece această combinație ajută la arderea grăsimilor.
Grapefruitul sau sucul din acest fruct este important, deoarece se comportă ca un catalizator în procesul de ardere.
Nu adăugați și nu diminuați cantitatea de grapefruit sau de suc indicată.
Beți numai o ceașcă de cafea pe zi.Cofeina dezechilibrează producerea insulinei care împiedică procesul de ardere.
Nu mâncați între mese, iar dacă veți urma dieta cum trebuie, nu vă va fi foame.
Puteți consuma alimente prăjite în unt.
Nu mâncați desert, produse de panificație, legume albe sau cartofi dulci.
Puteți dubla sau tripla porțiile de carne, salate sau legume.
Urmați dieta timp de 12 zile, faceți o pauză de 2 zile și repetați cura.
Sfaturi utile bucatarie, beauty, sfaturi pentru casa, birou, sfaturi de intretinere corporala si multe altele.
Se afișează postările cu eticheta suc de rosii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta suc de rosii. Afișați toate postările
sâmbătă, 5 martie 2016
Dieta cu grapefruit
Etichete:
bacon,
cartofi dulci,
dieta cu grapefruit,
diete,
legume albe,
legume rosii,
legume verzi,
salata cu sos,
suc de grapefruit,
suc de rosii
joi, 18 februarie 2016
Despre roșii
Consumul de roșii se recomandă, indiferent de sezon, în orice formă, ca atare sau suc de roșii.
Roșiile constitue și un remediu fitoterapeutic datorită substanțelor chimice pe care le conțin, cum sunt vitaminele A, B și C (în cantitate mare), apoi PP, K și E.
Mai conțin de asemenea o mare cantitate de săruri minerale de fosfor, potasiu, magneziu, sulf, nichel, zinc, cupru, fier, iod și cobalt.
În compoziția lor mai intră acizi organici, dintre care citric și oxalic.
În roșii, se mai găsește o substanță cu acțiune asemănătoare celei a cortizonului, fapt ce explică acțiunea lor antireumatică și antigutoasă.
Toți acești compuși chimici conferă roșiilor următoarele calități: efect vitaminizant și energizant, datorită vitaminelor (în special vitamina C); activează metabolismele; având o valoare calorică mică și efect diuretic (sărurile de potasiu), roșiile se pot folosi în cură de slăbire; stimulează glandele cu secreție internă, în special pancreasul, și apetitul.
Din roșii se prepară măști sau se aplică sub formă de cataplasme în afecțiunile feței sau pentru întreținerea pielii; se folosesc în tratarea acneei sau pentru revitalizarea pielii prin vitaminizare.
Datorită diurezei, roșiile favorizează dizolvarea și eliminarea calculilor renali, dizolvarea calculilor urici și eliminarea ureei.
Roșiile acționează terapeutic și prin sărurile pe care le conțin.
Sărurile de cobalt au acțiune vasodilatatoare și reglează tensiunea arterială; sărurile de cupru, alături de sărurile de fier și vitamina C, au efect antianemic; fluidizează sângele și au efect antiinfecțios și antiinflamator (derivatul cortizonic) și contribuie la reglarea funcțiilor tiroidei (alături de sărurile de iod).
Iodul mai are și o acțiune antisclerotică, antireumatică și de prevenire a îmbătrânirii precoce.
Sărurile de magneziu drenează căile hepatobiliare, cele de nichel stimulează funcțiile pancreasului; sărurile de fier au efect plastic, de dinamizare, de activarea a metabolismelor și a paratiroidei; sărurile de sulf au efect antireumatic, de întreținere a fanerelor (păr, unghii și dinți), de reglare a funcțiunilor hepatobiliare, în cazurile de dischinezii, iar sărurile de zinc favorizează formarea globulelor roșii la anemici, activează hipofiza și glandele sexuale.
În zilele caniculare ale verii, roșiile costituie un agent de hidratare al organismului, datorită procentului mare de apă pe care-l conțin (aproximativ 90 % din greutate).
Fructele și legumele au un efect răcoritor și de combatere a setei prin faptul că, odată consumate, ele degajă în organism, treptat, apa pe care o conțin (au deci un efect de hidratare de tip “retard”).
Roșiile sunt indicate în litiaze și afecțiuni reumatice de tip gută și artrism, ca depurativ în stări de intoxicații cronice, în ateroscleroză și în cură de slăbire.
Roșiile se găsesc până toamna târziu, când apar pătlăgelele verzi, care se conservă iarna, mai ales pentru conținutul lor bogat în vitamina C, rezultată din procesul de fermentație care are loc în timpul acririi.
Dacă prepararea lor pentru iarnă se face corect, în vase cu smalțul intact, calitățile roșiilor pot fi conservate.
Sâmburii și pielițele roșiilor au acțiune laxativă prin efect mecanic.
Roșiile constitue și un remediu fitoterapeutic datorită substanțelor chimice pe care le conțin, cum sunt vitaminele A, B și C (în cantitate mare), apoi PP, K și E.
Mai conțin de asemenea o mare cantitate de săruri minerale de fosfor, potasiu, magneziu, sulf, nichel, zinc, cupru, fier, iod și cobalt.
În compoziția lor mai intră acizi organici, dintre care citric și oxalic.
În roșii, se mai găsește o substanță cu acțiune asemănătoare celei a cortizonului, fapt ce explică acțiunea lor antireumatică și antigutoasă.
Toți acești compuși chimici conferă roșiilor următoarele calități: efect vitaminizant și energizant, datorită vitaminelor (în special vitamina C); activează metabolismele; având o valoare calorică mică și efect diuretic (sărurile de potasiu), roșiile se pot folosi în cură de slăbire; stimulează glandele cu secreție internă, în special pancreasul, și apetitul.
Din roșii se prepară măști sau se aplică sub formă de cataplasme în afecțiunile feței sau pentru întreținerea pielii; se folosesc în tratarea acneei sau pentru revitalizarea pielii prin vitaminizare.
Datorită diurezei, roșiile favorizează dizolvarea și eliminarea calculilor renali, dizolvarea calculilor urici și eliminarea ureei.
Roșiile acționează terapeutic și prin sărurile pe care le conțin.
Sărurile de cobalt au acțiune vasodilatatoare și reglează tensiunea arterială; sărurile de cupru, alături de sărurile de fier și vitamina C, au efect antianemic; fluidizează sângele și au efect antiinfecțios și antiinflamator (derivatul cortizonic) și contribuie la reglarea funcțiilor tiroidei (alături de sărurile de iod).
Iodul mai are și o acțiune antisclerotică, antireumatică și de prevenire a îmbătrânirii precoce.
Sărurile de magneziu drenează căile hepatobiliare, cele de nichel stimulează funcțiile pancreasului; sărurile de fier au efect plastic, de dinamizare, de activarea a metabolismelor și a paratiroidei; sărurile de sulf au efect antireumatic, de întreținere a fanerelor (păr, unghii și dinți), de reglare a funcțiunilor hepatobiliare, în cazurile de dischinezii, iar sărurile de zinc favorizează formarea globulelor roșii la anemici, activează hipofiza și glandele sexuale.
În zilele caniculare ale verii, roșiile costituie un agent de hidratare al organismului, datorită procentului mare de apă pe care-l conțin (aproximativ 90 % din greutate).
Fructele și legumele au un efect răcoritor și de combatere a setei prin faptul că, odată consumate, ele degajă în organism, treptat, apa pe care o conțin (au deci un efect de hidratare de tip “retard”).
Roșiile sunt indicate în litiaze și afecțiuni reumatice de tip gută și artrism, ca depurativ în stări de intoxicații cronice, în ateroscleroză și în cură de slăbire.
Roșiile se găsesc până toamna târziu, când apar pătlăgelele verzi, care se conservă iarna, mai ales pentru conținutul lor bogat în vitamina C, rezultată din procesul de fermentație care are loc în timpul acririi.
Dacă prepararea lor pentru iarnă se face corect, în vase cu smalțul intact, calitățile roșiilor pot fi conservate.
Sâmburii și pielițele roșiilor au acțiune laxativă prin efect mecanic.
Etichete:
agent de hidratare,
consum de rosii,
diverse,
masca de rosii,
patlagele verzi,
rosii,
saruri de cobalt,
saruri de magneziu,
saruri de sulf,
saruri minerale,
suc de rosii
joi, 5 noiembrie 2015
Dietă pentru suplețe
Luni:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 ml suc de roșii cu o lingură suc de lămâie și 100 g orez fiert, fără unt.
Cina:150 g legume fierte și pasate și o linguriță de ulei, 100 g pește cu spanac fiert și ardei grași.
Marți:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată verde cu roșii și nuci, 80 g paste cu legume fierte.
Cina: 200 g morcovi, spanac și dovlecei fierți, 200 g pui la grătar.
Miercuri:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 80 g orez cu o linguriță de cașcaval, 200 g salată verde cu o linguriță de ulei.
Cina: 200 g legume la grătar, 50 g brânză degresată cu o felie pâine integrală.
Joi:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 150 g brânză degresată cu 200 g mămăligă.
Cina: o porție supă de ceapă, praz și țelină, 200 g friptură vită la grătar.
Vineri:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată verde cu o linguriță de ulei, 80 g paste cu suc de roșii și busuioc proaspăt.
Cina: 200 g legume la grătar și 150 g pește la cuptor.
Sâmbătă:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată de morcovi și țelină cu o linguriță de ulei, 80 g orez cu mazăre.
Cina: 150 g legume fierte și pasate și o linguriță de ulei.
Duminică:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată de roșii, 100 g spaghete cu suc de roșii.
Cina: o porție de cremă de morcovi, 50 g brânză degresată și ceapă verde și pătrunjel.
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 ml suc de roșii cu o lingură suc de lămâie și 100 g orez fiert, fără unt.
Cina:150 g legume fierte și pasate și o linguriță de ulei, 100 g pește cu spanac fiert și ardei grași.
Marți:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată verde cu roșii și nuci, 80 g paste cu legume fierte.
Cina: 200 g morcovi, spanac și dovlecei fierți, 200 g pui la grătar.
Miercuri:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 80 g orez cu o linguriță de cașcaval, 200 g salată verde cu o linguriță de ulei.
Cina: 200 g legume la grătar, 50 g brânză degresată cu o felie pâine integrală.
Joi:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 150 g brânză degresată cu 200 g mămăligă.
Cina: o porție supă de ceapă, praz și țelină, 200 g friptură vită la grătar.
Vineri:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată verde cu o linguriță de ulei, 80 g paste cu suc de roșii și busuioc proaspăt.
Cina: 200 g legume la grătar și 150 g pește la cuptor.
Sâmbătă:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată de morcovi și țelină cu o linguriță de ulei, 80 g orez cu mazăre.
Cina: 150 g legume fierte și pasate și o linguriță de ulei.
Duminică:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată de roșii, 100 g spaghete cu suc de roșii.
Cina: o porție de cremă de morcovi, 50 g brânză degresată și ceapă verde și pătrunjel.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)