Despre cât de importante sunt vitaminele, fiecare persoană știe măcar un minim de informații.
Să vedem care sunt cele mai importante din toată listă și de unde le putem procura.
Vitamina A, pentru o privire pătrunzătoare:
Vitamina A sau retinolul, stocată în ficat este dată de grăsimile animale.
Organismul transformă în vitamina A beta-carotenul și alte carotenoide ale fructelor și legumelor.
Vitamina A joacă un rol esențial în diferențierea celulară.
Este indispensabilă pentru vedere și intervine direct în procesele imunitare.
Carotenoidele protejează celulele de deteriorările provocate de radicalii liberi.
Aportul necesar de vitamina A reprezintă 900 micrograme pe zi.
Carența de vitamina A este rară, dar se poate observa la femeile care țin un regim strict și la persoanele în vârstă.
Provoacă tulburări ale pielii, o rezistență mică la infecții, o vindecare lentă a rănilor.
Găsim vitamina a în ficat, pește foarte gras, unt, margarină, ouă, brânză.
În ceea ce privește carotenoidele se regăsesc în legumele și fructele bine colorate.
Vitamina B12, pentru o condiție fizică de excepție:
Ultima vitamină descoperită, B12 este singura din complexul B pe care organismul o reține în principal în ficat.
Indispensabilă în reproducerea celulelor, în special ale celor roșii, vitamina B12 intervine în producerea substanțelor care afectează starea de spirit.
Ea favorizează transformarea alimentelor în energie.
Este un element nutrițional necesar sănătății sistemului imunitar.
Un aport zilnic recomandat de vitamina B12 este de 3 micrograme pe zi.
O carență a vitaminei B12 determină oboseală, crampe musculare și pierderea memoriei.
Alimentele de origine animală sunt principalele surse de vitamina B12: carne de pui, pește, fructe de mare, ouă, brânză și produse lactate.
Vitamina C:
Vitamină antioxidantă, vitamina C permite combaterea alterațiilor provocate de excesul de radicali liberi.
Organismul nu o depozitează și o elimină repede.
Ajută la fortificarea vaselor capilare și a pereților celulelor și joacă un rol important în formarea colagenului.
Ea activează cicatrizarea și păstrează sănătatea ligamentelor, tendoanelor și gingiilor.
Favorizează producerea hemoglobinelor în celulele roșii și facilitează asimilarea de fier furnizat de alimente.
Nu poate împiedica apariția guturaiului dar simptomele și durerea sunt ameliorate.
Aportul zilnic recomandat de vitamina C este de 60 la 100 micrograme pe zi.
Un deficit de vitamina C diminuează rezistența la infecții.
Carența mare de vitamina C se manifestă prin scorbut (în special la marinarii lipsiți o perioadă mai lungă de legume și fructe proaspete).
Citricele, cireșele, kiwi, legumele verzi, piperul, coacăzele și căpșunile sunt principala sursă de vitamina C.
Vitamina E are puteri antioxidante:
Vitamina E este depozitată în țesuturile grase și în ficat.
Grație proprietăților antioxidante, vitamina E neutralizează radicalii liberi care pun celulele în pericol.
Nu permite formarea prosta-glandinelor care împiedică procesele inflamatorii și stimulează funcțiile imunitare.
Aportul recomandat este de 12 mg pe zi.
Carențele de vitamina E sunt rare.
Uleiul din germeni de grâu, uleiurile vegetale, semințele de floarea soarelui, migdalele sunt surse de vitamina E.
Sfaturi utile bucatarie, beauty, sfaturi pentru casa, birou, sfaturi de intretinere corporala si multe altele.
Se afișează postările cu eticheta vitamine. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vitamine. Afișați toate postările
joi, 15 octombrie 2015
luni, 12 octombrie 2015
Mituri alimentare
Când vine vorba despre alimentație, nu știm ce să mai credem, ce este sănătos pentru noi și ce nu, ce ne face bine și ce nu.
Încercăm să aducem lumină prin această postare și să demontăm câteva mituri sau dimpotrivă să susținem unele idei, desigur, cu argumente serioase.
Margarina conține mai puține grăsimi decât untul:
Fals! Untul și margarina conțin tipuri diferite de grăsimi, dar cantitatea este aceeași sau aproape aceeași.Pe oricare dintre acestea ați alege-o, aveți grijă să nu faceți abuz!
Nu este sănătos să consumi mâncare gătită la micul dejun:
Nu este întotdeauna așa.
Se poate mânca la micul dejun bacon slab la grătar, cu ouă fierte și roșii gătite tot la grătar.Se mai pot servi ciuperci gătite fără ulei, cu pâine integrală.Un astfel de mic dejun este și sănătos, și hrănitor.
Dulciurile sunt o sursă de vitamine:
Fals! Dulciurile conțin mult zahăr și nu vitamine sau minerale.Consumul regulat de dulciuri între mese conduce la deteriorarea dinților.Dacă doriți gustări bogate în vitamine și minerale consumați fructe cât mai variate.
Un produs este neapărat sănătos dacă pe etichetă scrie conținut redus de grăsimi:
Dacă grăsimile sunt înlocuite cu alți ingredienți, atunci produsul poate fi chiar mai bogat în calorii decât dacă ar fi conținut mai multe grăsimi.
Dacă nu adaugi sare în mâncare, înseamnă că mănânci nesărat:
Fals! Numai 10-15% din conținutul total de sare al mâncării reprezintă ceea ce adaugăm noi la masă, 75% provenind din mâncarea semipreparată sau gata preparată.O persoană consumă zilnic cam 9 grame de sare, adică aproximativ două lingurițe.Cantitatea recomandată este de doar 6 grame.
Fructele sau legumele congelate nu sunt la fel de sănătoase precum cele proaspete:
Cantitatea de vegetale recomandata pentru fiecare zi este de cel puțin cinci porții și nu contează dacă legumele și fructele sunt proaspete, congelate, uscate, în compot sau sub formă de suc (deși sucul de fructe nu trebuie consumat mai mult decât o dată pe zi).Fructele uscate precum smochinele, stafidele, curmalele sau prunele sunt bune pentru că ne oferă energie sub formă de glucide și sunt o sursă bogată de fibre.
Sucul de fructe contribuie la deteriorarea dinților:
Foarte adevarat! Zaharurile din fructele și legumele în stare naturală nu dăunează dinților.Dar prin extragerea sucului din fructe se eliberează zaharuri care pot dăuna dinților, mai ales dacă se consumă frecvent.Este recomandat ca sucul de fructe să fie consumat în timpul mesei, mai ales în cazul copiilor.Între mese se poate consuma lapte sau apă.
Mâncarea vegetariană este o alternativă mai benefică pentru sănătate:
Nu întotdeauna!
Există și mâncăruri vegetariene care conțin multe grăsimi, în timp ce carnea roșie slabă, de pe care s-a îndepărtat grăsimea vizibilă, nu face nici un rău.Alte opțiuni nonvegetariene cu conținut scăzut de grăsimi sunt carnea de pui fără piele și peștele gătit fără ulei sau cu ulei puțin.
Nu pățim nimic dacă sărim peste micul dejun:
Fals! Când dormim, postim timp de aproximativ opt ore și este esențial să întrerupem acest post.Deși cei care nu mănâncă dimineața își recuperează necesarul de energie în cursul zilei, ei nu prea au șanse să recupereze vitaminele și mineralele pe care le pierd la un simplu mic dejun.În plus, dacă sărim peste micul dejun avem tendința să luăm gustări cu conținut mare de glucide sau lipide pe la mijlocul dimineții.
Fructele de avocado sunt dăunătoare:
Fals! Acestea conțin grăsimi monosaturate care mențin sub control nivelul colesterolului din sânge.
În cadrul unui regim alimentar sănătos, tendința este aceea de a reduce cantitatea de grăsimi saturate consumată și de a le înlocui pe acestea cu grăsimi nesaturate.De asemenea, trebuie să se reducă cantitatea totală de grăsimi consumată.O jumătate de fruct de avocado poate fi una dintre cele cinci porții de fructe care trebuie consumate zilnic.
Încercăm să aducem lumină prin această postare și să demontăm câteva mituri sau dimpotrivă să susținem unele idei, desigur, cu argumente serioase.
Margarina conține mai puține grăsimi decât untul:
Fals! Untul și margarina conțin tipuri diferite de grăsimi, dar cantitatea este aceeași sau aproape aceeași.Pe oricare dintre acestea ați alege-o, aveți grijă să nu faceți abuz!
Nu este sănătos să consumi mâncare gătită la micul dejun:
Nu este întotdeauna așa.
Se poate mânca la micul dejun bacon slab la grătar, cu ouă fierte și roșii gătite tot la grătar.Se mai pot servi ciuperci gătite fără ulei, cu pâine integrală.Un astfel de mic dejun este și sănătos, și hrănitor.
Dulciurile sunt o sursă de vitamine:
Fals! Dulciurile conțin mult zahăr și nu vitamine sau minerale.Consumul regulat de dulciuri între mese conduce la deteriorarea dinților.Dacă doriți gustări bogate în vitamine și minerale consumați fructe cât mai variate.
Un produs este neapărat sănătos dacă pe etichetă scrie conținut redus de grăsimi:
Dacă grăsimile sunt înlocuite cu alți ingredienți, atunci produsul poate fi chiar mai bogat în calorii decât dacă ar fi conținut mai multe grăsimi.
Dacă nu adaugi sare în mâncare, înseamnă că mănânci nesărat:
Fals! Numai 10-15% din conținutul total de sare al mâncării reprezintă ceea ce adaugăm noi la masă, 75% provenind din mâncarea semipreparată sau gata preparată.O persoană consumă zilnic cam 9 grame de sare, adică aproximativ două lingurițe.Cantitatea recomandată este de doar 6 grame.
Fructele sau legumele congelate nu sunt la fel de sănătoase precum cele proaspete:
Cantitatea de vegetale recomandata pentru fiecare zi este de cel puțin cinci porții și nu contează dacă legumele și fructele sunt proaspete, congelate, uscate, în compot sau sub formă de suc (deși sucul de fructe nu trebuie consumat mai mult decât o dată pe zi).Fructele uscate precum smochinele, stafidele, curmalele sau prunele sunt bune pentru că ne oferă energie sub formă de glucide și sunt o sursă bogată de fibre.
Sucul de fructe contribuie la deteriorarea dinților:
Foarte adevarat! Zaharurile din fructele și legumele în stare naturală nu dăunează dinților.Dar prin extragerea sucului din fructe se eliberează zaharuri care pot dăuna dinților, mai ales dacă se consumă frecvent.Este recomandat ca sucul de fructe să fie consumat în timpul mesei, mai ales în cazul copiilor.Între mese se poate consuma lapte sau apă.
Mâncarea vegetariană este o alternativă mai benefică pentru sănătate:
Nu întotdeauna!
Există și mâncăruri vegetariene care conțin multe grăsimi, în timp ce carnea roșie slabă, de pe care s-a îndepărtat grăsimea vizibilă, nu face nici un rău.Alte opțiuni nonvegetariene cu conținut scăzut de grăsimi sunt carnea de pui fără piele și peștele gătit fără ulei sau cu ulei puțin.
Nu pățim nimic dacă sărim peste micul dejun:
Fals! Când dormim, postim timp de aproximativ opt ore și este esențial să întrerupem acest post.Deși cei care nu mănâncă dimineața își recuperează necesarul de energie în cursul zilei, ei nu prea au șanse să recupereze vitaminele și mineralele pe care le pierd la un simplu mic dejun.În plus, dacă sărim peste micul dejun avem tendința să luăm gustări cu conținut mare de glucide sau lipide pe la mijlocul dimineții.
Fructele de avocado sunt dăunătoare:
Fals! Acestea conțin grăsimi monosaturate care mențin sub control nivelul colesterolului din sânge.
În cadrul unui regim alimentar sănătos, tendința este aceea de a reduce cantitatea de grăsimi saturate consumată și de a le înlocui pe acestea cu grăsimi nesaturate.De asemenea, trebuie să se reducă cantitatea totală de grăsimi consumată.O jumătate de fruct de avocado poate fi una dintre cele cinci porții de fructe care trebuie consumate zilnic.
sâmbătă, 29 august 2015
Este bine să consumăm unt?
O întrebare pe care ne-o punem ori de câte ori facem cumpărături sau atunci când căutăm alternative sănătoase în alimentație.
Unul dintre cele mai hrănitoare alimente care poate fi inclus în dieta noastră este untul.Și asta în ciuda tuturor celor care afirmă că margarina este mult mai bună datorita conținutului ei sărac în grăsimi saturate și colesterol.Untul este cu adevărat mai bun decât margarina, deși unii nutriționiști, mai puțin informați, ne atenționează asupra pericolelor care apar datorită grăsimilor saturate.
Iată, însă, numai câteva dintr-o lungă serie de proprietăți ale untului, cu implicații benefice asupra întregului organism:
Minerale:
Untul este bogat în resurse minerale, în special seleniu, care este un puternic antioxidant.Procentual, untul conține mai mult seleniu decât cerealele sau usturoiul.Acest aliment furnizează iodul atât de necesar la buna funționare a glandei tiroide (la fel ca și vitamina A).
Colesterol:
În ciuda informațiilor eronate cu care ați fost bombardați, colesterolul este necesar atât pentru menținerea sănătății sistemului digestiv, cât și pentru dezvoltarea creierului și a întregului sistem nervos al copiilor.Laptele uman, chiar, are un grad înalt de saturare în grăsimi și colesterol.
Vitamine:
Untul este o sursă bogată și ușor asimilabilă de vitamina A, necesară pentru o largă paletă de funcțiuni ale corpului, începând cu vederea și terminând cu păstrarea în bună formă a sistemului endocrin.Untul mai conține și vitaminele E, K și D.
Acizii grași:
Untul conține o cantitate apreciabilă de acid butiric, folosit de colon ca o sursă de energie.Acest acid mai este cunoscut ca fiind anti-carcinogen.Un alt acid gras conținut de unt, acidul lauric, este o substanță puternic antimicrobială și antifugală.Untul mai conține și alți acizi grași care oferă o excelentă protecție împotriva cancerului.
Este foarte important și modul de hrănire a vacii care produce laptele din care se prepară untul: astfel vacile care pasc libere pe păuni produc lapte cu un conținut mai bogat în acizi grași decât cele care sunt hrănite în grajd.
Mai există o categorie specială de acizi grași care au rolul de a ne proteja contra infecțiilor gastro-intestinale, care apar în special în rândul copiilor și vârstnicilor.De aceea, copiii nu ar trebui să consume smântâna laptelui mai puțin gras.
Unt versus margarină:
La capătul opus al tuturor acestor calități deosebite stau margarina și celelalte produse vegetale tartinabile.Acestea pot fi mai ieftine, dar nu sunt indicate absolut deloc, tocmai pentru că grăsimile vegetale sunt periculoase.
Toate margarinele sunt produse din uleiuri vegetale care au fost încălzite la temperaturi extrem de ridicate.Aceasta este o garanție că aceste uleiuri vor deveni râncede.După aceea este adăugat un catalizator de nichel, împreună cu atomi de hidrogen pentru a-l solidifica.Nichelul, dupa cum se știe, este un metal cu o toxicitate destul de mare care se vă regăsi și în produsul final.La sfârșit se adaugă coloranții și aromele pentru a îndepărta mirosul de ulei rânced și culoarea deloc apetisantă.Mai mult decât atât, în timpul procesului de solidificare apar acizi periculoși cu efecte dăunătoare asupra întregului organism.
Și atunci ne întrebăm ce ne dorim: un aliment adevărat, care conține din abundență substanțe sănătoase, sau un produs care, mai devreme sau mai târziu, produce boală și durere.
Desigur, persoanele care își supraveghează greutatea, în special doamnele și domnișoarele, vor ezita să introducă în dietă untul.Dar nu ar trebui să își facă griji foarte mari.Aproximativ 15% din acizii grași conținuți de unt nu se depozitează ca grăsime în corp, ci sunt utilizați pentru furnizarea energiei de către organele vitale.
Atunci când căutăm un unt de bună calitate, este bine să îl preferăm întotdeauna pe cel cât mai natural, care nu a fost supus prelucrării termice.
Mai există încă la noi tradiția producerii untului în gospodăriile țărănești, acela este cel mai indicat, deoarece și laptele din care a fost făcut este de bună calitate și nu a fost supus prelucrării de nici un fel.
Unul dintre cele mai hrănitoare alimente care poate fi inclus în dieta noastră este untul.Și asta în ciuda tuturor celor care afirmă că margarina este mult mai bună datorita conținutului ei sărac în grăsimi saturate și colesterol.Untul este cu adevărat mai bun decât margarina, deși unii nutriționiști, mai puțin informați, ne atenționează asupra pericolelor care apar datorită grăsimilor saturate.
Iată, însă, numai câteva dintr-o lungă serie de proprietăți ale untului, cu implicații benefice asupra întregului organism:
Minerale:
Untul este bogat în resurse minerale, în special seleniu, care este un puternic antioxidant.Procentual, untul conține mai mult seleniu decât cerealele sau usturoiul.Acest aliment furnizează iodul atât de necesar la buna funționare a glandei tiroide (la fel ca și vitamina A).
Colesterol:
În ciuda informațiilor eronate cu care ați fost bombardați, colesterolul este necesar atât pentru menținerea sănătății sistemului digestiv, cât și pentru dezvoltarea creierului și a întregului sistem nervos al copiilor.Laptele uman, chiar, are un grad înalt de saturare în grăsimi și colesterol.
Vitamine:
Untul este o sursă bogată și ușor asimilabilă de vitamina A, necesară pentru o largă paletă de funcțiuni ale corpului, începând cu vederea și terminând cu păstrarea în bună formă a sistemului endocrin.Untul mai conține și vitaminele E, K și D.
Acizii grași:
Untul conține o cantitate apreciabilă de acid butiric, folosit de colon ca o sursă de energie.Acest acid mai este cunoscut ca fiind anti-carcinogen.Un alt acid gras conținut de unt, acidul lauric, este o substanță puternic antimicrobială și antifugală.Untul mai conține și alți acizi grași care oferă o excelentă protecție împotriva cancerului.
Este foarte important și modul de hrănire a vacii care produce laptele din care se prepară untul: astfel vacile care pasc libere pe păuni produc lapte cu un conținut mai bogat în acizi grași decât cele care sunt hrănite în grajd.
Mai există o categorie specială de acizi grași care au rolul de a ne proteja contra infecțiilor gastro-intestinale, care apar în special în rândul copiilor și vârstnicilor.De aceea, copiii nu ar trebui să consume smântâna laptelui mai puțin gras.
Unt versus margarină:
La capătul opus al tuturor acestor calități deosebite stau margarina și celelalte produse vegetale tartinabile.Acestea pot fi mai ieftine, dar nu sunt indicate absolut deloc, tocmai pentru că grăsimile vegetale sunt periculoase.
Toate margarinele sunt produse din uleiuri vegetale care au fost încălzite la temperaturi extrem de ridicate.Aceasta este o garanție că aceste uleiuri vor deveni râncede.După aceea este adăugat un catalizator de nichel, împreună cu atomi de hidrogen pentru a-l solidifica.Nichelul, dupa cum se știe, este un metal cu o toxicitate destul de mare care se vă regăsi și în produsul final.La sfârșit se adaugă coloranții și aromele pentru a îndepărta mirosul de ulei rânced și culoarea deloc apetisantă.Mai mult decât atât, în timpul procesului de solidificare apar acizi periculoși cu efecte dăunătoare asupra întregului organism.
Și atunci ne întrebăm ce ne dorim: un aliment adevărat, care conține din abundență substanțe sănătoase, sau un produs care, mai devreme sau mai târziu, produce boală și durere.
Desigur, persoanele care își supraveghează greutatea, în special doamnele și domnișoarele, vor ezita să introducă în dietă untul.Dar nu ar trebui să își facă griji foarte mari.Aproximativ 15% din acizii grași conținuți de unt nu se depozitează ca grăsime în corp, ci sunt utilizați pentru furnizarea energiei de către organele vitale.
Atunci când căutăm un unt de bună calitate, este bine să îl preferăm întotdeauna pe cel cât mai natural, care nu a fost supus prelucrării termice.
Mai există încă la noi tradiția producerii untului în gospodăriile țărănești, acela este cel mai indicat, deoarece și laptele din care a fost făcut este de bună calitate și nu a fost supus prelucrării de nici un fel.
vineri, 6 septembrie 2013
Program de toamna pentru marirea imunitatii
Sezonul rece este tot mai aproape, deja zilele se scurteaza, iar diminetile si serile ne surprind cu temperaturi scazute.Aceste anotimpuri vin insotite de gripe, viroze, infectii respiratorii, raceli.Avem la dispozitie destul de multe metode pentru a lupta cu boala si pentru a ne intari sistemul imunitar.
Intregul nostru sistem imunitar cantareste 1,5 kg de albumina. Destul de putin, fata de dusmanii pe care-i avem si pe care stramosii nostri nu i-au cunoscut: stresul, poluarea, oboseala, depresiile si insomniile.Proasta alimentatie, alcoolul, tutunul, poluarea ne fac si ele probleme si ne transforma in victime sigure pentru bacterii, virusi, microbi.Noile studii au aratat faptul ca, cu cat igiena corporala este mai intensiva, bazata pe cosmetice cu detergenti, cu atat sistemul de aparare, lipsit de antrenamentele sale cotidiene, se leneveste si-si atenueaza reactiile la agentii externi.
Exista cateva conditii pe care trebuie sa le indeplinim pentru a avea un sistem imunitar puternic:
Greutate normala - studiile medicale arata ca persoanele obeze si cele cu greutatea sub normal sunt mai predispuse la infectii si se vindeca mai greu decat celelalte.
Somn suficient - sistemul nervos este marele coordonator al activitatii imunitare.Lipsa de somn, somnul agitat, somnul prea indelungat sau la ore nepotrivite, "dau peste cap" echilibrul nervos si cu acesta si metabolismul si mecanismele imunitare.
Conditie fizica buna - persoanele care duc o viata activa, care fac miscare in aer liber, antreneaza fara sa stie si sistemul imunitar, accelerand procesele de sinteza a substantelor cu rol imunitar.
Respiratie corecta, ampla si profunda - s-a constatat ca o buna oxigenare a sangelui favorizeaza activitatea celulelor sistemului imunitar, accelerand procesele de vindecare, crescand rezistenta la factorii agresivi de mediu.
Hrana cu calitati nutritive superioare - lipsa unor vitamine, a unor aminoacizi ori a unor minerale atrage dupa sine si o sinteza deficitara a unor substante esentiale pentru sistemul imunitar, in absenta carora factorii infectiosi strabat nestingheriti barierele de protectie.
Echilibru sufletesc - supararea, frustrarea, dezamagirile sunt daunatoare pentru sistemul imunitar. Este cunoscut faptul ca la nici cateva zeci de minute dupa o suparare puternica se reactiveaza vechi boli infectioase. De exemplu, virusul herpetic se poate activa la o suparare puternica in cateva zeci de minute, dand nastere unor leziuni care se vindeca in zile sau saptamani. La fel de adevarat este si ca multumirea, bucuria si iubirea sunt un stimulent exceptional al imunitatii, care face minuni in procesul de vindecare.
Metode de stimulare a capacitatii naturale de aparare a organismului:
Vitaminele:
Vitamina A - are un rol esential in mentinerea in buna stare a pielii si a mucoaselor, care sunt prima bariera in calea agentilor infectiosi. Vitamina A intretine procesele imunitare, fiind necesara in secretia unor enzime si proteine cu rol in sistemul de aparare. Sursele naturale de vitamina A sunt morcovii (mai ales sub forma de suc), spanacul, varza, pepenii galbeni, laptele natural, proaspat.
Vitamina C - este numita si vitamina imunitatii, intervenind in foarte multe etape si secvente ale procesului de aparare a organismului. Stimuleaza secretia de interferon, mobilitatea fagocitelor, imbunatateste capacitatea de perceptie a celulelor imunitare la factorii agresivi, creste rezistenta organismului la febra (febra fiind un mijloc natural de distrugere eficienta a multor microorganisme). Mari cantitati de vitamina C se gasesc in: macese (de cateva zeci de ori mai multe ca in lamai sau portocale), coacaze negre (atat proaspete, cat si uscate), kiwi, patrunjel verde, ardei verde, lamai, portocale, grapefruit.
Vitaminele din complexul B - in cazul carentelor de vitamina B2 si B6 apar afectiuni ale pielii si mucoaselor (respiratorii, bucale, genitale), care duc la scaderea imunitatii pe respectivele segmente, fiind o premisa serioasa a aparitiei bolilor infectioase. Vitamina B6 are rolul de a activa anumite enzime si este indispensabila in procesul formarii anticorpilor. Sursele de vitamina B2 sunt: drojdia de bere, drojdia de paine, taratele de grau, soia, guliile, patrunjelul verde. Sursele naturale de vitamina B6: untul, drojdia de bere, taratele de grau, soia, nucile, faina integrala de grau, painea integrala.
Vitamina D - la copii s-a constatat ca o carenta de vitamina D este corelata cu scaderea rezistentei la infectii, mai ales la nivelul aparatului respirator. Asa ca daca vrem sa-i protejam pe micuti de guturai, gripe, bronsite, este bine ca mai ales pe timpul sezonului rece sa le asiguram necesarul de vitamina D din surse naturale. Acestea sunt: galbenusul de ou, untul (cel facut vara are de 3-4 ori mai multa vitamina D decat cel facut iarna), laptele natural de vaca, cerealele integrale.
In afara ingerarii lor in mod direct, prin alimente, pot fi folosite si vitaminele sintetizate in laboratoare (drajeurile vandute in farmacii).
Echinacea:
Este o planta imprumutata de la indienii din America de Nord, din vastele preerii ale statelor Arkansas, Oklahoma, Missouri si Kansas.
Sub numele de echinacea sunt cunoscute trei specii: Echinacea purpurea, Echinacea angustifolia, Echinacea pallida. Desi au structuri diferite, toate au in linii mari aceleasi efecte de stimulare a imunitatii nespecifice, fiind utilizate cu mult succes in tratamentul si pentru prevenirea bolilor infectioase cum ar fi gripele, bronsitele, anexitele, pneumoniile, infectiile renale si urinare.
Laptisorul de matca:
Este cel mai puternic aliment cunoscut, fiind hrana matcilor si a puietului de albine in primele trei zile de viata.
Extraordinara vitalitate a reginei albinelor, care depune 150-200 de mii de oua, se explica prin puterea energetica si nutritiva de exceptie a acestui laptisor cu care se hraneste. De asemenea, durata de viata a reginelor (5 ani, fata de numai cateva luni la albinele lucratoare) se datoreaza puterii nutritive a acestui produs al stupului.
Actiunea laptisorului de matca in tratarea infectiilor este binecunoscuta apicultorilor. El este un foarte puternic antiseptic, distruge bacteriile, anumite ciuperci si protozoare. Explicatia este ca laptisorul de matca stimuleaza puternic imunitatea - mai ales pe cale endocrina - si in acest fel este de ajutor in tratarea si prevenirea unei intregi serii de boli infectioase, mai ales respiratorii, cum ar fi: bronsita, bronsita astmatiforma si astmul, virozele pulmonare, guturaiul etc.
Este foarte indicat a se consuma laptisorul de matca dizolvat in miere: 2 g de laptisor se amesteca in 100 g de miere. Se iau 1-2 lingurite inainte de fiecare masa.
Important: se recomanda ca in timpul tratamentului cu laptisor de matca sa se evite folosirea zaharului, care va fi substituit cu miere naturala de albine.
Si acum, cateva curiozitati, pe care este bine sa le cunoastem:
Organismul fiecaruia dintre noi are de la natura un sistem de aparare fabulos, cu nenumarate linii de aparare dotate cu "arme" chimice, biologice si mecanice de distrugere a oricarui nepoftit, fie el virus ori bacterie.
Una din o suta de celule ale organismului apartine sistemului imunitar, fiind o adevarata armata cu miliarde de "soldati" cu tot felul de specializari.
Fara sa stim, in fiecare minut sistemul nostru imunitar inactiveaza virusii, distruge bacteriile ori celulele canceroase, protejeaza organismul de orice atac din exterior.
Secretiile noastre salivare, lacrimare, sudorifice si lichidul prostatic contin enzime care distrug o serie de bacterii si ciuperci, constituind o linie de aparare foarte eficienta.
Sangele contine cele mai puternice substante antibacteriene si antivirale, intre care si faimosul interferon - o substanta (de fapt, o grupa de substante) antivirala si antitumorala foarte puternica si cu spectru larg de actiune.
In organism exista adevarate centre de instruire ale celulelor sistemului imunitar, unde acestea sunt triate, sortate, trimise in misiune. Un asemenea "centru de instruire" este timusul - situat in centrul plexului cardiac - a carui stimulare este urmata negresit de o sporire a rezistentei naturale la infectii.
Dupa bataliile date intre celulele sistemului imunitar si microorganismele invadatoare apar leucocitele, care "inghit" microorganismele si resturile de celule distruse, facand curatenie dupa "luptele imunitare".
Intregul nostru sistem imunitar cantareste 1,5 kg de albumina. Destul de putin, fata de dusmanii pe care-i avem si pe care stramosii nostri nu i-au cunoscut: stresul, poluarea, oboseala, depresiile si insomniile.Proasta alimentatie, alcoolul, tutunul, poluarea ne fac si ele probleme si ne transforma in victime sigure pentru bacterii, virusi, microbi.Noile studii au aratat faptul ca, cu cat igiena corporala este mai intensiva, bazata pe cosmetice cu detergenti, cu atat sistemul de aparare, lipsit de antrenamentele sale cotidiene, se leneveste si-si atenueaza reactiile la agentii externi.
Exista cateva conditii pe care trebuie sa le indeplinim pentru a avea un sistem imunitar puternic:
Greutate normala - studiile medicale arata ca persoanele obeze si cele cu greutatea sub normal sunt mai predispuse la infectii si se vindeca mai greu decat celelalte.
Somn suficient - sistemul nervos este marele coordonator al activitatii imunitare.Lipsa de somn, somnul agitat, somnul prea indelungat sau la ore nepotrivite, "dau peste cap" echilibrul nervos si cu acesta si metabolismul si mecanismele imunitare.
Conditie fizica buna - persoanele care duc o viata activa, care fac miscare in aer liber, antreneaza fara sa stie si sistemul imunitar, accelerand procesele de sinteza a substantelor cu rol imunitar.
Respiratie corecta, ampla si profunda - s-a constatat ca o buna oxigenare a sangelui favorizeaza activitatea celulelor sistemului imunitar, accelerand procesele de vindecare, crescand rezistenta la factorii agresivi de mediu.
Hrana cu calitati nutritive superioare - lipsa unor vitamine, a unor aminoacizi ori a unor minerale atrage dupa sine si o sinteza deficitara a unor substante esentiale pentru sistemul imunitar, in absenta carora factorii infectiosi strabat nestingheriti barierele de protectie.
Echilibru sufletesc - supararea, frustrarea, dezamagirile sunt daunatoare pentru sistemul imunitar. Este cunoscut faptul ca la nici cateva zeci de minute dupa o suparare puternica se reactiveaza vechi boli infectioase. De exemplu, virusul herpetic se poate activa la o suparare puternica in cateva zeci de minute, dand nastere unor leziuni care se vindeca in zile sau saptamani. La fel de adevarat este si ca multumirea, bucuria si iubirea sunt un stimulent exceptional al imunitatii, care face minuni in procesul de vindecare.
Metode de stimulare a capacitatii naturale de aparare a organismului:
Vitaminele:
Vitamina A - are un rol esential in mentinerea in buna stare a pielii si a mucoaselor, care sunt prima bariera in calea agentilor infectiosi. Vitamina A intretine procesele imunitare, fiind necesara in secretia unor enzime si proteine cu rol in sistemul de aparare. Sursele naturale de vitamina A sunt morcovii (mai ales sub forma de suc), spanacul, varza, pepenii galbeni, laptele natural, proaspat.
Vitamina C - este numita si vitamina imunitatii, intervenind in foarte multe etape si secvente ale procesului de aparare a organismului. Stimuleaza secretia de interferon, mobilitatea fagocitelor, imbunatateste capacitatea de perceptie a celulelor imunitare la factorii agresivi, creste rezistenta organismului la febra (febra fiind un mijloc natural de distrugere eficienta a multor microorganisme). Mari cantitati de vitamina C se gasesc in: macese (de cateva zeci de ori mai multe ca in lamai sau portocale), coacaze negre (atat proaspete, cat si uscate), kiwi, patrunjel verde, ardei verde, lamai, portocale, grapefruit.
Vitaminele din complexul B - in cazul carentelor de vitamina B2 si B6 apar afectiuni ale pielii si mucoaselor (respiratorii, bucale, genitale), care duc la scaderea imunitatii pe respectivele segmente, fiind o premisa serioasa a aparitiei bolilor infectioase. Vitamina B6 are rolul de a activa anumite enzime si este indispensabila in procesul formarii anticorpilor. Sursele de vitamina B2 sunt: drojdia de bere, drojdia de paine, taratele de grau, soia, guliile, patrunjelul verde. Sursele naturale de vitamina B6: untul, drojdia de bere, taratele de grau, soia, nucile, faina integrala de grau, painea integrala.
Vitamina D - la copii s-a constatat ca o carenta de vitamina D este corelata cu scaderea rezistentei la infectii, mai ales la nivelul aparatului respirator. Asa ca daca vrem sa-i protejam pe micuti de guturai, gripe, bronsite, este bine ca mai ales pe timpul sezonului rece sa le asiguram necesarul de vitamina D din surse naturale. Acestea sunt: galbenusul de ou, untul (cel facut vara are de 3-4 ori mai multa vitamina D decat cel facut iarna), laptele natural de vaca, cerealele integrale.
In afara ingerarii lor in mod direct, prin alimente, pot fi folosite si vitaminele sintetizate in laboratoare (drajeurile vandute in farmacii).
Echinacea:
Este o planta imprumutata de la indienii din America de Nord, din vastele preerii ale statelor Arkansas, Oklahoma, Missouri si Kansas.
Sub numele de echinacea sunt cunoscute trei specii: Echinacea purpurea, Echinacea angustifolia, Echinacea pallida. Desi au structuri diferite, toate au in linii mari aceleasi efecte de stimulare a imunitatii nespecifice, fiind utilizate cu mult succes in tratamentul si pentru prevenirea bolilor infectioase cum ar fi gripele, bronsitele, anexitele, pneumoniile, infectiile renale si urinare.
Laptisorul de matca:
Este cel mai puternic aliment cunoscut, fiind hrana matcilor si a puietului de albine in primele trei zile de viata.
Extraordinara vitalitate a reginei albinelor, care depune 150-200 de mii de oua, se explica prin puterea energetica si nutritiva de exceptie a acestui laptisor cu care se hraneste. De asemenea, durata de viata a reginelor (5 ani, fata de numai cateva luni la albinele lucratoare) se datoreaza puterii nutritive a acestui produs al stupului.
Actiunea laptisorului de matca in tratarea infectiilor este binecunoscuta apicultorilor. El este un foarte puternic antiseptic, distruge bacteriile, anumite ciuperci si protozoare. Explicatia este ca laptisorul de matca stimuleaza puternic imunitatea - mai ales pe cale endocrina - si in acest fel este de ajutor in tratarea si prevenirea unei intregi serii de boli infectioase, mai ales respiratorii, cum ar fi: bronsita, bronsita astmatiforma si astmul, virozele pulmonare, guturaiul etc.
Este foarte indicat a se consuma laptisorul de matca dizolvat in miere: 2 g de laptisor se amesteca in 100 g de miere. Se iau 1-2 lingurite inainte de fiecare masa.
Important: se recomanda ca in timpul tratamentului cu laptisor de matca sa se evite folosirea zaharului, care va fi substituit cu miere naturala de albine.
Si acum, cateva curiozitati, pe care este bine sa le cunoastem:
Organismul fiecaruia dintre noi are de la natura un sistem de aparare fabulos, cu nenumarate linii de aparare dotate cu "arme" chimice, biologice si mecanice de distrugere a oricarui nepoftit, fie el virus ori bacterie.
Una din o suta de celule ale organismului apartine sistemului imunitar, fiind o adevarata armata cu miliarde de "soldati" cu tot felul de specializari.
Fara sa stim, in fiecare minut sistemul nostru imunitar inactiveaza virusii, distruge bacteriile ori celulele canceroase, protejeaza organismul de orice atac din exterior.
Secretiile noastre salivare, lacrimare, sudorifice si lichidul prostatic contin enzime care distrug o serie de bacterii si ciuperci, constituind o linie de aparare foarte eficienta.
Sangele contine cele mai puternice substante antibacteriene si antivirale, intre care si faimosul interferon - o substanta (de fapt, o grupa de substante) antivirala si antitumorala foarte puternica si cu spectru larg de actiune.
In organism exista adevarate centre de instruire ale celulelor sistemului imunitar, unde acestea sunt triate, sortate, trimise in misiune. Un asemenea "centru de instruire" este timusul - situat in centrul plexului cardiac - a carui stimulare este urmata negresit de o sporire a rezistentei naturale la infectii.
Dupa bataliile date intre celulele sistemului imunitar si microorganismele invadatoare apar leucocitele, care "inghit" microorganismele si resturile de celule distruse, facand curatenie dupa "luptele imunitare".
miercuri, 22 mai 2013
Cum ne putem mari imunitatea
Desi, iarna si vremea rece a trecut, trebuie sa recunoastem ca primavara a venit insotita de schimbari destul de bruste de temperatura, fapt care ne poate afecta pe noi, ca adulti, dar mai ales pe cei mici.
Problemele tractului respirator, racelile mai serioase sau mai putin grave, virusii, microbii, ne dau mult de furca, asa ca trebuie sa avem grija de copiii nostri, dar si de noi.Se stie ca este mult mai usor se previi, decat sa tratezi, asa ca haideti sa aflam cateva metode naturale, prin care sa ne ferim de boli si sa ne intarim imunitatea.
Mierea ne este de un real folos, iar daca o vom combina cu diferite alte preparate sau alimente, vom avea numai de castigat.Eu va propun un amestec de miere cu scortisoara, care are un efect puternic de intarire a sistemului imunitar.
Echinaceea se poate administra sub forma de pulbere, sirop sau pastile, stimuleaza activitatea limfocitelor, celulele sistemului imunitar, contracareaza afectiunile respiratorii, are proprietati antibacteriene.Durerile in gat se pot ameliora cu ceai sau tinctura diluata de echinaceea.
Propolisul se poate administra copiilor sub forma de tinctura, 1 picatura pentru fiecare kilogram de greutate corporala, zilnic.Tinctura se recomanda a fi administrata cu o lingurita de miere, urmata de un ceai cald.
Siropul de catina este nemaipomenit pentru copiii care racesc des si care au imunitatea scazuta.Contine vitaminele: A, B1, B2, B3, C, E, P.
Ceaiurile preparate din fructe: macese, zmeura, mure, afine, lamai, portocale sau plante: tei, musetel, cimbrisor, echinaceea, busuioc.Au proprietati vitaminizante, antioxidante si antivirale.
Siropul de macese contine vitaminele A, B1, B2, K, PP si este un ajutor real impotriva gripei si racelii.
Vitamina C stimuleaza anticorpii, intareste celulele corpului, are efecte antioxidante puternice.O intalnim in: macese, catina, mere, rodii, kiwi, ardei gras, patrunjel, spanac, salata verde, citrice - grapefruit, lamai, mandarine, portocale, fructe de padure - mure, coacaze, fragi, capsuni, afine, zmeura, crucifere - broccoli, varza, varza de Bruxelles, conopida.
Coenzima Q10 este prezenta in toate celulele corpului, are proprietati anticancerigene, stimuleaza sistemul imunitar, are un rol asemanator cu vitaminele, este un antioxidant important, are efecte benefice asupra inimii si creierului.O gasim in uleiul de soia, macrou, sardine, alune, carne de vita, organe: inima, ficat, rinichi.
Vitamina A ne fereste de infectii in gat, sinusuri si probleme ale urechilor.O putem prelua din: morcov, dovleac, cartofi dulci, rosii, ardei gras, lapte batut, galbenus de ou, ficat, peste si suplimente cu ulei de peste, portocale, caise, piersici, pepene galben, mango, papaya, ulei de catina, legume cu frunze verzi - spanac, broccoli, varza.
Zincul, la fel ca si fierul, intareste imunitatea, are proprietati antioxidante, activeaza sistemul imunitar si activitatea neuronala.
Surse de fier: ficat, carne, peste, nuci, fructe uscate, si mazare.
Surse de zinc: fructe de mare, carne de curcan si de pui, ficat, peste, galbenus de ou, seminte de dovleac, fasole, linte, migdale, nuci, germeni de grau.
Vitamina D protejeaza impotriva virozelor si a gripelor, apara sistemul imunitar.O gasim in: peste, lapte, unt, galbenus de ou, cereale integrale, ulei de cod.
Problemele tractului respirator, racelile mai serioase sau mai putin grave, virusii, microbii, ne dau mult de furca, asa ca trebuie sa avem grija de copiii nostri, dar si de noi.Se stie ca este mult mai usor se previi, decat sa tratezi, asa ca haideti sa aflam cateva metode naturale, prin care sa ne ferim de boli si sa ne intarim imunitatea.
Mierea ne este de un real folos, iar daca o vom combina cu diferite alte preparate sau alimente, vom avea numai de castigat.Eu va propun un amestec de miere cu scortisoara, care are un efect puternic de intarire a sistemului imunitar.
Echinaceea se poate administra sub forma de pulbere, sirop sau pastile, stimuleaza activitatea limfocitelor, celulele sistemului imunitar, contracareaza afectiunile respiratorii, are proprietati antibacteriene.Durerile in gat se pot ameliora cu ceai sau tinctura diluata de echinaceea.
Propolisul se poate administra copiilor sub forma de tinctura, 1 picatura pentru fiecare kilogram de greutate corporala, zilnic.Tinctura se recomanda a fi administrata cu o lingurita de miere, urmata de un ceai cald.
Siropul de catina este nemaipomenit pentru copiii care racesc des si care au imunitatea scazuta.Contine vitaminele: A, B1, B2, B3, C, E, P.
Ceaiurile preparate din fructe: macese, zmeura, mure, afine, lamai, portocale sau plante: tei, musetel, cimbrisor, echinaceea, busuioc.Au proprietati vitaminizante, antioxidante si antivirale.
Siropul de macese contine vitaminele A, B1, B2, K, PP si este un ajutor real impotriva gripei si racelii.
Vitamina C stimuleaza anticorpii, intareste celulele corpului, are efecte antioxidante puternice.O intalnim in: macese, catina, mere, rodii, kiwi, ardei gras, patrunjel, spanac, salata verde, citrice - grapefruit, lamai, mandarine, portocale, fructe de padure - mure, coacaze, fragi, capsuni, afine, zmeura, crucifere - broccoli, varza, varza de Bruxelles, conopida.
Coenzima Q10 este prezenta in toate celulele corpului, are proprietati anticancerigene, stimuleaza sistemul imunitar, are un rol asemanator cu vitaminele, este un antioxidant important, are efecte benefice asupra inimii si creierului.O gasim in uleiul de soia, macrou, sardine, alune, carne de vita, organe: inima, ficat, rinichi.
Vitamina A ne fereste de infectii in gat, sinusuri si probleme ale urechilor.O putem prelua din: morcov, dovleac, cartofi dulci, rosii, ardei gras, lapte batut, galbenus de ou, ficat, peste si suplimente cu ulei de peste, portocale, caise, piersici, pepene galben, mango, papaya, ulei de catina, legume cu frunze verzi - spanac, broccoli, varza.
Zincul, la fel ca si fierul, intareste imunitatea, are proprietati antioxidante, activeaza sistemul imunitar si activitatea neuronala.
Surse de fier: ficat, carne, peste, nuci, fructe uscate, si mazare.
Surse de zinc: fructe de mare, carne de curcan si de pui, ficat, peste, galbenus de ou, seminte de dovleac, fasole, linte, migdale, nuci, germeni de grau.
Vitamina D protejeaza impotriva virozelor si a gripelor, apara sistemul imunitar.O gasim in: peste, lapte, unt, galbenus de ou, cereale integrale, ulei de cod.
luni, 4 martie 2013
Salata de varza rosie cu sos alb
Va prezint acum o reteta numai buna de consumat la ceas de seara, o reteta usoara, fara calorii, dar plina de vitamine.Deoarece primavara incercam sa mai schimbam meniul, sa consumam legume si fructe crude, aceasta salata este foarte potrivita.
Salata de varza rosie cu sos alb
Timp de preparare: 15 minute
2 portii
Avem nevoie de:
- 1/2 varza rosie,
- 2 linguri otet de vin alb,
- 1 lingura suc de lamaie,
- 3 linguri maioneza,
- 5 linguri smantatna,
- 1/2 ceapa alba,
- marar fin tocat,
- sare si piper
Varza se taie fideluta si se poate framanta cu un praf de sare, pentru a se inmuia.Sosul se face amestecand otetul cu sucul de lamaie, maioneza si smantana.Se adauga ceapa fin tocata, mararul, iar la final se potriveste de sare si de piper.Daca doriti, se poate servi si cu felii de mere sau miez de nuca incorporate in salata.
Pofta buna!
Salata de varza rosie cu sos alb
Timp de preparare: 15 minute
2 portii
Avem nevoie de:
- 1/2 varza rosie,
- 2 linguri otet de vin alb,
- 1 lingura suc de lamaie,
- 3 linguri maioneza,
- 5 linguri smantatna,
- 1/2 ceapa alba,
- marar fin tocat,
- sare si piper
Varza se taie fideluta si se poate framanta cu un praf de sare, pentru a se inmuia.Sosul se face amestecand otetul cu sucul de lamaie, maioneza si smantana.Se adauga ceapa fin tocata, mararul, iar la final se potriveste de sare si de piper.Daca doriti, se poate servi si cu felii de mere sau miez de nuca incorporate in salata.
Pofta buna!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)