Despre cât de importante sunt vitaminele, fiecare persoană știe măcar un minim de informații.
Să vedem care sunt cele mai importante din toată listă și de unde le putem procura.
Vitamina A, pentru o privire pătrunzătoare:
Vitamina A sau retinolul, stocată în ficat este dată de grăsimile animale.
Organismul transformă în vitamina A beta-carotenul și alte carotenoide ale fructelor și legumelor.
Vitamina A joacă un rol esențial în diferențierea celulară.
Este indispensabilă pentru vedere și intervine direct în procesele imunitare.
Carotenoidele protejează celulele de deteriorările provocate de radicalii liberi.
Aportul necesar de vitamina A reprezintă 900 micrograme pe zi.
Carența de vitamina A este rară, dar se poate observa la femeile care țin un regim strict și la persoanele în vârstă.
Provoacă tulburări ale pielii, o rezistență mică la infecții, o vindecare lentă a rănilor.
Găsim vitamina a în ficat, pește foarte gras, unt, margarină, ouă, brânză.
În ceea ce privește carotenoidele se regăsesc în legumele și fructele bine colorate.
Vitamina B12, pentru o condiție fizică de excepție:
Ultima vitamină descoperită, B12 este singura din complexul B pe care organismul o reține în principal în ficat.
Indispensabilă în reproducerea celulelor, în special ale celor roșii, vitamina B12 intervine în producerea substanțelor care afectează starea de spirit.
Ea favorizează transformarea alimentelor în energie.
Este un element nutrițional necesar sănătății sistemului imunitar.
Un aport zilnic recomandat de vitamina B12 este de 3 micrograme pe zi.
O carență a vitaminei B12 determină oboseală, crampe musculare și pierderea memoriei.
Alimentele de origine animală sunt principalele surse de vitamina B12: carne de pui, pește, fructe de mare, ouă, brânză și produse lactate.
Vitamina C:
Vitamină antioxidantă, vitamina C permite combaterea alterațiilor provocate de excesul de radicali liberi.
Organismul nu o depozitează și o elimină repede.
Ajută la fortificarea vaselor capilare și a pereților celulelor și joacă un rol important în formarea colagenului.
Ea activează cicatrizarea și păstrează sănătatea ligamentelor, tendoanelor și gingiilor.
Favorizează producerea hemoglobinelor în celulele roșii și facilitează asimilarea de fier furnizat de alimente.
Nu poate împiedica apariția guturaiului dar simptomele și durerea sunt ameliorate.
Aportul zilnic recomandat de vitamina C este de 60 la 100 micrograme pe zi.
Un deficit de vitamina C diminuează rezistența la infecții.
Carența mare de vitamina C se manifestă prin scorbut (în special la marinarii lipsiți o perioadă mai lungă de legume și fructe proaspete).
Citricele, cireșele, kiwi, legumele verzi, piperul, coacăzele și căpșunile sunt principala sursă de vitamina C.
Vitamina E are puteri antioxidante:
Vitamina E este depozitată în țesuturile grase și în ficat.
Grație proprietăților antioxidante, vitamina E neutralizează radicalii liberi care pun celulele în pericol.
Nu permite formarea prosta-glandinelor care împiedică procesele inflamatorii și stimulează funcțiile imunitare.
Aportul recomandat este de 12 mg pe zi.
Carențele de vitamina E sunt rare.
Uleiul din germeni de grâu, uleiurile vegetale, semințele de floarea soarelui, migdalele sunt surse de vitamina E.
Sfaturi utile bucatarie, beauty, sfaturi pentru casa, birou, sfaturi de intretinere corporala si multe altele.
Se afișează postările cu eticheta vitamina B12. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vitamina B12. Afișați toate postările
joi, 15 octombrie 2015
marți, 11 august 2015
Grupul de vitamine B partea a doua
Să continuăm acest articol cu următoarele vitamine din grupul B.
B4: vitamina B4 (adenina) are funcţii si indicaţii terapeutice, mai puţin cunoscute.Ea, alături de alte vitamine B, intervine în funcţiile sistemului nervos cât si cele ale sistemului hematopoietic.
Carenţa vitaminei B4 modifică echilibrul leucocitar, prin producerea leucopeniei şi granulopeniei.
Administrarea sulfamidelor şi a antibioticelor creşte consumul de vitamină B4.
Ea are un rol important în metabolismul glucidelor, lipidelor, a clorurii de sodiu, în funcţiile suprarenalelor și a proceselor creşterii.
Surse: alimente din regnul animal si vegetal.Cea mai importantă sursă este drojdia de bere.
Sintetizarea vitaminei B4 de către flora bacteriană intestinală este redusă la om.
Absorbţia vitaminei B4 se realizează la nivelul intestinului subţire.
În sânge, concentraţia cea mai mare de vitamina B4, este în hematii.
Eliminarea vitaminei se face prin urină, fecale, transpiraţie.
B6: vitamina B6 cuprinde piridoxina, piridoxalul şi piridoxamina.
În mediu alcalin şi acid sunt sensibile la lumină.
Regnul vegetal oferă o importantă sursă de vitamină B6.Sursele de obţinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupă.
Absorbţia vitaminei B6 se realizează la nivelul intestinului sub formă liberă şi mai bine combinate cu proteine.
În organismul animal predomina piridoxamina.
Vitamina B6 intervine în metabolismul substanţelor organice şi intră în compoziţia unui mare număr de enzime cu funcţie de oxidoreducere.
Participă la biosinteza sfingozimei cu rol în metabolismul lipidelor.
Eliminarea vitaminei B6 se face în cea mai mare măsură pe cale renală şi scade cu vârsta.
B12: vitamina B12 este compusă din substanţe cristalizate, de culoare roşie, solubile în apă şi alcool, stabile în aer şi în mediu acid.
Rezistă la 120 de grade C, timp de 20 minute.
Vitamina B12 se găseşte mai puţin în regnul vegetal şi mai mult în alimentele de origine animală (ficat, splină, creier, muşchi).Principala sursă de vitamină B12 este sinteza microbiană.
Biogeneza vitaminei B12 are loc sub acţiunea a numeroase bacterii din sol şi a bacteriilor intestinale, mai ales din colon.
Absorbţia vitaminei B12 se realizează la nivelul mucoasei intestinale, în prezenţa unui factor intrinsec produs de mucoasa gastrică şi cu care alcătuiește factorul antipernicios depozitat în ficat.
Vitamina B12 absorbită şi reţinută la nivelul intestinului pierde proprietatea de a difuza, reconstituind prima fază a absorbţiei intestinale.
Factorul intrinsec are rol de protecţie în absorbţia intestinală prin formarea unor compuşi de inactivare a vitaminelor B12.Factorul intrinsec activ fixează până la 264 de micrograme vitamină B12\mg.
Vitamina are rol în hematopoieză şi mai ales în eritropoieză.Cea mai importantă acţiune a acestei vitamine este anemia pernicioasă de tip Biernner, unde intervin modificări ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase.
B13: vitamina B13 are structura chimică asemănătoare acidului azotic, constituie un principiu component al complexului B, cu rol în stimularea creşterii puilor, porcilor.
B14: vitamina B14 este extrasă din urina umană, are rol în hematopoieză.
B15: vitamina B15 (acidul panganic) se găseşte în alimente de origine animală.
Intervine în procesele enzimatice şi, în cantitate de 2 mg\zi acoperă nevoile organismului.
Acidul folic: este un derivat al acidului pteroilglutamic, face parte dintr-un complex de vitamine active asupra unor microorganisme şi specii animale, cu rol important în procesele hematopoiezei.Se găseşte în regnul vegetal şi animal.
B4: vitamina B4 (adenina) are funcţii si indicaţii terapeutice, mai puţin cunoscute.Ea, alături de alte vitamine B, intervine în funcţiile sistemului nervos cât si cele ale sistemului hematopoietic.
Carenţa vitaminei B4 modifică echilibrul leucocitar, prin producerea leucopeniei şi granulopeniei.
Administrarea sulfamidelor şi a antibioticelor creşte consumul de vitamină B4.
Ea are un rol important în metabolismul glucidelor, lipidelor, a clorurii de sodiu, în funcţiile suprarenalelor și a proceselor creşterii.
Surse: alimente din regnul animal si vegetal.Cea mai importantă sursă este drojdia de bere.
Sintetizarea vitaminei B4 de către flora bacteriană intestinală este redusă la om.
Absorbţia vitaminei B4 se realizează la nivelul intestinului subţire.
În sânge, concentraţia cea mai mare de vitamina B4, este în hematii.
Eliminarea vitaminei se face prin urină, fecale, transpiraţie.
B6: vitamina B6 cuprinde piridoxina, piridoxalul şi piridoxamina.
În mediu alcalin şi acid sunt sensibile la lumină.
Regnul vegetal oferă o importantă sursă de vitamină B6.Sursele de obţinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupă.
Absorbţia vitaminei B6 se realizează la nivelul intestinului sub formă liberă şi mai bine combinate cu proteine.
În organismul animal predomina piridoxamina.
Vitamina B6 intervine în metabolismul substanţelor organice şi intră în compoziţia unui mare număr de enzime cu funcţie de oxidoreducere.
Participă la biosinteza sfingozimei cu rol în metabolismul lipidelor.
Eliminarea vitaminei B6 se face în cea mai mare măsură pe cale renală şi scade cu vârsta.
B12: vitamina B12 este compusă din substanţe cristalizate, de culoare roşie, solubile în apă şi alcool, stabile în aer şi în mediu acid.
Rezistă la 120 de grade C, timp de 20 minute.
Vitamina B12 se găseşte mai puţin în regnul vegetal şi mai mult în alimentele de origine animală (ficat, splină, creier, muşchi).Principala sursă de vitamină B12 este sinteza microbiană.
Biogeneza vitaminei B12 are loc sub acţiunea a numeroase bacterii din sol şi a bacteriilor intestinale, mai ales din colon.
Absorbţia vitaminei B12 se realizează la nivelul mucoasei intestinale, în prezenţa unui factor intrinsec produs de mucoasa gastrică şi cu care alcătuiește factorul antipernicios depozitat în ficat.
Vitamina B12 absorbită şi reţinută la nivelul intestinului pierde proprietatea de a difuza, reconstituind prima fază a absorbţiei intestinale.
Factorul intrinsec are rol de protecţie în absorbţia intestinală prin formarea unor compuşi de inactivare a vitaminelor B12.Factorul intrinsec activ fixează până la 264 de micrograme vitamină B12\mg.
Vitamina are rol în hematopoieză şi mai ales în eritropoieză.Cea mai importantă acţiune a acestei vitamine este anemia pernicioasă de tip Biernner, unde intervin modificări ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase.
B13: vitamina B13 are structura chimică asemănătoare acidului azotic, constituie un principiu component al complexului B, cu rol în stimularea creşterii puilor, porcilor.
B14: vitamina B14 este extrasă din urina umană, are rol în hematopoieză.
B15: vitamina B15 (acidul panganic) se găseşte în alimente de origine animală.
Intervine în procesele enzimatice şi, în cantitate de 2 mg\zi acoperă nevoile organismului.
Acidul folic: este un derivat al acidului pteroilglutamic, face parte dintr-un complex de vitamine active asupra unor microorganisme şi specii animale, cu rol important în procesele hematopoiezei.Se găseşte în regnul vegetal şi animal.
luni, 22 iunie 2015
Despre vitamine
Vitamina B12, pentru o stare generală bună:
Ultima vitamină descoperită, B12, este singura din complexul B pe care organismul o reţine în principal în ficat.
Indispensabilă în reproducerea celulelor, în special ale celor roşii, vitamina B12 intervine în producerea substanţelor care afectează starea de spirit.Ea favorizează transformarea alimentelor în energie.Este un element nutriţional necesar sănătăţii sistemului imunitar.
Un aport zilnic recomandat de vitamina B12 este de 3 micrograme pe zi.O carenţă a vitaminei B12 determină oboseala, crampele musculare şi pierderea memoriei.
Alimentele de origine animală sunt principalele surse de vitamina B12: carne de pui, peşte, fructe de mare, ouă, brânză şi produse lactate.
Vitamina A, pentru o privire pătrunzătoare:
Vitamina A sau retinol stocată în ficat este dată de grăsimile animale.Organismul transformă în vitamina A beta-carotenul şi alte carotenoide ale fructelor şi legumelor.
Vitamina A joacă un rol esenţial în diferenţierea celulară.Este indispensabilă pentru vedere şi intervine direct în procesele imunitare.Carotenoidele protejează celulele de deteriorările provocate de radicalii liberi.
Aportul necesar de vitamina A reprezintă 900 micrograme pe zi.Carenţa de vitamina A este rară, dar se poate observa la femeile care ţin un regim strict şi la persoanele în vârstă.Provoacă tulburări ale pielii, o rezistenţă mică la infecţii, o vindecare lentă a rănilor.
Găsim vitamina A în ficat, peşte foarte gras, unt, margarină, ouă, brânză.În ceea ce priveşte carotenoidele se regăsesc în legumele şi fructele bine colorate.
Vitamina C, pentru o bună imunitate:
Vitamina antioxidantă, vitamina C, permite combaterea alteraţiilor provocate de excesul de radicali liberi.Organismul nu o depozitează şi o elimină repede.
Ajută la fortificarea vaselor capilare şi a pereţilor celulelor şi joacă un rol important în formarea colagenului.Ea activează cicatrizarea şi păstrează sănătatea ligamentelor, tendoanelor şi gingiilor.Favorizează producerea hemoglobinelor în celulele roşii şi facilitează asimilarea de fier furnizat de alimente.Nu poate împiedica apariţia guturaiului, dar simptomele şi durerea sunt ameliorate.
Aportul zilnic recomandat de vitamina C este de 60 la 100 micrograme pe zi.Un deficit de vitamina C diminuează rezistenţa la infecţii.Carenţa mare de vitamina C se manifestă prin scorbut (în special la marinarii lipsiţi o perioadă mai lungă de legume şi fructe proaspete).
Citricele, cireşele, kiwi, legumele verzi, piperul, coacazele şi căpşunile sunt principale surse de vitamina C.
Vitamina E, are puteri antioxidante:
Vitamina E este depozitată în ţesuturile grase şi în ficat.
Graţie proprietăţilor antioxidante, vitamina E neutralizează radicalii liberi care pun celulele în pericol.Împiedică procesele inflamatorii şi stimulează funcţiile imunitare.
Aportul recomandat este de 12 mg pe zi.Carenţele de vitamina E sunt rare.
Uleiul din germeni de grâu, uleiurile vegetale, seminţele de floarea soarelui, migdalele conţin multă vitamina E.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)