Antioxidanții sunt o clasă de elemente nutritive, care au rolul de a împiedica oxidarea altor compuși.Altfel spus, radicalii liberi produși de oxidare și care au acțiune asupra celulelor organismului sunt neutralizați de antioxidanți.
În organismul uman există deci un echilibru permanent între cele două familii chimice, antioxidanții eliminând în permanență radicalii liberi în exces.
Un dezechilibru între antioxidanți si radicalii liberi poate fi legat de lipsa de antioxidanți în alimentație sau poate fi generat de factorii exteriori, care pot antrena creșterea cantității de radicali liberi.Acești agenți exteriori sunt: țigările, alcoolul, poluarea, expunerile prelungite la soare, exercițiile fizice intense, medicamentele.
Se estimează că peste 200 de maladii sunt legate de acest dezechilibru dintre radicalii liberi și antioxidanți.Deși cercetările sunt destul de contradictorii în această privință, maladiile cardiovasculare sau cancerul sunt legate de excesul de radicali liberi.
Antioxidanții se află în numeroase alimente, cum ar fi:
Vitamina C: ardei, citrice, kiwi, varză, papaya, mure, zmeură, legume de culoare verde, roșii, conopidă, cartofi, ardei iuți.
Vitamina E: ulei vegetal, soia, porumb, unt, margarină, ouă, varză de Bruxelles, verdețuri, spanac, grâu integral, cereale integrale.
Vitamina A: ficat, untură de pește, unt, ouă, lapte și produse lactate, legume de culoare galbenă și verde închis.
Seleniu: carne slabă de vită, rinichi, pește, ouă, varză, fasole uscată.
Zinc: fructe de mare, carne, ficat, germeni de grâu, drojdie de bere, semințe de dovleac, legume de culoare verde, ouă, lapte praf degresat.
Polifenoli (flavonoide și tanini): fructe și legume, vin roșu, ceai verde.
Principalii antioxidanți:
Vitamina C preîntâmpină infecțiile bacteriene și reduce efectele potențialilor alergeni, împiedicând oxidarea vitaminelor A, E și a unor componente din complexul B.
Vitamina E protejează vitaminele B și C împotriva oxidării.Are capacitatea de a se uni cu oxigenul, împiedicând transformarea lui în peroxizi toxici pentru organism.Exercită acțiune antipoluantă asupra plămânilor și este un factor de protecție împotriva cardiopatiilor ischemice.
Seleniul preîntâmpină carențele de vitamina E și invers, fiind necesar ca ele să fie luate împreună.
Vitamina A protejează mucoasele gurii, ale nasului, gâtului și plămânilor.Împiedică oxidarea vitaminei C.
Zincul dirijează și supraveghează buna desfășurare a proceselor fiziologice și întreținerea sistemelor enzimatice și celulare.Este esențial pentru sinteza proteinelor și ajută la menținerea echilibrului acido-bazic al organismului.
Sfaturi utile bucatarie, beauty, sfaturi pentru casa, birou, sfaturi de intretinere corporala si multe altele.
Se afișează postările cu eticheta vitamina C. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vitamina C. Afișați toate postările
miercuri, 10 februarie 2016
joi, 15 octombrie 2015
Cele mai importante vitamine
Despre cât de importante sunt vitaminele, fiecare persoană știe măcar un minim de informații.
Să vedem care sunt cele mai importante din toată listă și de unde le putem procura.
Vitamina A, pentru o privire pătrunzătoare:
Vitamina A sau retinolul, stocată în ficat este dată de grăsimile animale.
Organismul transformă în vitamina A beta-carotenul și alte carotenoide ale fructelor și legumelor.
Vitamina A joacă un rol esențial în diferențierea celulară.
Este indispensabilă pentru vedere și intervine direct în procesele imunitare.
Carotenoidele protejează celulele de deteriorările provocate de radicalii liberi.
Aportul necesar de vitamina A reprezintă 900 micrograme pe zi.
Carența de vitamina A este rară, dar se poate observa la femeile care țin un regim strict și la persoanele în vârstă.
Provoacă tulburări ale pielii, o rezistență mică la infecții, o vindecare lentă a rănilor.
Găsim vitamina a în ficat, pește foarte gras, unt, margarină, ouă, brânză.
În ceea ce privește carotenoidele se regăsesc în legumele și fructele bine colorate.
Vitamina B12, pentru o condiție fizică de excepție:
Ultima vitamină descoperită, B12 este singura din complexul B pe care organismul o reține în principal în ficat.
Indispensabilă în reproducerea celulelor, în special ale celor roșii, vitamina B12 intervine în producerea substanțelor care afectează starea de spirit.
Ea favorizează transformarea alimentelor în energie.
Este un element nutrițional necesar sănătății sistemului imunitar.
Un aport zilnic recomandat de vitamina B12 este de 3 micrograme pe zi.
O carență a vitaminei B12 determină oboseală, crampe musculare și pierderea memoriei.
Alimentele de origine animală sunt principalele surse de vitamina B12: carne de pui, pește, fructe de mare, ouă, brânză și produse lactate.
Vitamina C:
Vitamină antioxidantă, vitamina C permite combaterea alterațiilor provocate de excesul de radicali liberi.
Organismul nu o depozitează și o elimină repede.
Ajută la fortificarea vaselor capilare și a pereților celulelor și joacă un rol important în formarea colagenului.
Ea activează cicatrizarea și păstrează sănătatea ligamentelor, tendoanelor și gingiilor.
Favorizează producerea hemoglobinelor în celulele roșii și facilitează asimilarea de fier furnizat de alimente.
Nu poate împiedica apariția guturaiului dar simptomele și durerea sunt ameliorate.
Aportul zilnic recomandat de vitamina C este de 60 la 100 micrograme pe zi.
Un deficit de vitamina C diminuează rezistența la infecții.
Carența mare de vitamina C se manifestă prin scorbut (în special la marinarii lipsiți o perioadă mai lungă de legume și fructe proaspete).
Citricele, cireșele, kiwi, legumele verzi, piperul, coacăzele și căpșunile sunt principala sursă de vitamina C.
Vitamina E are puteri antioxidante:
Vitamina E este depozitată în țesuturile grase și în ficat.
Grație proprietăților antioxidante, vitamina E neutralizează radicalii liberi care pun celulele în pericol.
Nu permite formarea prosta-glandinelor care împiedică procesele inflamatorii și stimulează funcțiile imunitare.
Aportul recomandat este de 12 mg pe zi.
Carențele de vitamina E sunt rare.
Uleiul din germeni de grâu, uleiurile vegetale, semințele de floarea soarelui, migdalele sunt surse de vitamina E.
Să vedem care sunt cele mai importante din toată listă și de unde le putem procura.
Vitamina A, pentru o privire pătrunzătoare:
Vitamina A sau retinolul, stocată în ficat este dată de grăsimile animale.
Organismul transformă în vitamina A beta-carotenul și alte carotenoide ale fructelor și legumelor.
Vitamina A joacă un rol esențial în diferențierea celulară.
Este indispensabilă pentru vedere și intervine direct în procesele imunitare.
Carotenoidele protejează celulele de deteriorările provocate de radicalii liberi.
Aportul necesar de vitamina A reprezintă 900 micrograme pe zi.
Carența de vitamina A este rară, dar se poate observa la femeile care țin un regim strict și la persoanele în vârstă.
Provoacă tulburări ale pielii, o rezistență mică la infecții, o vindecare lentă a rănilor.
Găsim vitamina a în ficat, pește foarte gras, unt, margarină, ouă, brânză.
În ceea ce privește carotenoidele se regăsesc în legumele și fructele bine colorate.
Vitamina B12, pentru o condiție fizică de excepție:
Ultima vitamină descoperită, B12 este singura din complexul B pe care organismul o reține în principal în ficat.
Indispensabilă în reproducerea celulelor, în special ale celor roșii, vitamina B12 intervine în producerea substanțelor care afectează starea de spirit.
Ea favorizează transformarea alimentelor în energie.
Este un element nutrițional necesar sănătății sistemului imunitar.
Un aport zilnic recomandat de vitamina B12 este de 3 micrograme pe zi.
O carență a vitaminei B12 determină oboseală, crampe musculare și pierderea memoriei.
Alimentele de origine animală sunt principalele surse de vitamina B12: carne de pui, pește, fructe de mare, ouă, brânză și produse lactate.
Vitamina C:
Vitamină antioxidantă, vitamina C permite combaterea alterațiilor provocate de excesul de radicali liberi.
Organismul nu o depozitează și o elimină repede.
Ajută la fortificarea vaselor capilare și a pereților celulelor și joacă un rol important în formarea colagenului.
Ea activează cicatrizarea și păstrează sănătatea ligamentelor, tendoanelor și gingiilor.
Favorizează producerea hemoglobinelor în celulele roșii și facilitează asimilarea de fier furnizat de alimente.
Nu poate împiedica apariția guturaiului dar simptomele și durerea sunt ameliorate.
Aportul zilnic recomandat de vitamina C este de 60 la 100 micrograme pe zi.
Un deficit de vitamina C diminuează rezistența la infecții.
Carența mare de vitamina C se manifestă prin scorbut (în special la marinarii lipsiți o perioadă mai lungă de legume și fructe proaspete).
Citricele, cireșele, kiwi, legumele verzi, piperul, coacăzele și căpșunile sunt principala sursă de vitamina C.
Vitamina E are puteri antioxidante:
Vitamina E este depozitată în țesuturile grase și în ficat.
Grație proprietăților antioxidante, vitamina E neutralizează radicalii liberi care pun celulele în pericol.
Nu permite formarea prosta-glandinelor care împiedică procesele inflamatorii și stimulează funcțiile imunitare.
Aportul recomandat este de 12 mg pe zi.
Carențele de vitamina E sunt rare.
Uleiul din germeni de grâu, uleiurile vegetale, semințele de floarea soarelui, migdalele sunt surse de vitamina E.
vineri, 11 septembrie 2015
Vitamina C
Organismul are nevoie de vitamine în cantități minuscule, de cele mai multe ori câteva sutimi de gram, pe care și le procură din trei surse: alimente, băuturi și corpul uman (vitamina K este eliberată de bacteriile intestinale, iar vitamina D se produce cu ajutorul iradierii pielii cu ultraviolete).
Unul dintre miturile care circulă pe seama vitaminei C este că aceasta este un antioxidant, dar acest lucru nu este adevărat în totalitate.Nutrientul este un agent redox, ceea ce însemnă că în unele cazuri acționează ca antioxidant, iar în altele, ca oxidant.Antioxidanții sunt importanți deoarece ei inhibă reacțiile chimice cu oxigenul sau cu radicalii liberi.Reacțiile de oxidare vătămează celulele, dar vitamina C nu împiedică oxidarea decât în anumite circumstanțe.
Vitamina C este importantă pentru toate animalele, inclusiv oameni, pentru că este vitală pentru producerea colagenului.Colagenul este elementul omniprezent în organism, fiind găsit din abundență în fibrele țesutului conector, care dă corpului formă și sprijină organele.Colagenul este peste tot în organism, iar de vitamina C depinde sinteza lui.În momentul producerii colagenului, se petrec o serie de reacții complexe, unele în interiorul celulei, altele în afara ei.Vitamina C este prezentă în exteriorul celulei, unde rolul ei este de a adăuga hidrogen și oxigen moleculelor a doi aminoacizi: prolină și lizină.
Rezultatul acestui proces este o moleculă-mamă, numită procolagen, care este ulterior modificată în afara celulei obținându-se colagenul.În lipsa vitaminei C, procesul de formare a colagenului este tulburat, rezultând o mare gamă de probleme peste tot în organism.
Cantitatea de vitamina C maximă recomandată este de 60 de miligrame pe zi.O doză de 5-7 miligrame pe zi va preveni scorbutul.Trebuie știut și că ficatul stochează provizii de vitamina C care sunt de ajuns pentru aproximativ trei luni.
Vitamina C, cunoscută și sub numele de acid ascorbic, este una dintre cele mai mediatizate, dar cel mai puțin înțelese dintre toate vitaminele.
Devenită celebră datorită laureatului Nobel din 1954, Linus Carl Pauling, și recomandată de o mulțime de nutriționiști, vitamina C este într-adevăr un nutrient esențial pentru viața umană.
Laureatul premiului Nobel, Linus Pauling, a susținut permanent administrarea unor doze mari de vitamina C pentru vindecarea și prevenirea răcelilor, pentru prelungirea vieții pacienților cu cancer în fază terminală și pentru prevenirea altor boli.Argumentul de bază al lui Pauling în favoarea dozelor mari este acela că omul este printre puținele animale care nu își produc singure necesarul de vitamina C, fapt ce pare a fi un defect în alcătuirea noastră genetică.Pauling a calculat că un adult are nevoie în medie de 10-12 grame de vitamina C pe zi pentru a preveni mai multe boli.Din pacate însă, cercetările ulterioare nu susțin teza sa.Dozele mari de vitamina C administrate la începutul unei răceli nu reduc decât în unele cazuri severitatea simptomelor.Nici dozele mari administrate bolnavilor de cancer nu s-au dovedit mai folositoare, ba chiar în unele cazuri le-au înrăutățit starea.
Vitaminele sunt solubile în apă sau grăsimi.Cele solubile în grăsimi sunt vitaminele A, D, E, K și se acumulează în zonele corpului unde există depozite de lipide și în ficat.Atunci când sunt luate în cantități mari, vitaminele solubile în grăsimi pot provoca intoxicații.Vitaminele solubile în apă sunt B și C.În cazul în care sunt administrate în exces, ele nu provoacă intoxicații, ci sunt eliminate prin urină.
Este interesant de remarcat că, cele mai multe animale își produc singure vitamina C de care au nevoie, dar ca omul, primatele și porcușorii de Guineea (cobaii) și-au pierdut această abilitate.Din cauza acestei asemănări cu omul, cobaii sunt folosiți în experimente de ani de zile.
Pentru a înțelege ce este și cum acționează vitamina C trebuie să aflăm mai întâi câte ceva despre vitamine în general.Termenul este derivat din combinația a două cuvinte: vital și amine.Vitaminele sunt molecule organice (conținând carbon), care funcționează în principal ca niște catalizatori ai reacțiilor din organism.Catalizatorii sunt substanțe care permit unei reacții chimice să se desfășoare cu mai puțină energie și în mai puțin timp decât în condiții obișnuite.Dacă acești catalizatori lipsesc, așa cum se întâmplă în cazul avitaminozei, funcțiile normale ale organismului pot ceda și asta face individul sensibil la boală.
Deficitul de vitamina C cauzează scorbutul, o boală care azi este întâlnită rar și mai ales la alcoolici, care își extrag necesarul de calorii din alcool.Scorbutul provoacă sângerarea și inflamarea gingiilor, slăbirea rădăcinilor dinților, vindecarea greoaie a rănilor, dureri de articulații, scăderea masei musculare și multe alte probleme.Primul care a recomandat legume și fructe proaspete pentru combaterea scorbutului a fost un fizician scoțian, pe nume James Lind, în 1753.
Vitamina C se găsește în fructe: citrice precum portocale, lămâi, grepfruturi și legume printre care roșiile, ardeiul gras, cartofii.Cantitatea de vitamina C scade foarte mult prin expunere la aer, tăiere și gătire, totuși, ceea ce rămâne este cantitatea necesară unei persoane normale pentru o zi.
Administrarea de vitamina C sub formă de supliment alimentar nu este necesară aproape niciodată.Fiecare aliment pe care îl consumăm în mod obișnuit conține o cantitate destul de mare de vitamina C, încât organismul să nu-i ducă lipsa.De asemenea, luând suplimenți, putem lua prea multă vitamina C, ceea ce poate cauza o serie de probleme medicale.
Vitamina C este o parte importantă a unui regim alimentar sănătos.Nu este însă un medicament-minune și poate avea un efect negativ dacă este administrată în exces.Un regim alimentar echilibrat și sănătos vă asigură cantitatea de vitamina C necesară pentru a preveni scorbutul și alte probleme de sănătate, fără să fie nevoie de administrarea ei sub formă de tablete.
Deoarece este solubilă în apă, oamenii cred că vitamina C nu poate dăuna, indiferent cât de mare ar fi doza în care este luată.Din pacate însă, dozele prea mari din acest nutrient pot avea o serie de consecințe medicale precum eliberarea toxică a fierului anorganic, ceea ce poate conduce chiar la moarte, formarea de calculi renali, diaree, revenirea scorbutului în cazul în care se încetează brusc administrarea de vitamina C, vătămarea smalțului dinților în cazul în care tabletele sunt mestecate, anomalii ale ritmului cardiac.
Unul dintre miturile care circulă pe seama vitaminei C este că aceasta este un antioxidant, dar acest lucru nu este adevărat în totalitate.Nutrientul este un agent redox, ceea ce însemnă că în unele cazuri acționează ca antioxidant, iar în altele, ca oxidant.Antioxidanții sunt importanți deoarece ei inhibă reacțiile chimice cu oxigenul sau cu radicalii liberi.Reacțiile de oxidare vătămează celulele, dar vitamina C nu împiedică oxidarea decât în anumite circumstanțe.
Vitamina C este importantă pentru toate animalele, inclusiv oameni, pentru că este vitală pentru producerea colagenului.Colagenul este elementul omniprezent în organism, fiind găsit din abundență în fibrele țesutului conector, care dă corpului formă și sprijină organele.Colagenul este peste tot în organism, iar de vitamina C depinde sinteza lui.În momentul producerii colagenului, se petrec o serie de reacții complexe, unele în interiorul celulei, altele în afara ei.Vitamina C este prezentă în exteriorul celulei, unde rolul ei este de a adăuga hidrogen și oxigen moleculelor a doi aminoacizi: prolină și lizină.
Rezultatul acestui proces este o moleculă-mamă, numită procolagen, care este ulterior modificată în afara celulei obținându-se colagenul.În lipsa vitaminei C, procesul de formare a colagenului este tulburat, rezultând o mare gamă de probleme peste tot în organism.
Cantitatea de vitamina C maximă recomandată este de 60 de miligrame pe zi.O doză de 5-7 miligrame pe zi va preveni scorbutul.Trebuie știut și că ficatul stochează provizii de vitamina C care sunt de ajuns pentru aproximativ trei luni.
Vitamina C, cunoscută și sub numele de acid ascorbic, este una dintre cele mai mediatizate, dar cel mai puțin înțelese dintre toate vitaminele.
Devenită celebră datorită laureatului Nobel din 1954, Linus Carl Pauling, și recomandată de o mulțime de nutriționiști, vitamina C este într-adevăr un nutrient esențial pentru viața umană.
Laureatul premiului Nobel, Linus Pauling, a susținut permanent administrarea unor doze mari de vitamina C pentru vindecarea și prevenirea răcelilor, pentru prelungirea vieții pacienților cu cancer în fază terminală și pentru prevenirea altor boli.Argumentul de bază al lui Pauling în favoarea dozelor mari este acela că omul este printre puținele animale care nu își produc singure necesarul de vitamina C, fapt ce pare a fi un defect în alcătuirea noastră genetică.Pauling a calculat că un adult are nevoie în medie de 10-12 grame de vitamina C pe zi pentru a preveni mai multe boli.Din pacate însă, cercetările ulterioare nu susțin teza sa.Dozele mari de vitamina C administrate la începutul unei răceli nu reduc decât în unele cazuri severitatea simptomelor.Nici dozele mari administrate bolnavilor de cancer nu s-au dovedit mai folositoare, ba chiar în unele cazuri le-au înrăutățit starea.
Vitaminele sunt solubile în apă sau grăsimi.Cele solubile în grăsimi sunt vitaminele A, D, E, K și se acumulează în zonele corpului unde există depozite de lipide și în ficat.Atunci când sunt luate în cantități mari, vitaminele solubile în grăsimi pot provoca intoxicații.Vitaminele solubile în apă sunt B și C.În cazul în care sunt administrate în exces, ele nu provoacă intoxicații, ci sunt eliminate prin urină.
Este interesant de remarcat că, cele mai multe animale își produc singure vitamina C de care au nevoie, dar ca omul, primatele și porcușorii de Guineea (cobaii) și-au pierdut această abilitate.Din cauza acestei asemănări cu omul, cobaii sunt folosiți în experimente de ani de zile.
Pentru a înțelege ce este și cum acționează vitamina C trebuie să aflăm mai întâi câte ceva despre vitamine în general.Termenul este derivat din combinația a două cuvinte: vital și amine.Vitaminele sunt molecule organice (conținând carbon), care funcționează în principal ca niște catalizatori ai reacțiilor din organism.Catalizatorii sunt substanțe care permit unei reacții chimice să se desfășoare cu mai puțină energie și în mai puțin timp decât în condiții obișnuite.Dacă acești catalizatori lipsesc, așa cum se întâmplă în cazul avitaminozei, funcțiile normale ale organismului pot ceda și asta face individul sensibil la boală.
Deficitul de vitamina C cauzează scorbutul, o boală care azi este întâlnită rar și mai ales la alcoolici, care își extrag necesarul de calorii din alcool.Scorbutul provoacă sângerarea și inflamarea gingiilor, slăbirea rădăcinilor dinților, vindecarea greoaie a rănilor, dureri de articulații, scăderea masei musculare și multe alte probleme.Primul care a recomandat legume și fructe proaspete pentru combaterea scorbutului a fost un fizician scoțian, pe nume James Lind, în 1753.
Vitamina C se găsește în fructe: citrice precum portocale, lămâi, grepfruturi și legume printre care roșiile, ardeiul gras, cartofii.Cantitatea de vitamina C scade foarte mult prin expunere la aer, tăiere și gătire, totuși, ceea ce rămâne este cantitatea necesară unei persoane normale pentru o zi.
Administrarea de vitamina C sub formă de supliment alimentar nu este necesară aproape niciodată.Fiecare aliment pe care îl consumăm în mod obișnuit conține o cantitate destul de mare de vitamina C, încât organismul să nu-i ducă lipsa.De asemenea, luând suplimenți, putem lua prea multă vitamina C, ceea ce poate cauza o serie de probleme medicale.
Vitamina C este o parte importantă a unui regim alimentar sănătos.Nu este însă un medicament-minune și poate avea un efect negativ dacă este administrată în exces.Un regim alimentar echilibrat și sănătos vă asigură cantitatea de vitamina C necesară pentru a preveni scorbutul și alte probleme de sănătate, fără să fie nevoie de administrarea ei sub formă de tablete.
Deoarece este solubilă în apă, oamenii cred că vitamina C nu poate dăuna, indiferent cât de mare ar fi doza în care este luată.Din pacate însă, dozele prea mari din acest nutrient pot avea o serie de consecințe medicale precum eliberarea toxică a fierului anorganic, ceea ce poate conduce chiar la moarte, formarea de calculi renali, diaree, revenirea scorbutului în cazul în care se încetează brusc administrarea de vitamina C, vătămarea smalțului dinților în cazul în care tabletele sunt mestecate, anomalii ale ritmului cardiac.
luni, 22 iunie 2015
Despre vitamine
Vitamina B12, pentru o stare generală bună:
Ultima vitamină descoperită, B12, este singura din complexul B pe care organismul o reţine în principal în ficat.
Indispensabilă în reproducerea celulelor, în special ale celor roşii, vitamina B12 intervine în producerea substanţelor care afectează starea de spirit.Ea favorizează transformarea alimentelor în energie.Este un element nutriţional necesar sănătăţii sistemului imunitar.
Un aport zilnic recomandat de vitamina B12 este de 3 micrograme pe zi.O carenţă a vitaminei B12 determină oboseala, crampele musculare şi pierderea memoriei.
Alimentele de origine animală sunt principalele surse de vitamina B12: carne de pui, peşte, fructe de mare, ouă, brânză şi produse lactate.
Vitamina A, pentru o privire pătrunzătoare:
Vitamina A sau retinol stocată în ficat este dată de grăsimile animale.Organismul transformă în vitamina A beta-carotenul şi alte carotenoide ale fructelor şi legumelor.
Vitamina A joacă un rol esenţial în diferenţierea celulară.Este indispensabilă pentru vedere şi intervine direct în procesele imunitare.Carotenoidele protejează celulele de deteriorările provocate de radicalii liberi.
Aportul necesar de vitamina A reprezintă 900 micrograme pe zi.Carenţa de vitamina A este rară, dar se poate observa la femeile care ţin un regim strict şi la persoanele în vârstă.Provoacă tulburări ale pielii, o rezistenţă mică la infecţii, o vindecare lentă a rănilor.
Găsim vitamina A în ficat, peşte foarte gras, unt, margarină, ouă, brânză.În ceea ce priveşte carotenoidele se regăsesc în legumele şi fructele bine colorate.
Vitamina C, pentru o bună imunitate:
Vitamina antioxidantă, vitamina C, permite combaterea alteraţiilor provocate de excesul de radicali liberi.Organismul nu o depozitează şi o elimină repede.
Ajută la fortificarea vaselor capilare şi a pereţilor celulelor şi joacă un rol important în formarea colagenului.Ea activează cicatrizarea şi păstrează sănătatea ligamentelor, tendoanelor şi gingiilor.Favorizează producerea hemoglobinelor în celulele roşii şi facilitează asimilarea de fier furnizat de alimente.Nu poate împiedica apariţia guturaiului, dar simptomele şi durerea sunt ameliorate.
Aportul zilnic recomandat de vitamina C este de 60 la 100 micrograme pe zi.Un deficit de vitamina C diminuează rezistenţa la infecţii.Carenţa mare de vitamina C se manifestă prin scorbut (în special la marinarii lipsiţi o perioadă mai lungă de legume şi fructe proaspete).
Citricele, cireşele, kiwi, legumele verzi, piperul, coacazele şi căpşunile sunt principale surse de vitamina C.
Vitamina E, are puteri antioxidante:
Vitamina E este depozitată în ţesuturile grase şi în ficat.
Graţie proprietăţilor antioxidante, vitamina E neutralizează radicalii liberi care pun celulele în pericol.Împiedică procesele inflamatorii şi stimulează funcţiile imunitare.
Aportul recomandat este de 12 mg pe zi.Carenţele de vitamina E sunt rare.
Uleiul din germeni de grâu, uleiurile vegetale, seminţele de floarea soarelui, migdalele conţin multă vitamina E.
marți, 16 iunie 2015
Cura cu kiwi
Kiwi este consumat în special în perioadele reci ale anului pentru întărirea organismului, dar în acelaşi timp, poate fi consumat şi în restul anului.
Kiwi conţine foarte multă vitamina C (un fruct de mărime medie acoperă nevoile zilnice ale unui adult), vitamina E (un fruct asigură un sfert din aportul zilnic de vitamina E recomandat), vitamina B2, vitamina B3, vitamina A, acizi organici şi fibre.
Fructul este bogat în cupru, potasiu şi magneziu, dar conţine şi alte minerale: calciu, fosfor, fier, seleniu, zinc. Trebuie remarcat faptul că un fruct kiwi conţine mai mult potasiu decât o banană.
Cu toate că este bogat în substanţe nutritive, un fruct de kiwi are numai 45 calorii. El reprezintă un puternic antioxidant, întăritor al sistemului imunitar cu mare eficacitate împotriva efectelor îmbătrânirii.
Consumul de kiwi reduce riscul producerii cancerului, a bolilor de inimă şi previne formarea cataractei, care poate cauza orbirea. El previne apariţia astmului şi a alergiilor şi participă la refacerea structurilor lezate, intervenind în stările inflamatorii şi în vindecarea rănilor.Are efect tonic asupra capilarelor şi protejează arterele împotriva depunerii plăcuţelor de aterom. Fibrele de kiwi protejează împotriva diabetului şi a bolilor de inimă.
Spre deosebire de alte surse de vitamina E, kiwi este un fruct sărac în grăsimi. Având doar 45 cal/100 g şi foarte multe fibre, reprezintă un fruct ideal pentru cazurile de obezitate.
Cuprul din kiwi este vital pentru creşterea copiilor, întărirea oaselor, întărirea dentiţiei, dezvoltarea cerebrală şi echilibrarea imunităţii.
Fructul se consumă proaspăt, tăiat pe jumătate şi mâncat direct din coajă cu ajutorul unei linguriţe sau ca suc natural.
Cura constă în consumul a 100-250 g kiwi pe zi în cure de câte două săptămâni. Se poate consuma dimineaţa înainte de masă sau chiar în timpul mesei în amestec cu puţină brânză de vaci.
Kiwi conţine foarte multă vitamina C (un fruct de mărime medie acoperă nevoile zilnice ale unui adult), vitamina E (un fruct asigură un sfert din aportul zilnic de vitamina E recomandat), vitamina B2, vitamina B3, vitamina A, acizi organici şi fibre.
Fructul este bogat în cupru, potasiu şi magneziu, dar conţine şi alte minerale: calciu, fosfor, fier, seleniu, zinc. Trebuie remarcat faptul că un fruct kiwi conţine mai mult potasiu decât o banană.
Cu toate că este bogat în substanţe nutritive, un fruct de kiwi are numai 45 calorii. El reprezintă un puternic antioxidant, întăritor al sistemului imunitar cu mare eficacitate împotriva efectelor îmbătrânirii.
Consumul de kiwi reduce riscul producerii cancerului, a bolilor de inimă şi previne formarea cataractei, care poate cauza orbirea. El previne apariţia astmului şi a alergiilor şi participă la refacerea structurilor lezate, intervenind în stările inflamatorii şi în vindecarea rănilor.Are efect tonic asupra capilarelor şi protejează arterele împotriva depunerii plăcuţelor de aterom. Fibrele de kiwi protejează împotriva diabetului şi a bolilor de inimă.
Spre deosebire de alte surse de vitamina E, kiwi este un fruct sărac în grăsimi. Având doar 45 cal/100 g şi foarte multe fibre, reprezintă un fruct ideal pentru cazurile de obezitate.
Cuprul din kiwi este vital pentru creşterea copiilor, întărirea oaselor, întărirea dentiţiei, dezvoltarea cerebrală şi echilibrarea imunităţii.
Fructul se consumă proaspăt, tăiat pe jumătate şi mâncat direct din coajă cu ajutorul unei linguriţe sau ca suc natural.
Cura constă în consumul a 100-250 g kiwi pe zi în cure de câte două săptămâni. Se poate consuma dimineaţa înainte de masă sau chiar în timpul mesei în amestec cu puţină brânză de vaci.
luni, 5 august 2013
Cand se administreaza Vitamina C ?
Vitamina C (acid ascorbic), este poate unul din principiile active continute in cel mai des folosite suplimente alimentare, find extrem de apreciata pentru efectele antioxidante (franeaza unele procese degenerative din corp) deosebite, dar si pentru rolul important pe care il joaca in buna functionare a organismului.
Majoritatea adultilor au zilnic nevoie de 75 miligrame de vitamina C pentru ca organismul sa functioneze normal.
Necesarul creste insa in anumite situatii speciale.Astfel, in perioadele de epidemii virale si bacteriene se poate spori aportul de vitamina C pana la 500 mg sau chiar mai mult, caci joaca un rol important in crestrea imunitatii naturale, reducand intensitatea simptomelor de raceala si durata episoadelor de imbolnavire.
De asemenea, anemicii si cei care au deficit de calciu in organism pot apela la un supliment de vitamina C, deoarece acest element imbunatateste absortia fierului si asimilarea calciului in sange.
Persoanele cu risc crescut de boli degenerative si cardiovasculare pot reduce riscul de imbolnavire printr-un aport consecvent de acid ascorbic.
Fumatorii, cei care consuma cantitati mari de cafea sau bauturi alcoolice au nevoie de o doza zilnica mai mare de vitamina C, la fel persoanele care traiesc si muncesc intr-un mediu stresant si poluat, fiind cunoscut efectul antioxidant extraordinar al acestui element.
Lipsa vitmainei C in organism duce la oboseala excesiva, astenie, slabiciune, lipsa apetitului alimentar, dureri de oase, hemoragii usoare.
Deficitul de vitamina C, conduce la aparitia scorbutului, care este o boala caracterizata prin anemie, caderea dintilor si sangerari sub piele.In carenta de vitamina C tenul devine uscat si palid, pierzandu-si prospetimea si stralucirea.
Cele mai bune surse de vitamina C sunt fructele proaspete, in special citricele.
Surse de vitamina C sunt: fructe (portocale, papaya, mere, capsuni, grepfruit, pepene), broccoli, ardei gras, rosii, mango, cartofi, varza, spanac, lamaie, afine.
Excelente sunt si suplimentele alimentare, care se gasesc intr-o gama extrem de variata, atat din punct de vedere al formularii, cat si a concentratiilor.
Cele mai populare sunt comprimatele si picaturile de vitamina C naturala.Acestea din urma se recomanda mai ales copiilor mici, fiind usor de adminstrat.
miercuri, 27 martie 2013
Beneficiile citricelor
Primavara se lasa cam mult asteptata si noi ne simtim tot mai vlaguite, mai fara chef de viata si mai epuizate, nu-i asa? Dupa o iarna lunga si friguroasa organismul nostru se resimte si ne da semne de oboseala si apatie, ca si cum am fi in convalescenta.O astfel de stare, vecina cu depresia, o putem alunga, recastigandu-ne vitalitatea si zambetul sanatos.
Citricele ne sunt bune prietene atat pe timpul iernii,cand luptam cu racelile si gripa, dar si in timpul verii cand poate tinem o dieta.Parfumate si acidulate, acestea se pot pregati in mii de feluri si se pot combina dupa pofta inimii.
Pentru a preveni si trata oboseala trebuie sa adoptam o buna igiena de viata si o alimentatie adaptata.Daca ai scapat de o infectie sau o raceala, citricele iti dau portia de vitamina C necesara pentru a te pune pe picioare.Daca lucrezi multe ore si nu prea stai afara in aer liber si la soare, combina citricele cu fier si proteine.
Dimineata, pentru a te umple de energie, un suc de lamaie, portocale sau grapefruit este cel mai potrivit.Poti adauga si pulpa de fruct, pentru o textura delicioasa.
Un pahar de suc iti aduce vitamina A si seleniu, acesta din urma ajuta la eliminarea radicalilor liberi, limiteaza efectul acestora, combate imbatranirea prematura a pielii si a tesuturilor.Vitamina A are rol decisiv in innoirea celulara.Pulpa fructelor contine fibre din belsug, ajuta la digestie, iar pectina din fructe limiteaza trecerea colesterolului alimentar in sange.Nu trebuie sa uitam nici de complexul de vitamina B, vitamina indispensabila sistemului nervos. In plus, lamaile si portocalele ajuta la o buna digestie si echilibrare a sistemului digestiv, datorita acizilor organici naturali.Aciditatea deseurilor produse prin digestie de anumite alimente (branzeturi, mezeluri, grasimi), este si ea combatuta, prin actiunea alcalina pe care o are un fruct citric la nivelul stomacului.
Lamaia galbena este cea mai acidulata, iar persoanele cu un stomac sensibil, ar trebui sa o consume cu moderatie, mai ales sucul pur, simplu, de lamaie, poate fi iritant.Coaja este bogata in flavonoizi si uleiuri esentiale, iar invelisul alb, chiar daca este amar, contine pectina.
Lamaia verde este bogata in vitamina C, este mai putin agresiva cu stomacul si are un parfum foarte placut.Se foloseste in cocteiluri (mojito), mancaruri exotice, serbeturi, creme, deserturi.
Portocala amara este mai rar intalnita in Europa si este folosita mai mult in medicina decat in bucatarie.Frunzele sale inlatura migrenele, iar pielita este folosita ca si cicatrizant.Sucul acestui tip de portocale ajuta la vindecarea rapida a durerilor de gat.
Portocalele cu care noi suntem obisnuiti, sunt de marime medie, iar culoarea lor portocalie este vie si de neconfundat.Pentru consumul de zi cu zi , vom alege portocale medii sau mai mari, iar pentru suc, le vom cauta pe cele mai mici.
Citricele se pot pastra cam opt zile in aer liber, la temperatura camerei.Pentru a prelungi viata acestora, le putem tine in sertarul special pentru fructe, al frigiderului.
Coaja acestor fructe contine uleiuri esentiale, cu proprietati relaxante, antiseptice, digestive si benefice circulatiei.Tot in coaja gasim si flavonoizi, adica pigmentii care dau culoarea fructelor.Pigmentii naturali sunt plini de vitamina PP, ce intaresc vasele capilare si ajuta schimburile interne ale organismului.
Daca suferim de o digestie dificila, o infuzie de felii de lamaie, intr-un litru de apa calda, timp de cinci minute, ne ajuta foarte mult.Daca vom consuma aceasta bautura, dupa o masa copioasa, vom ajuta stomacul sa digere mai bine.
Fumatorii pot consuma o salata de fructe cu portocale, kiwi si lamaie, pentru a-si echilibra nivelul de vitamina C, fumatul impiedicand absortia acestei vitamine.
Pentru afectiuni ale gurii si gingiilor se amesteca 10 cl suc de lamaie, 10 cl apa si o lingura de miere.Se utilizeaza sub forma de gargara.
Portocale, morcovi si nuci: un trio benefic pentru frumusete.Aceasta salata dulce-sarata este un concentrat de anti-oxidanti.Vitamina C, beta-carotenul si vitamina E se combina pentru a proteja si infrumuseta epiderma.
Portocalele si ciocolata lupta cu oboseala, praful de cacao este bogat in fier vegetal, iar vitamina C din portocala ajuta la asimilarea acestuia.
Impotriva starilor gripale se feliaza 250 g de lamaie si se pun la fiert in doi litri de apa.Se acopera, se lasa sa fiarba la foc mic timp de 15 minute.Se inhaleaza vaporii fierbinti timp de 5-6 minute.
Sper ca aceasta postare va va convinge cat de extraordinare sunt citricele pentru sanatatea noastra si sa nu uitam ca nu ar trebui sa treaca nici o zi fara sa consumam fructe si legume, daca vrem sa tinem afectiunile departe.
Citricele ne sunt bune prietene atat pe timpul iernii,cand luptam cu racelile si gripa, dar si in timpul verii cand poate tinem o dieta.Parfumate si acidulate, acestea se pot pregati in mii de feluri si se pot combina dupa pofta inimii.
Pentru a preveni si trata oboseala trebuie sa adoptam o buna igiena de viata si o alimentatie adaptata.Daca ai scapat de o infectie sau o raceala, citricele iti dau portia de vitamina C necesara pentru a te pune pe picioare.Daca lucrezi multe ore si nu prea stai afara in aer liber si la soare, combina citricele cu fier si proteine.
Dimineata, pentru a te umple de energie, un suc de lamaie, portocale sau grapefruit este cel mai potrivit.Poti adauga si pulpa de fruct, pentru o textura delicioasa.
Un pahar de suc iti aduce vitamina A si seleniu, acesta din urma ajuta la eliminarea radicalilor liberi, limiteaza efectul acestora, combate imbatranirea prematura a pielii si a tesuturilor.Vitamina A are rol decisiv in innoirea celulara.Pulpa fructelor contine fibre din belsug, ajuta la digestie, iar pectina din fructe limiteaza trecerea colesterolului alimentar in sange.Nu trebuie sa uitam nici de complexul de vitamina B, vitamina indispensabila sistemului nervos. In plus, lamaile si portocalele ajuta la o buna digestie si echilibrare a sistemului digestiv, datorita acizilor organici naturali.Aciditatea deseurilor produse prin digestie de anumite alimente (branzeturi, mezeluri, grasimi), este si ea combatuta, prin actiunea alcalina pe care o are un fruct citric la nivelul stomacului.
Lamaia galbena este cea mai acidulata, iar persoanele cu un stomac sensibil, ar trebui sa o consume cu moderatie, mai ales sucul pur, simplu, de lamaie, poate fi iritant.Coaja este bogata in flavonoizi si uleiuri esentiale, iar invelisul alb, chiar daca este amar, contine pectina.
Lamaia verde este bogata in vitamina C, este mai putin agresiva cu stomacul si are un parfum foarte placut.Se foloseste in cocteiluri (mojito), mancaruri exotice, serbeturi, creme, deserturi.
Portocala amara este mai rar intalnita in Europa si este folosita mai mult in medicina decat in bucatarie.Frunzele sale inlatura migrenele, iar pielita este folosita ca si cicatrizant.Sucul acestui tip de portocale ajuta la vindecarea rapida a durerilor de gat.
Portocalele cu care noi suntem obisnuiti, sunt de marime medie, iar culoarea lor portocalie este vie si de neconfundat.Pentru consumul de zi cu zi , vom alege portocale medii sau mai mari, iar pentru suc, le vom cauta pe cele mai mici.
Citricele se pot pastra cam opt zile in aer liber, la temperatura camerei.Pentru a prelungi viata acestora, le putem tine in sertarul special pentru fructe, al frigiderului.
Coaja acestor fructe contine uleiuri esentiale, cu proprietati relaxante, antiseptice, digestive si benefice circulatiei.Tot in coaja gasim si flavonoizi, adica pigmentii care dau culoarea fructelor.Pigmentii naturali sunt plini de vitamina PP, ce intaresc vasele capilare si ajuta schimburile interne ale organismului.
Daca suferim de o digestie dificila, o infuzie de felii de lamaie, intr-un litru de apa calda, timp de cinci minute, ne ajuta foarte mult.Daca vom consuma aceasta bautura, dupa o masa copioasa, vom ajuta stomacul sa digere mai bine.
Fumatorii pot consuma o salata de fructe cu portocale, kiwi si lamaie, pentru a-si echilibra nivelul de vitamina C, fumatul impiedicand absortia acestei vitamine.
Pentru afectiuni ale gurii si gingiilor se amesteca 10 cl suc de lamaie, 10 cl apa si o lingura de miere.Se utilizeaza sub forma de gargara.
Portocale, morcovi si nuci: un trio benefic pentru frumusete.Aceasta salata dulce-sarata este un concentrat de anti-oxidanti.Vitamina C, beta-carotenul si vitamina E se combina pentru a proteja si infrumuseta epiderma.
Portocalele si ciocolata lupta cu oboseala, praful de cacao este bogat in fier vegetal, iar vitamina C din portocala ajuta la asimilarea acestuia.
Impotriva starilor gripale se feliaza 250 g de lamaie si se pun la fiert in doi litri de apa.Se acopera, se lasa sa fiarba la foc mic timp de 15 minute.Se inhaleaza vaporii fierbinti timp de 5-6 minute.
Sper ca aceasta postare va va convinge cat de extraordinare sunt citricele pentru sanatatea noastra si sa nu uitam ca nu ar trebui sa treaca nici o zi fara sa consumam fructe si legume, daca vrem sa tinem afectiunile departe.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)