Detoxifiere cu soluție salină - partea 2

   Revenim cu urmarea acestui articol, mai exact vom enumera mai jos exercițiile fizice pe care trebuie să le executați după ingerarea soluției saline, pentru a reuși o corectă detoxifiere.

   Mișcările se vor executa  corect, într-o anumită ordine și cu un ritm destul de alert.Avem patru serii de mișcări simetrice, alternative, fiecare mișcare dublă se repetă de câte patru ori, care nu depășesc 4-5 minute.Ele se repetă, în aceeași ordine, după fiecare pahar, până ajungem la cel de-al șaselea.Apoi nu mai este nevoie de mișcarea fizică.

   Poziţia de pornire este în picioare, cu spatele drept şi tălpile depărtate la o distanţă similară celei dintre articulaţiile umerilor.Cu braţele drepte, ridicate în plan vertical,  deasupra capului, cu degetele înlănţuite, fără a se răsuci corpul, cu privirea în faţă, se va balansa corpul stânga – dreapta, prin înclinare mai întâi în stânga, fără a face pauză în poziţiile extreme.Este de preferat braţele să fie întinse şi palmele să fie îndreptate în sus.Se vor face 4 serii de mişcări duble.


   Poziţia de pornire este tot în picioare, cu spatele drept, dar cu braţele în plan orizontal, la nivelul umerilor.Mişcarea începe prin întoarcerea privirii în lateral dreapta, către degetele mâinii drepte şi punerea palmei de la mâna  stângă pe  umărul drept.Se continuă mişcarea prin rotaţia corpului în jurul axei şi ducerea braţului drept cât mai în spate, în plan orizontal. Din poziţia maximă de răsucire, fără a se face pauză în acea poziţie, se va roti corpul spre stânga, cu aducerea palmei de la mâna dreaptă pe umărul stâng şi braţul stâng, întins, rotit  spre spate.Se vor repeta de 4 ori aceste serii de mişcări. 


   Poziţia de pornire va fi cea similară efectuării de flotări.Se va atinge solul doar cu palmele şi degetele de la picioare.Persoanele anemiate se vor sprijini pe genunchi.Picioarele se vor îndepărta la o distanţă între degetele de la picioare, respectiv între genunchi de circa 30 cm. Corpul şi capul cât mai spre spate, se va răsuci corpul, privind prin stânga, peste umărul stâng,  călcâiul piciorului drept şi fără a rămâne în poziţia de răsucire extremă, se va privi prin dreapta călcâiul piciorului stâng.Se va repeta de 4 ori această rotaţie dublă.


   Apoi se va efectua cea de a patra mişcare, poziţia corpului aplecat, pe vine, cu călcâiele îndreptate spre exterior, depărtate la circa 30 cm. şi palmele sprijinite pe genunchi.Se va roti trunchiul spre dreapta şi se va pune genunchiul stâng pe sol, în dreptul tălpii de la piciorul drept.Se va presa genunchiul stâng spre corp, pulpa  presând colonul ascendent.Se va privi cât mai în spate, accentuând astfel rotirea corpului şi presiunea pulpei pe colon.Apoi se va roti în sens invers corpul, spre dreapta, punând genunchiul drept la sol, în dreptul tălpii de la piciorul stâng, presând cu mâna dreaptă pulpa piciorului drept pe abdomen, apăsând astfel colonul descendent.Se va repeta mişcarea dublă, stânga – dreapta, de 4 ori, fără pauză între poziţiile finale.

   Acest ultim exerciţiu, cel mai complicat din serie, nu poate fi efectuat de persoanele suferinde de genunchi. Pentru acestea, acest exerciţiu se va înlocui cu următorul:

   Poziţia de plecare este din şezut, aşezat pe sol cu picioarele întinse, uşor depărtate, spatele drept şi sprijin pe sol cu braţele întinse lateral.Din această poziţie, se îndoaie piciorul drept şi se trece peste cel stâng, astfel încât talpa piciorului drept, ţinută cu mâna dreaptă, să fie aproximativ în dreptul genunchiului stâng.Palma stângă pe sol, cât mai în spate.Se va răsuci corpul cât mai mult spre stânga, privind înapoi.Se forţează torsionarea pe expiraţie, revenind imediat, cu piciorul stâng îndoit peste cel drept, cu palma dreaptă pe sol, spre spate, privind prin dreapta cât mai înapoi.Se fac alternativ câte 4 torsionări de fiecare parte a corpului.

   Avantajele acestei tehnici, prin spălarea cu o soluţie asemănătoare serului fiziologic uman sunt: eliminarea sedimentelor vechi, încrustate în pereţii intestinelor, dar şi a altor toxine şi paraziţii intestinali, culturilor de candida, bacteriilor cauzatoare de ulcere, fermentaţiilor, corectarea unor disfuncţii ale ficatului şi pancreasului. Această metodă nu afectează negativ anatomia şi fiziologia aparatului digestiv, ca în cazul laxativelor sau a clismelor.

   Tehnica este contraindicată în caz de tuberculoză intestinală, afecţiuni acute ale sistemului digestiv (apendicită acută, enterocolită, dizenterie, ulcer hemoragic, metastază digestivă, melenă, ocluzie intestinală, etc.)

 

Detoxifiere cu soluție salină - partea 1

   O modalitate simplă pentru a detoxifia organismul o reprezintă folosirea unei soluții saline, ingerarea acesteia și apoi o serie de exerciții fizice.
   În prima parte vă vom prezenta ce aveți de făcut pentru a prepara această soluție și a o consuma, iar în partea a doua, vom completa metoda prin enumerarea exercițiilor fizice, mai exact patru mișcări deloc extenuante.

   Se încălzesc 2 litri de apă plată și se amestecă cu 5-6 grame de sare la un litru de apă.Dacă doriți se poate adăuga un morcov, praz sau alte legume în apa plată, după preferințe.Dimineața, pe stomacul gol se consumă un pahar cu apă plată și sărată, călduță.Apoi se efectuează toate mișcările care vor fi prezentate în următorul articol, se consumă încă un pahar, după care urmează un nou set de exerciții.

   Acest ciclu: pahar-exerciții se va repeta până la al 6-lea pahar, după care în mod normal vom simți nevoia de a goli intestinele, ceea ce este perfect normal.Este posibil ca scaunele să fie moi, dar este firesc.Apoi vom consuma și restul de apă plată, cu pauză de câteva minute între pahare.Dacă nu apare senzația de scaun, soluția se va elimina prin urină, asta dovedind faptul că poate exista un blocaj sau probleme cu constipația.

   Apa sărată ajunge în stomac și parcurge intestinele, curățând și pregătind organismul pentru asimilarea corectă a următoarelor alimente.Pentru a se evita deshidratarea și demineralizarea, nu se vor consuma mai mult de 2 litri de apă sărată.Folosirea toaletei destul de des, este singurul inconvenient al acestei metode.

   Nu se vor desfășura activități fizice intense în timpul acestei tehnici, nu se va ieși în frig imediat după încetarea metodei și nu necesită foarte mult timp, cam o oră.
   După o jumătate de oră de la terminarea tehnicii, se va consuma orez fiert foarte bine în apă, la care se va adăuga 40 grame unt și eventual puțin bulion nesărat.Se mai poate adăuga morcov bine fiert și grâu, la fel, bine fiert.Se pot consuma și paste bine fierte, neîndulcite și fără brânzeturi.Alimentele se consumă încet și se mestecă pe îndelete.

   Timp de 24 de ore nu se consumă iaurt, lapte, chefir, băuturi acide, alcool.Lichide se pot bea doar după prima masă, cea cu orez și anume se consumă 2 căni cu infuzie de mentă, iar mai apoi, apă plată simplă.

   Persoanele care au probleme de constipație și nu reușesc de prima oară, pot apela la o dietă bazată pe fructe, fibre și ceaiuri laxative, iar la 14 zile pot repeta tehnica.

Curățarea sistemului digestiv

   După atât de multe feluri de mâncare delicioase și după petrecerea zilelor fără prea multă activitate, avem nevoie de o curățare profundă a organismului.Chiar dacă am avut grijă la alimentație, o cauză principală a îmbătrânirii premature și a senilității, este acumularea de toxine.

   Oricare celulă vie produce toxine, de exemplu prin peretele intestinal se filtrează destul de multe otrăvuri care se împrăștie în organism.Acest proces poartă numele de autointoxicație și de aici apar numeroase boli: dizenterie, alergii, cancer, ciroză, obezitate, maladii ale inimii, litiaze, boli ale pielii, insomnii etc.
   Sedentarismul favorizează autointoxicația, iar recircularea toxinelor agravează aceste boli.

   Metodele pentru detoxifiere sunt numeroase, dar pentru cei ce vor să facă acest lucru treptat, pentru început ar trebui să renunțe la:

   - carne
   - zahăr
   - lactate
   - alcool
   - tutun

   Se recomandă consumul de vegetale crude, cereale integrale, fructe, sucuri de fructe, ceaiuri, apă.În unele diete se folosesc laxativele pe bază de plante și antioxidanții. Desigur, înainte a începe o astfel de cură, care durează 7-10 zile, este bine să cereți sfatul unui medic.
 





 

Lăptișorul de matcă, ajutor de nădejde

   Vremea frumosă de afară aduce cu ea nu numai zâmbet și voie bună, ci și una dintre cele mai răspândite și mai contagioase boli: viroza respiratorie.

   De foarte multe ori, răceala are un caracter epidemic și se manifestă prin dureri de cap și de gât, obstrucție nazală, febră, respirație îngreunată.Agentul patogen are o perioadă de incubație redusă, iar simptomele infecției pot apărea la 2-3 zile după contactarea acesteia.

   În astfel de situații, natura ne sare în ajutor cu un produs care nu poate fi reprodus în laborator, tocmai datorită structurii sale chimice foarte complexe.

   Lăptișorul de matcă are o culoare galben pal și o consistență ușor translucidă, cremoasă.Însușirile acestei substanțe sunt nenumărate și foarte benefice pentru organismul uman, iar albinele sunt unicele ființe care pot produce acest elixir.

   Lăptișorul de matcă pur combate răceala, dar o și poate preveni, eliminând factorii principali: slăbirea imunității, oboseala cronică, stresul, carențele de vitamine.Este foarte important de știut că acești factori sunt strâns legați între ei și anume stresul duce la epuizare, iar de aici se ajunge la scăderea apărării imunitare.

   Lăptișorul de matcă are proprietăți energizante foarte importante, datorate vitaminei B5 si acidului 10 HDA.Conținutul bogat în vitamina B5 și triptofan (precursorul derotoninei, substanță supranumită ”hormonul fericirii”) face ca această minune de la albine sa fie foarte eficientă în lupta pe care o ducem deseori cu stresul.

   Pe lângă B5, în lăptișorul de matcă întâlnim tot complexul de vitamine B (B1, B2, B3, B6, B7, B8, B9, B12), în concentrație mai mare decât în drojdia de bere.Găsim și minerale, oligoelemente și acizi grași esențiali.

   Conținutul în aminoacizi este foarte ridicat, mai exact vorbim de 18, dintre care 8 esențiali: izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul și valina.Acești aminoacizi au efecte pozitive asupra imunității, iar roialisina din componența lăptișorului combate bacteriile gram-pozitive (printre care se numără și stafilococii ori streptococii).

   Acidul 10 HDA se găsește doar în lăptișorul de matcă și are efecte antivirale, antibacteriene și antifungice.Acest acid (10-hidroxi-2-decenoic) stimulează acțiunea celulelor de apărare ale organismului.

   Aceste elemente, enumerate mai sus, sunt deosebit de importante pentru sănătatea noastră și putem avea beneficii importante de pe urma consumului acestei substanțe.

   Folosirea lăptișorului pur, proaspăt, se poate face doar la o stupină, lângă un apicultor care se ocupă cu recoltarea lui zilnic. Este mijlocul cel mai sigur de a consuma lăptișor de matcă în forma pură, deoarece mai mulți cercetători au constatat că la numai două ore după recoltare din botca lăptișorul își pierde din proprietăți.

   Lăptișorul de matcă poate fi preparat pentru stabilizare în amestec cu miere, în proportie de 1 / 100 ( 1 gram de lăptișor la 100 grame de miere cristalizată ) .Mierea cristalizată stabilizează mai bine lăptișorul decât mierea lichidă, pentru că în mierea lichidă el se ridică la suprafață, iar în contact cu aerul și lumina își pierde toate proprietățile curative. 

   Consumul în amestec cu mierea se face doar dimineața cu cca 30 min înaintea micului dejun. Cantitatea recomandată fiind de cel mult ½ linguriță de aproximativ 5 gr. Având grijă ca înainte de administrare conținutul să fie bine omogenizat.

   Amestecul de lăptișor și miere se ține 5 min sub limbă după care se ingeră.În felul acesta, mucoasele absorb o mare parte din principiile active ale lăptișorului, înainte ca ele să ia contact cu acidul clorhidric al sucului gastric și enzimele digestive care-l fac inactiv. Se recomandă de asemenea a se utiliza linguriță din material plastic sau din lemn.

Ce facem în caz de tromboflebită?

   Tromboflebita este o afecțiune a sistemului cardio-vascular, manifestată prin inflamarea pereților venoși și formarea unor cheaguri de sânge (trombi) care obturează parțial sau total venele provocând embolii (blocarea bruscă a unui vas sangvin sau limfatic). Inflamarea vaselor de sânge poate fi anterioară formării trombilor sau cauzată de apariția trombilor prin coagulare intravenoasă. 

   Inflamarea pereților venoși sau trombi poate apărea în orice zonă a sistemului circulator, în cele mai multe cazuri însă, tromboflebita este localizată la nivelul membrelor inferioare. La debut afectează venele gambei și apoi venele femurului și cele din zona iliacă.

   Formarea trombilor sau inflamarea venelor au la origine o multitudine de cauze. Cea mai frecventă este inactivitatea prelungită, cum se întâmplă în cazul călătoriilor lungi cu mașina sau avionul și în situația afecțiunilor care imobilizează la pat pacientul.

   Factorii de risc:

   Infecții ale venelor.
   Prezența unor cazuri de tromboflebită la alți membrii ai familiei.
   Sarcina și lăuzia (crește tensiunea arterială în membrele inferioare și în zona pelviană).
   Obezitatea, fumatul.
   Administrarea unei medicații pe baza de hormoni sau administrarea anticoncepționalelor (cresc nivelul substanțelor coagulante din sânge).
   Traume fizice la nivelul venelor.
   Dereglări ale sistemului endocrin (suprarenale, ovare, tiroida).
   Varice (trombi se pot forma în venele superficiale dilatate, producând tromboflebita superficială).

   Tromboflebita superificală afectează venele sistemului venos superficial, cel mai adesea la nivelul membrului inferior, dar poate afecta și venele membrului superior. În tromboflebita profundă tromboza și inflamația afectează venele sistemului venos profund, deci, cel principal. Tromboflebita superficială și cea profundă au gravitate și tratamente diferite. 

   Tratamente:

   Se recomandă exerciţii de respiraţie (inspi­ra­ţie lungă, 10 secunde), ce ajută circulaţia venoasă.

   Exerciţii pentru picioare: înot.

   Evitaţi statul picior peste picior (creşte presiunea în vasele sanguine).

   Evi­taţi constipaţia, prin consum mare de legume, fruc­te, mai ales crude, şi lichide.

   Exerciţii: ridicaţi picioa­rele deasupra nivelului inimii pentru a dinamiza circu­laţia venoasă a picioarelor.

   Evitaţi jartierele, cordoa­nele strânse, ce împiedică circulaţia venoasă.

   Dietă specială pentru fluidizarea sângelui, prin redu­cerea sării, a proteinelor animale şi vegetale şi redu­ce­rea gră­similor.

   Alimentele cu rol în fluidizarea (sub­ţierea) sângelui sunt ceapa (dacă nu o suportaţi crudă, fiartă), grapefruit, lămâie, portocale, hrean, sparan­ghel, ustu­roi, tomate, pepene verde. Încercați să deve­niţi lacto-vegetariană și luptați cu kilogramele în plus.

   Ceaiuri: de frunze de nuc (reduc colesterolul), de rădăcină de păpădie (decoct), coada-şoricelului, flori de păducel, de muşeţel, flori de castan sălbatic, de arnică, frunze de nalbă mare, de ghimpe.
 

   Ungerea zonelor afectate cu alifie de gălbenele şi apli­carea de comprese cu bitter suedez, peste care se pun folii de plastic. Se ţin 2-4 ore sau toată noaptea. 

   Pentru varice și tromboflebită se pot face diferite băi pentru picioare:

   În 10 l de apă se fierbe 1 kg de rostopască tăiată mărunt. Înainte de culcare picioarele se ţin în fiertura obţinută, lăsată puţin să se răcească, până ce apa devine prea rece pentru a-şi mai face efectul. Soluţia se foloseşte şi a doua zi, după reâncălzire. După procedură, picioarele se învelesc cu ceva cald sau se încalţă ciorapi groşi.

   Pulberea de scoarță de salcie se ia zilnic, câte trei lingurițe. Coaja de salcie conține salicilați, substanțe cu o acțiune similară aspirinei, dar fără efectele adverse ale acesteia, care previn formarea trombilor și au efecte ușor vasodilatatoare.

   Se fac băi de picioare şi cu scoarţă de castan, flori de muşeţel şi urzică, timp de 30 de min., adăugându-se treptat apă fierbinte.

   Suc de roșii, se bea câte un pahar de suc de roșii proaspăt stors, de trei ori pe zi, în cure de 30 de zile. Este un tratament salvator în aceasta afecțiune, deoarece sucul de roșii ajută la diminuarea cheagurilor de sânge și nu mai permite formarea altora noi.  Are o mare eficiența și în cazul fumătorilor pentru că diminuează acțiunea nefastă a gudroanelor din fumul de țigară asupra sângelui, acțiune extrem de nocivă, care favorizează în mare măsură apariția tromboflebitei.
   Este însă de notat faptul că sucul de roșii trebuie consumat imediat ce s-a preparat, iar roșiile folosite vor fi coapte, crescute fără chimicale, care pot agrava boala. (Nu este util sucul sub formă de bulion, ci numai cel proaspăt stors.)

   De două ori pe săptămână se fac băi cu bicarbonat de sodiu timp de 15 min., temperatura apei netrebuind să depăşească 38 – 39 °C.

   Pentru bolnavii de tromboflebită avansată se recomandă o dietă specială. De două ori pe lună, timp de 3 zile consecutiv nu se consumă decât produse lactate: lapte dulce, lapte bătut, iaurt, câte 200 g la fiecare 2 – 3 ore. Altceva nu se consumă. Bolnavul trebuie să stea aceste trei zile în pat.

   Pentru bolnavii care au dureri mari din cauza tromboflebitei, se prepară următorul compot terapeutic: se iau 3 mere de culoare verde (neapărat) şi, într-un vas de ceramică, se toarnă peste ele 2 1 de apă clocotită. Se adaugă câte o lingură de melasă şi muşeţel, se acoperă şi se înveleşte cu un prosop călduros, timp de 4 ore. Poate fi folosit şi un termos mare. Merele se scot din apă, se pisează cu lingura de lemn, se amestecă cu o lingură de miere şi cu apa în care s-au infuzat. Se beau câte 70 de ml, de trei ori pe zi.

   Usturoiul - consumul acestui condiment crud, adică nepreparat termic, este atât un mijloc de prevenire, cât și unul de combatere a tuturor tipurilor de tromboflebită. Se recomandă consumul a minimum doi căței de usturoi zilnic.

   Un alt tratament: 350 de g de miere de albine se amestecă cu 250 g de usturoi pisat şi se lasă timp de 7 zile în frigider. Se consumă câte o lingură, de trei ori pe zi, cu 40 de min. înaintea meselor, timp de 2 luni.

   Salatele de rădăcinoase, ne referim aici la cele obținute din rădăcina de morcov, de pătrunjel, de țelina, de ridichi, de păstârnac. Toate aceste legume, nepreparate termic, date prin răzătoare și combinate cu oțet de mere și cu ulei presat la rece, au efect fluidifiant sanguin, antiinflamator, fiind de un real ajutor, atât pentru prevenirea acestei afecțiuni, cât și pentru combaterea sa, odată ce s-a instalat.

   Sucul de lămâie cu tot cu coajă, are efecte fluidifiante, precum și o acțiune antiinflamatoare, antifebrilă și, important, este un extraordinar tonic venos, împiedicând formarea și agravarea varicelor, care sunt un factor favorizant pentru apariția tromboflebitei. Evident, este și un excelent remediu în cazurile de tromboflebită acută și subacută, precum și un mijloc foarte bun de prevenire a a acestei afecțiuni.

   Bolnavii de tromboflebită pot apela și la rădăcina de ghimbir. Se administrează zilnic câte 5-7 grame de rădăcină dată prin răzătoare, amestecată cu miere de albine. Este un remediu cu efecte antiagregante plachetare, care îmbunătățește circulația sângelui și combate stazele venoase.

   Tratament: 50 g de castane curăţate de coajă lemnoasă, se toacă mărunt, se amestecă bine cu 250 ml de ulei şi se freacă locurile bolnave o dată la două zile.

   Monede, bucăţele de staniol sau de cupru se curăţă până devin strălucitoare şi se aplică pe trombul obliterator (obliterant), legându-se strâns. După 2 zile se îndepărtează, se curăţă din nou, se spală şi se şterge bine pielea şi se aplică la loc.

   De 2 – 3 ori pe zi pe venele bolnave se aplică timp de 2-3 min. zăpadă sau gheaţă din congelator.

   Ardeii de culoare galbenă și roșie au, datorită flavonoidelor pe care le conțin, efecte antiagregante plachetare, adică previn formarea cheagurilor de sânge în organism. De asemenea, au efecte antiinflamatoare venoase, o cură de trei-patru săptămâni cu ardei fiind recomandată pentru prevenirea și pentru combaterea tromboflebitei și a flebitei. Pe parcursul curei se recomandă consumul a minimum 200 de grame din această legumă pe zi, sub formă de salată, care se combină cu roșii și cu ulei virgin de măsline.

   5 linguri de osânză topită se amestecă cu o lingură de bilă din farmacie. Nu se frecţionează ci se aplică pe locurile bolnave.

   Tinctura de leurdă  se administrează în cure de trei luni de zile, timp în care se ia câte o lingurița, de patru-șase ori pe zi. Este probabil cel mai puternic remediu din flora europeană contra trombozelor de tot felul, pentru combaterea inflamațiilor venelor și a varicelor. În timpul sezonului, se recomandă consumul de salată de leurdă, câte 200 de grame pe zi.

   Spânzul vindecă varicele, cu rezultate spectaculoase. Puteţi cumpăra această plantă de la plafar. Mod de folosire: tăiaţi rădăcina în bucăţele mici şi lăsaţi-le la macerat în oţet sau alcool timp de trei săptămâni. Apoi masaţi cu soluţia obţinută locul cu varice în fiecare seară. De asemenea, alifia de turiţa-mare este recomandată călduros în varice şi ulceraţiile gambei. 

   În tratamentul intern al varicelor sunt recomandate ceaiurile de sulfină, de păpădie, castan, urzică şi coada şoricelului. De asemenea, puteţi folosi microhidrină (1-2 capsule pe zi, între mese), Vitamina C alcalină (5-10 g pe zi) şi extracte din plante (frunze şi fructe de afin, ghimpe, ardei iute, ghimbir, ginkobiloba, păducel sau ovăz).

 

Despre colesterol

   Incepind de prin anii ’50, alimentatia noastra s-a modificat profund, iar statisticile de pretutindeni arata ca se mananca prea multa carne, grasimi sau dulciuri. In acelasi timp, numarul celor afectati de maladii cardiovasculare este in crestere, acest lucru constituind una dintre cauzele principale ale mortalitatii intr-o serie de tari occidentale. Medicii au lansat deja un semnal de alarma si toata lumea a inceput sa evite grasimile. Pe de alta parte, au aparut deja alte probleme, intrucat grasimile si chiar si colesterolul insusi sunt totusi indispensabile pentru buna functionare a organismului. 

   Diferentele de comportament manifestate de colesterol sunt determinate de proteina de care este legat.

   Lipoproteinele sunt cele care transporta colesterolul in sistemul nostru circulator.  Cele de joasa densitate - LDL (low density proteins) transporta aproximativ 65% din colesterolul sangvin, fiind responsabile de depunerile din artere.

   Lipoproteinele de inalta densitate – HDL (high density proteins) sunt un fel de eroi, deoarece ele distrug depozitele de grasimi de pe vasele sangvine si asigura circulatia colesterolului, fara a bloca arterele. 

   Toata lumea stie ca responsabil de atacurile vasculare, ateroscleroza si o multime de alte boli nu este altul decat colesterolul. Mai putina lume vorbeste insa de rolul lui esential in mentinerea starii de sanatate a organismului.

   In timp ce colesterolul in exces este, intr-adevar, un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasa.

   El contribuie la metabolizarea carbohidratilor, intra in componenta tuturor membranelor din organism, este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini si feminini, iar cel existent in piele este convertit, sub actiunea razelor de soare, in vitamina D.  

   O buna alimentatie anti-colesterol nu inseamna deloc o alimentatie fara grasimi, ci din contra. Esential este ca acestea sa fie insa alese in mod judicious. Mentinerea ratiei zilnice de grasimi sub valoarea de 20-30% din totalul caloriilor este vitala pentru mentinerea in limite normale a colesterolului. In acelasi timp, cantitatea de grasimi saturate nu va depasi 10%. Grasimile saturate provin, cu mici exceptii, din surse animale, iar grasimile animale contin colesterol. Pe de alta parte, chiar daca un aliment nu contine colesterol, acest lucru nu inseamna ca el nu contine grasimi.

   Se vor consuma deci alimente ce contin grasimi nesaturate, cum ar fi: pestele gras (somon, hering), untura de peste, ficatul de gasca sau rata, uleiuri polinesaturate (rapita, floarea-soarelui, porumb) si mononesaturate (masline, alune). Grasimile saturate vor fi evitate: carnea grasa, mezelurile, untul si produsele de patiserie, carnea fiind inlocuita, pe cat posibil, cu peste.  

   Francezii sunt printre cei mai mari consumatori de grasimi, dar, in acelasi timp, ei sunt cel mai putin atinsi de maladiile cardiovasculare. Acest paradox i-a facut pe cercetatori sa inceteze  vanatoarea colesterolului si pactizarea cu el.

   Dupa cum se stie, antioxidantii neutralizeaza radicalii liberi, diminuand astfel riscurile maladiilor cardio-vasculare. Printre antioxidantii cei mai puternici se numara polifenolii, care se gasesc mai ales in samburii de struguri si in… vinul rosu. Acesta este, fara indoiala, unul dintre factorii ce explica paradoxul francez: doua sau trei pahare de vin rosu pe zi (nu mai mult) asigura o cantitate suficienta de antioxidanti. 

   Printre alimentele care reduc nivelul de colesterol se numara: cerealele complete, care permit evacuarea colesterolului in exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor (conopida), vinetele, lintea, fasolea, soia, ceapa si usturoiul.

   Licopenul continut in tomate este de asemenea un antioxidant foarte eficient, mai ales daca tomatele sunt fierte. Fructele si legumele contin si ele principalele vitamine antioxidante: provitamina A, vitamina C si vitamina E. 

   Colesterolul nostru nu provine numai din alimentatie. Ceea ce absorbim noi reprezinta doar 20-30% din stocul nostru. Restul de 70-80% este fabricat de propriul nostru organism. Dar si in acest program personal de fabricare exista anumite diferente, datorate unor factori precum: factorii genetici si alimentatia. In acelasi timp, exista numeroase cauze care produc cresterea nivelului de colesterol: fumatul, cofeina, stresul, medicamentele, aditivii alimentari sau poluarea mediului inconjurator.

Regulile unei siluete perfecte

   Oare care femeie nu isi dorest o silueta cat mai apropape de perfectiune?
   Fiecare dintre noi stim cu cate sacrificii putem reusi sa ajungem sa ne simtim bine in pielea noastra si astazi va prezint pe scurt cele mai importante 10 reguli, menite sa ne ajute in lupta cu inamicul nostru-cantarul, cu depunerile de grasime si cu faimoasa celulita.

   Evitati sa beti lichide la masa, bauturile umfla alimentele din stomac. Rezultatul: faimoasele balonari si tulburari de digestie.

   Incercati sa mancati cu placere, deoarece cu cat va place mai mult ceea ce mancati, cu atat va face mai bine.

   Nu amestecati niciodata fainoasele si cerealele cu carne.Mai bine combinati carnea cu orez, paste, cartofi, legumele fierte. Evitati painea, insa daca nu puteti renunta complet, inlocuiti-o cu graham sau pesmet.

   Mancati in liniste absoluta, indiferent ca sunteti acasa ori la restaurant, nu uitati niciodata ca masa trebuie sa fie un moment privilegiat. Evitati improvizatiile ori discutiile in contradictoriu. Ele va vor impiedica sa va concentrati asupra calitatii si cantitatii alimentelor. Nu mancati niciodata la televizor, astfel nu veti reusi sa profitati nici de masa, nici de program.

   Alegeti o mancare variata, pentru ca toate alimentele sunt utile. Suprimarea lactatelor antreneaza, in timp, o pierdere de calciu; daca nu mancam destule cruditati si fructe, organismului ii vor lipsi vitaminele.Doar felurile foarte grase sau foarte dulci, ar trebui eliminate din alimentatia noastra.

   Mancati cat mai putina carne.Foarte bogata in toxine, carnea consumata in exces oboseste si incarca organismul cu sarcini suplimentare. Carnea poate fi inlocuita cu pestele alb.

   Nu mancati fructele si desertul ca felul 3 - fructele se digera mai usor pe stomacul gol. Recomandare: sa fie mancate fie inainte de masa, fie intre mesele principale. In privinta deserturilor, lasati-le doar pentru ocazii speciale, chiar daca e greu.

   Mestecati incet, alimentele inghitite prea repede, sau greu asimilate nu elimina decat o mica parte de substante nutritive. Aceasta asimilare proasta naste repede foame si determina tulburari de circulatie a sangelui, adica celulita.

 

   Sa nu uitam de importanta cruditatilor! Pline de vitamine, legumele si fructele crude reprezinta adevarati furnizori de tonus si frumusete.

   Mancati de 4-5 ori pe zi pentru a va mentine in forma, insa alimentele ingerate ar trebui sa fie in cantitati mici, adica putin si des.

Ingrijirea tenului iarna

   Se pare ca pana la urma iarna isi arata puterea si zilele frumoase de pana acum au lasat locul zilelor geroase, cu vant si zapada.Tenul nostru are foarte mult de suferit si trebuie sa tinem seama de cateva reguli de ingrijire, pentru ca sa putem trece cu bine peste perioada rece.

   Pielea resimte schimbarile bruste de temperatura.Consecintele pe termen scurt sunt: inrosirea pielii, iritatii, senzatia de usturime si uscaciune, tot felul de imperfectiuni aparute peste noapte.
   Pe termen lung un ten lasat in voia sortii va imbatrani mult mai repede in comparatie cu unul ingrijit. Ridurile apar mai usor, iar cele fine se adancesc mai rapid. Odata cu ele si starile depresive, pentru ca nu exista femeie care sa nu sufere privindu-se in oglinda, daca fata arata dezastruos.

   Hidratarea:
   Chiar daca zilele calduroase au devenit o simpla amintire, nu trebuie sa uitam de sticluta de apa. Si in timpul iernii trebuie sa bem o cantitate suficienta de apa. Pielea se deshidrateaza mult mai usor si nici o crema din lume nu va avea rezultate daca refuzam sa bem apa (a nu se citi sucuri, cafea, ceaiuri indulcite). 

   Alimentatie corecta:
   Nu ocoliti spanacul, contine foarte multa vitamina A de care pielea are nevoie mai ales acum.
   Vitamina C este si ea importanta pentru sistemul imunitar si pentru stimularea colagenului, asa ca mancati multe citrice, legume bogate in vitamina C cum este  broccoli sau includeti in alimentatie fructele goji. Pe langa vitamina C sunt foarte bogate in antioxidanti.
   Proprietatile sulfului, mai putin cunoscute, nu trebuie ignorate nici ele: pastreaza elasticitatea pielii si regenereaza tesuturile. In concluzie mancati salata de varza cruda, usturoi si oua in cantitatea potrivita.
   Este bine sa punem accent, indiferent de anotimp, dar mai ales acum, pe grasimile sanatoase, de exemplu cele din peste, avocado, seminte.

   Folosirea cremelor cu factor de protectie solara:
   Si pe timpul iernii trebuie sa folosim creme cu FPS minim 15, iar gradul de protectie trebuie sa fie mai mare atunci cand avem parte de zapada si "soare cu dinti".

   Creme hidratante:
   Cremele de zi si de noapte nu trebuie sa lipseasca din ritualul nostru zilnic. Tenul este deshidratat, se usuca, straturile superficiale se exfoliaza mai repede, iar fata este expusa la toate fenomenele meteorologice oferite in dar de sezonul friguros. Avem nevoie de creme mai grase decat de obicei, mai ales daca avem tenul uscat.   Procentul de uleiuri continut de crema noastra trebuie sa fie marit, in defavoarea celui de apa. Chiar daca o crema cu o concentratie mai mare de apa se aplica mai usor si este mai confortabila, in timpul sezonului racoros este bine sa alegem hidratarea naturala, marind consumul de apa. Imaginati-va cum ar fi sa iesim pe frig cu fata uda si apoi ganditi-va din nou inainte sa aplicati crema dvs. hidratanta bazata pe o cantitate mare de apa.

   Evitati sa deschideti geamul, chiar si pentru o perioada scurta pe timpul noptii daca va este cald. Specialistii spun ca aerul rece este daunator pielii pe care o usuca destul de rau. Cel mai bine este sa va achizitionati un umidificator, aparat ce are rolul de a reduce uscaciunea din aer, pulverizand in incapere o apa purificata. Un umidificator regleaza umiditatea din incapere si ajuta pielea sa-si mentina hidratarea.

   Fondul de ten:
   Fondul de ten va poate proteja tenul pe timpul iernii, mai ales daca este si hidratant.   
   Sfatul nostru este sa incercati sa evitati fondurile de ten de tip spuma in aceasta perioada. Ele contin mai multa pudra si pot usca tenul. De asemenea, nu aplicati fondul de ten inainte de a lasa crema hidratanta sa se absoarba.

   Masti si tratamente:
   Acum ar trebui sa folositi mai rar mastile exfoliante si sa optati pentru masti hranitoare menite sa asigure tenului elementele nutritive de care este privat datorita alimentatiei deficitare specifice iernii. Tratamentele faciale pot fi inlocuite cu succes de uleiul de masline.Exfolierea trebuie facuta cu mai multa blandete si cu produse pentru tipul nostru de ten.Cel mai sigur este sa va exfoliati tenul cam o data pe saptamana si sa folositi un produs cat mai natural.

   Caldura caloriferelor si a radiatoarelor este la fel de periculoasa pentru uscarea tenului. Problema lipsei de hidratare risca sa se adanceasca si daca schimbati des mediul, iesiti de la caldura la frig si invers. Ca sa reduceti aspectele negative, va recomandam sa va “decorati” apartamentul cu cat mai multe plante, ce vor avea rolul de a va oxigena casa. Un alt tips util este sa umpleti un bol cu apa si sa il puneti langa calorifer, ca sa reduca uscaciunea aerului!

   Demachierea:
   Indiferent daca am fost sau nu machiate, nu trebuie sa sarim peste curatarea in profunzime a pielii, in fiecare seara.Folositi un demachiant bland si evitati spalarea fetei cu sapun si apa prea calda sau prea rece.Iarna este recomandat sa va feriti de produsele cosmetice dure, printre care geluri de curatare puternice sau sapunuri solide. Acestea contin detergenti puternici, dar si substante parfumate care au tendinta de a indeparta hidratarea de la suprafata pielii si de a o lasa uscata si iritata.    
   Cel mai bine este sa folositi un gel de curatare mai cremos (alegeti-l potrivit tipului dvs. de ten) si care sa nu contina parfum.
   Trebuie sa evitam sa ne clatim cu apa fierbinte. Indiferent ca ne clatim demachiantul, gelul de curatare sau sapunul special pentru ten, apa pe care o folosim trebuie sa fie doar usor calduta.

   Desi fularul dvs. preferat este din lana, mai bine inlocuiti-l cu un altul, mai moale.    
   De regula, materialele aspre pot crea foarte usor iritatii ale pielii si mancarimi. Cel mai bine este sa va orientati spre haine si accesorii din bumbac sau daca nu vreti sa renuntati pur si simplu la lucrurile din lana, purtati-le pe deasupra altor haine din materiale fine, care va protejeaza pielea.

   Masca cu avocado e ideala pentru ingrijirea de iarna, fiind extrem de nutritiva pentru tenul uscat, calmanta si reconfortanta pentru cel iritat. Curatati un avocado si zdrobiti jumatate din miez cu o furculita. Adaugati cateva picaturi de suc de lamaie si 1-2 lingurite de miere. Amestecati totul bine si aplicati uniform pe tenul demachiat.    
Dupa 15 minute, clatiti bine cu apa calduta. Este recomandat sa nu iesiti imediat afara, asa ca mai bine aplicati masca seara. Aceeasi ingrijire e valabila si pentru gat si decolteu.

Colica hepatica

   Colica hepatica se manifesta cu dureri sub marginea coastelor in partea dreapta, dureri care se repeta cu intermitenta la 2-3 minute, iar apoi la 10-15 secunde. Durerile iradiaza in spate pana la omoplat si se insotesc de greturi si varsaturi. La colica hepatica, cu dureri violente in zona ficatului, se impune un regim alimentar controlat, care dureaza toata viata, deoarece ficatul a devenit foarte sensibil la consumul anumitor preparate culinare.

   Durerea apare de obicei seara sau noaptea, dupa consum de alimente ce stimuleaza puternic contractia colecistului (maioneza, frisca, ciocolata, oua, vinete, grasimi animale, samantana, prajeli etc). Durerea poate sa tina 1-5 ore sau mai mult.

   Colecistul sau vezica biliara este cunoscuta popular si sub denumirea de bila, dupa secretia pe care o contine. El are rolul de a stoca bila (secretia produsa de ficat) intre mese si de a o elibera in duoden in timpul meselor, pentru a ajuta la procesul de digestie. In compozitia bilei intra: apa (97%), sarurile biliare (1%), pigmentii biliari (0,5%), colesterolul (1-2%).

   In aceste situatii, cunoscand faptul ca ea este provocata in special de calculi, trebuie mai intai precizat diagnosticul prin consult medical.Insuficienta hepatica si colica hepatica sunt afectiuni cu crize dureroase, violente, de tipul crampelor, cauzate de o dilatare brusca a canalelor intrahepatice si a cailor biliare, mai ales dupa servirea mesei.

   Masurile de precautie ce trebuie luate pentru a preintampina tulburarile veziculei biliare sunt urmatoarele:
- consumul suficient de apa
- respectarea orarului de masa
- mancare in cantitati rezonabile
- evitarea grasimilor si prajelilor, surse de provenienta a colesterolului ce participa la formarea calculilor biliari
- mersul pe jos (un factor important ce previne formarea calculilor).

   Intrucat sunt suprimate din consum alcoolul, cafeaua si bauturile prea acidulate, se vor lua cantitati mai mari de ape minerale si ceaiuri medicinale, pentru eliminarea toxinelor acumulate in ficat. In loc de cafea este bine sa se consume un surogat din radacini de cicoare.

   Pentru o vezicula biliara lenesa, care determina o balonare postprandiala si un gust amar in gura, uleiul de masline este remediul ideal, 1-2 linguri, inainte de fiecare masa. O spalatura rectala cu 1/21 de apa la o temperatura de 45 grade C, in care se pun 2 linguri de alcool mentolat, are o actiune calmanta.

   Regimul alimentar trebuie sa contina cat mai putine grasimi, se vor evita carnea grasa de porc, sosurile picante, maionezele, frisca si nucile.De asemenea, se recomandă excluderea din alimentatie a unor legume (varza, conopida, napi, telina, castraveti) si a unor fructe (prune, pepeni galbeni, banane).Sunt excluse grasimile fierte, sosurile cu rantasi, prajelile, produsele de patiserie si alcoolurile tari.

   Se consuma suc de ridichi negre, proaspat extras, cate 50-200 ml pe zi, in combinatie cu suc de morcovi, pastarnac si patrunjel. Acest remediu ajuta in toate afectiunile hepato-biliare sau in cazurile in care se urmareste drenajul hepato-biliar.

   Cand crizele repetate sunt provocate de prezenta calculilor biliari, trebuie apelat la chirurg in vederea operatiei care trebuie efectuata intru-un timp optim. Bolnavele care au kilograme in plus, trebuie sa slabeasca obligatoriu inainte de operatic. Desigur, daca operatia se impune de urgenta, nu mai este timp pentru aceasta.Tratamentul chirurgical consta in extirparea vezicii biliare, nu doar a calculilor, operatia este o interventie relativ simpla, fara taietura, realizata prin metoda laparoscopica. Aceasta metoda se poate aplica doar in cazul pacientilor la care nu exista complicatii.

   In cazul colicilor hepato-biliare cu o componenta nevrotica (agitatie), fitoterapia recomanda infuzia din flori de coada soricelului, 2 linguri la o jumatate de litru de apa clocotita, din care se bea cate o cana, la nevoie. Foarte eficienta este infuzia de rostopasca, o jumatate de lingurita la cana. Se beau 1-2 linguri, din 3 in 3 ore, in cursul unei zile. A se evita supradozarea, deoarece poate avea efecte toxice.

   Sunt indicate ciorbele de legume (cu salată, morcov, tomate, creson), precum si fructele mai acide, cu actiune stimulatoare in insuficienta hepatica (lamai, portocale, mandarine, grepfrut, struguri, mere, masline). Deosebit de eficient este consumul de dimineata, pe stomacul gol, a unei lingurite de ulei de masline, cu o felie de lamaie.

   In timpul crizelor dureroase de ficat este obligatoriu repaosul la pat. Se vor aplica in zona dureroasa perne electrice si comprese calde, alcoolizate, sau cataplasme cu frunze de varza sau creson, bine maruntite si incorporate intr-un albus de ou, batut spuma, in care se adauga un paharel cu infuzie de papadie.
   In cazul cand crizele de colica hepatica sunt generate de cauze psihice (stari tensionate, socuri nervoase), este necesara o odihna controlata, somn linistit si o viata echilibrata, gimnastica respiratorie si un orar riguros de munca, masa si odihna.

   Dintre amestecurile de plante utile in combaterea colicilor hepato-biliare, se recomanda: coada soricelului, flori de levantica, talpa gistei, frunze de menta, sunatoare, radacini de valeriana si fructe de fenicul, cate 10 g din fiecare. Se face infuzie dintr-o lingura amestec la o cana cu apa si se beau 1-2 cani pe zi.

   Dupa atenuarea crizelor dureroase se vor putea introduce in alimentatie carnea de vita si de pasare, pestele alb si produsele lactate degresate.

Dieta Atkins

   Deoarece acum cateva zile am scris pe pagina de FB a blogului despre dieta Atkins si au fost persoane care au cerut informatii in plus, m-am gandit sa revin asupra acestui subiect si sa scriu o postare mai ampla.

   Dieta Atkins inseamna de fapt o dieta care presupune restrictia de carbohidrati, dar care permite consumul de carne, oua, branza.In plus, tot ce inseamna dulce: prajituri, biscuiti, bomboane, ciocolata, inghetata, este interzis, dar si fainoasele sau fructele dulci.Aceasta dieta provine de la un medic cardiolog, pe numele sau, Robert Atkins si vi se potriveste in cazul in care simtiti ca mancati foarte mult dulce, va doriti un consum mai mare de fibre si vreti in acelasi timp sa slabiti intr-un mod real, dar sa va si mentineti la greutatea optima.

    Acest program de nutritie a fost realizat in special pentru persoanele supraponderale care nu fac prea multe exercitii fizice si care vor sa scape de depozitele de grasime cu conditia sa renunte la zahar si carohidrati.

   Dieta Atkins este poate cel mai simplu si mai usor program de slabit si de mentinere si, totodata, ajuta la imbunatatirea starii generale de sanatate, prevenind si aparitia mai mult afectiuni. 

   Dieta Atkins va poate ajuta sa slabiti intre 3 si 10 kilograme in prima faza (in functie de cate kilograme aveti atunci cand o proniti si de cat de ambitiosi sunteti), 1-2 kilograme pe saptamana in a doua faza si 0.5 kilograme pe zi in faza a treia.

   Desi toata grasimea din acest tip de dieta fara carbohidrati ar putea cauza un nivel crescut al colesterolului, acesta „nu are insa viata lunga” pentru ca apoi revine la normal pe masura ce pierdeti in greutate.


   Prin restrictionarea drastica a carbohidratilor, organismul intra intr-o stare de „cetoza” care inseamna ca isi arde propriile grasimi pentru a obtine combustibil.  Energia vine din cetoni, mici fragmente de carbon ce constituie combustibil creat prin folosirea depozitelor de grasime. In acesta stare fiind nici nu va va fi foame si cel mai probabil veti manca din ce in ce mai putin.

   Prima faza a dietei este inductia, care trebuie mentinuta cel putin 14 zile si este cea mai restrictiva.Aceasta perioada poate fi prelungita in cazul in care o suportati fara probleme.Se accepta consumul a maxim 20 g carbohidrati si veti putea observa arderi spectaculoase si pierederea chiar si a 10 kg.

Aveti voie sa consumati:
- peste de toate tipurile
- carne de pasare de toate tipurile
- crustacee de toate tipurile
- toate tipurile de carne, inclusiv: bacon, carne de vita, sunca, carne de miel, carne de porc, manzat, carne de vanat.

Atentie:  unele preparate din carne, kaizer, sunca contin zahar, care se va adauga la carbohidrati.

Alte alimente permise:
- branza, cascaval, branza de vaca, de oaie si de capra, crema de branza, branza feta, mozarella, parmezan.

   Evitati preparatele congelate si alte tipuri de carne cu adaos de nitrati. 

   Ouale sunt unele din cele mai hranitoare alimente. De aceea ouale sunt alimentul de baza la micul dejun in dieta Atkins. Simtiti-va liber sa preparati ouale dupa bunul plac: adaugati ciuperci si ceapa, sau chiar de piper verde, branza Feta, busuioc, oregano si alte plante aromatice. Ouale se pot consuma preparate sub orice forma.

   Consumati cel putin 8 pahare cu apa in fiecare zi.

   Inlocuiti zaharul cu indulcitori artificiali (zaharina sau sucraloza).

   Serviti constiincios cele 3 mese principale ale zilei.

   Consumati combinatii echilibrate de grasimi si proteine.

   Se recomanda administrarea de multivitamine si minerale zilnic. Atentie! Fara fier.

   Evitati consumul cafeinei sub forma de cafea, ceai, bauturi energizante, carbogazoase. 

   In primele 2 saptamani ale acestei etape nu consumati seminte sau nuci, alune. 

   Guma de mestecat, pastilele pentru improspatarea respiratiei, siropurile de tuse sau picaturile de tuse nu sunt indicate deoarece contin zahar sau alti indulcitori calorici.

   Renuntati la snacks-uri deoarece acestea au un continut ridicat in proteine.

   Legumele sunt si ele permise, insa trebuie sa tineti seama de cantitatea de carbohidrati pe care o ingerati in acelasi timp cu legumele.

   Telina 1 tulpina 0.8 carbohidrati
   Castravete 1/2 = 1.0 carbohidrati
   Andive 1/2 cana 0.0 carbohidrati
   Chimen dulce 1 cana = 3.6 carbohidrati
   Salata verde 1/2 = 0.2 carbohidrati
   Ciuperci 1/2 cana = 1.2 carbohidrati
   Patrunjel 1 lingura = 0.1 carbohidrati
   Ardei 1/2 = 2.3 carbohidrati.

   Urmatoarele legume au un continut mai mare de carbohidrati, dar contin elemente nutritive importante pt organism si nu trebuiesc excluse din meniul zilnic.

   Anghinare 1/2 cana = 4.0 carbohidrati
   Avocado 1 buc = 3.5 carbohidrati
   Muguri de bambus 1 cana = 1.1 carbohidrati
   Broccoli 1/2 cana = 1.6 carbohidrati
   Varza de Bruxelles 1/4 cana = 2.4 carbohidrati
   Varza 1/2 ceasca (brut) = 2.0 carbohidrati
   Conopida 1/2 (brut) = 1.0 carbohidrati
   Vanata 1/2 cana = 1.8 carbohidrati
   Gulie 1/2 cana = 4.6 carbohidrati
   Praz 1/4 cana = 1.7 carbohidrati
   Masline verzi 5 = 2.5 carbohidrati
   Masline negre 5 = 0.7 carbohidrati
   Ceapa 1/4 ceasca (brut) = 2.8 carbohidrati
   Dovlecel 1/4 cana = 2.4 carbohidrati
   Mazare 1/2 cana = 3.4 carbohidrati
   Spanac 1/2 ceasca (brut) = 0.2 carbohidrati
   Suc de fructe de vara 1/2 cana = 2.0 carbohidrati
   Suc de rosii = 4.3 carbohidrati.

   Orice sos pregatit pentru salata fara adaos de zahar si nu mai mult de 1-2 linguri este acceptabil.
   Cezar 2 linguri = 0.5 carbohidrati
   Ttalian 2 linguri = 3.0 carbohidrati
   Suc de lamaie 2 linguri = 2.8 carbohidrati
   De ulei si otet 2 linguri = 1.0 carbohidrati.

   Grasimi si uleiuri : aici nu exista carbohidrati, dar sa avem in vedere ca portia este de aproximativ o lingura.
   Unt
   Maioneza – asigurati-va ca acesta nu are nici un adaos de zahar
   Ulei de masline
   Uleiuri vegetale – Cele etichetate “presate la rece” sunt deosebit de bune si uleiul de masline este unul din cele mai bune.
   Soia
   Seminte de struguri
   Susan
   Floarea-soarelui.

   Nu incingeti uleiul la temperaturi ridicate atunci cand gatiti. Folositi ulei de masline numai pentru gatit. Utilizati ulei de susan la salate, dar nu pentru gatit.

   Bauturi:
   Cafea decofeinizata sau ceai de plante, fara adaos de zahar 1-2 cesti.
   Apa – cel putin opt pahare pe zi, inclusiv apa filtrata, apa minerala, apa de izvor, apa de la robinet.

   Nu este permis consumul de alcool in timpul primelor 2 saptamani dieta Atkins. Dupa primele 2 saptamani se poate consuma un pahar de vin, bere sau o cantitate mica de alcool amestecata cu apa sau sifon. Evitati amestecarea alcoolului cu sucuri de fructe si apa tonica. Consumul de alcool poate incetini procesul de pierdere in greutate. 

   In cazul in care aveti probleme cu constipatie, consumati ceai de crusin sau amestecati intr-o cana cu apa o lingura cu seminte de in cu una de tarate din grau si consumati acest amestec zilnic.

   Cea de-a doua faza este faza pierderii in greutate, se pierd cam 1-2 kg pe saptamana si cantitatea de carbohidrati poate creste pana se atinge nivelul critic de carbohidrati, nivel care variaza de la organism la organism, mai exact intre 25 si 50 g carbohidrati pe zi.
   Cresterea treptata a cantitatii de carbohidrati consumati trebuie strict supravegheata, in caz contrar toate eforturile depunse de dvs. pana in momentul respectiv sunt in zadar. De asemenea, in aceasta etapa se recomanda consumul considerabil de legume, dar pot fi adaugate si nucile, semintele sau fructele de padure.
   Aceasta etapa a dietei Atkins nu presupune trecerea de la proteine si grasimi la carbohidrati, ci se face o schimbare lenta a raportului dintre glucide, grasimi si proteine si carbohidrati. 
   Ritmul accelerat de slabire din prima etapa devine mai lent si stabil in cea de-a doua etapa, datorita introducerii treptate a alimentelor bogate in nutrienti. Prin varietatea de optiuni oferite, aceasta etapa este ideala pentru cei care vor sa slabeasca doar cateva kilograme, sau pur si simplu sa adopte un stil de viata sanatos.Aceasta etapa iti da cu adevarat posibilitatea de a crea un regim propriu, adecvat necesitatilor tale, prin alegerea si combinarea celor mai hranitoare alimente. Aportul de glucide, limitat la 20 g pe zi in etapa precedenta, creste treptat la 25 g, adaugand cate 5 g pe zi, pana cand pierderea in greutate este incetinita.Continua aceasta etapa pana cand cantaresti cu 3-5 kg in plus fata de greutatea dorita.Puteti combina alimentele din prima etapa cu urmatoarele:

   Branzeturi :
   Brinza de 1% 3/4 ceasca = 4.7 carbohidrati
   Smantana 3/4 ceasca = 4.8 carbohidrati
   Branza Mozzarella 5 oz = 3.0 carbohidrati
   Branza Ricotta 3/4 ceasca = 5.7 carbohidrati.

   Nuci si seminte:
   Migdale 30 buc = 5.2 carbohidrati
   Seminte de floarea-soarelui 6 linguri = 5.0 carbohidrati
   Fistic 50 buc = 5.0 carbohidrati
   Nuci 14 nuci = 5.0 carbohidrati.

   Fructe:
   Afine (proaspete) 1/4 cana = 5.1 carbohidrati
   Zmeura (proaspete) 1/4 cana = 3.6 carbohidrati
   Capsuni (proaspete) 1/4 cana = 2.6 carbohidrati.

   Sucuri:
   Suc de lamaie 1/4 cana = 5.2 carbohidrati
   Suc de lamai verzi(lime) 1/4 cana = 5.6 carbohidrati
   Suc de rosii 1/4 cana = 4.9 carbohidrati.

   Etapa a treia a dietei Atkins, pre-mentinerea, are drept obiectiv trecerea de la pierderea in greutate la mentinerea greutatii prin cresterea cantitatii de carbohidrati cu pana la 10 g pe saptamana, atata timp cat pierderea treptata in greutate este mentinuta.Etapa 3 a dietei functioneaza prin cresterea cantitatii de carbohidrati cu 10 g saptamanal, aceasta faza presupune coborarea pierderii in greutate la 0,5 kg si introducerea unor cantitati mici din mancarurile traditionale - paine, paste, orez, peste. 

   Legume:
   Morcovi 3/4 ceasca = 10.2
   Cartofi 1/2 cana 13.9
   Fasole 1/2 cana = 12.9
   Linte 1/2 cana = 12.1.

   Fructe:
   Mar 1/2 de mar = 8.7
   Banana 1 mica = 21.2
   Cirese 1/4 cana = 4.2
   Grapefruit 1/2 = 7.9
   Struguri 1/4 cana = 7.1
   Kiwi 1 = 8.7
   Mango 1/4 cana = 6.3
   Piersica 1 = 8.9
   Prune 1 = 7.6
   Pepene verde 1/2 cana = 5.2.

   Boabe:
   Fulgi de ovaz 1/2 cana = 10.6.

   Paste (integrale de grau) 1/4 cana = 8.3.
 
   Orez integral = 1/4 cana = 10.3.

   Ultima faza, mentinerea sau intretinerea  are ca scop mentinerea greutatii pentru restul vietii. Puteti incepe sa mancati carbohidrati dar in limita a 90g pe zi.
   Intrati in ultima etapa a dietei Atkins cand ati atins greutatea corporala dorita si ati invatat sa selectati categoriile de produse alimentare care va ofera cantitatea de carbohidrati necesara pentru mentinerea greutatii corporale.
   Mentinerea masei corporale ideale presupune ca greutatea sa nu fluctueze cu mai mult de 1,5 kg, saptamanal.
   Este foarte important sa va mentineti atitudinea dobandita in timpul primelor 3 etape pentru ca va pastra masa corporala dorita. De asemenea, este indicat sa va cantariti o data pe saptamana pentru o monitorizate atenta a greutatii si pentru a observa schimbarile. Daca observati ca intr-o saptamana ati acumulat mai mult de 2 kg trebuie sa va intoarceti la faza de "scadere in greutate", pentru a reduce inca o data cantitatea de carbohidrati. 

   Reguli pentru etapa de mentinere:

   - Descopera echilibrul glucidic propriu si ghideaza-ti dieta in functie de acesta.
   - Continua sa consumi glucide naturale, neprocesate, bogate in nutrienti.
   - Continua sa iei suplimente nutritive.
   - Incearca in permanenta noi retete culinare, care sa-ti stimuleze apetitul.
   - Nu depasi niciodata greutatea dorita cu mai mult de 2 kg.
   -  Actionati prompt si drastic cand observati ca incepeti sa luati in greutate.
   - Nu consumati produse conservate care contin zahar si aditivi alimentari ci doar mancaruri din produse proaspete.
   - Fiti consumatori indeligenti si feriti-va de produsele cu un continut ridicat de zahar, siropuri de porumb, amidon sau faina alba.
   - Consumul de cafeina si alcool vor fi strict limitate.
   - Foarte importante sunt si exercitiile, care ar trebui sa faca parta din viata dvs.

   Exemple de meniuri:

   Inductia:

   Mic-dejun: omlenta cu rosii si sunca, avocado, mozzarela, cafea decofeinizata.
   Pranz: salata lui Cezar cu pui fript (salata, oua, crutoane, parmezan, ulei de masline, mustar, usturoi, lamaie, sare si piper).
   Cina: friptura din carne de porc, vita, pui fara grasime, asortata cu sote de legume si salata verde cu lamaie.
   Gustare: telina umpluta cu crema de branza.

   Pierderea in greutate:
 
   Mic-dejun: 2 oua fierte, 1 rosie si 2 felii de bacon, muschi file.
   Pranz: friptura din curcan cu ardei umplut cu branza si o salata verde.
   Cina: friptura din cotlet de porc cu varza calita cu extra-piper si paine integrala.
   Gustare: seminte din dovleac.

   Pre-mentinere:

   Mic-dejun: o clatita cu capsune, dar fara sirop sau zahar.
   Pranz: ciorba de fasole cu o bucatica de sunca si branza cu tortilla.
   Cina: peste fript de preferat somon sau peste oceanic, cu piure din praz si conopida, salata de ridichii si castravete.
   Gustare: 2 trufe de ciocolata. 

   Mentinere:

   Mic-dejun: 2 felii de paine, urda si o omleta cu branza (2 oua).
   Pranz: ciorba din legume, salata de legume cu peste.
   Cina: friptura din pui, orez/spanac cu ciuperci, salata verde cu lamaie.
   Gustare: o felie de pepene galben cu suc de lime.

Spanacul

   Provine din Persia de unde este adus de catre arabi si cruciati si este o planta perena comestibila (leguma), prezenta mai ales in gradini, uneori si pe terenuri necultivate. Erbacee legumicola, spanacul provine din Orient si face parte din familia chenopodiaceelor.

   Saruri minerale din belsug, la 100 g spanac: 510 mg de sodiu, 375 de potasiu, 49 de calciu, 2-6 mg fier, 37 de fosfor, 37 de magneziu, 29 de sulf, 0,60 de mangan, 0,45 de zinc, 0,13 cupru, 7g glucide, 2 g protide si 0,50 g lipide.
   Spanacul mai contine: iod, arsen, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, C, caroten B9 (acid folic), B12, K, clorofila, spinacina (arginina, lizina), mucilagii.

   Proprietati farmacologice: remineralizant de mare valoare, antianemic, antiscorbutic, tonicardic, activator al secretiei pancreatice, anticancerigen, curata caile digestive. 

   Amelioreaza bolile de ficat incipiente (semintele de spanac mai exact). 

   Beta-carotenul previne sau chiar ajuta la vindecarea cancerului. 

   O cana de spanac contine peste 337 unitati din doza zilnica de vitamina A, care nu doar protejeaza ci si intareste anumite puncte de intrare in corpul uman, cum ar fi membranele mucoase, tractul respirator, sistemul urinar si intesinal. 

   Spanacul contine cantitati mari de vitamina A care ajuta la pastrarea sanatatii pielii, la mentinerea umiditatii acesteia, luptand impotriva psoriazisului, keratinizarii, acneei si chiar a ridurilor.

   Vitaminele C este un antioxidant care si ea ajuta la tratamentul cancerului.
   Vitamina C, vitamina E, betacarotenul, manganul, zincul, seleniu sunt prezente in spanac. Toate acestea lupta impotriva aparitiei osteoporozei, aterosclerozei si hipertensiunii arteriale. 

   Sporeste functia enzimatica si hormonala a pancreasului. 

   Stimuleaza intestinul in actiunea sa de evacuare printr-o substanta numita saponina, curata toate resturile alimentare de pe peretii intestinului si vilozitatile, ceea ce duce la cresterea masei de materii fecale. 

   Neoxantina si violaxantina sunt doua epoxi-xantofile prezente in cantitati mari in compozitia spanacului, ce au rol antiinfalmator. 

   Prin fierbere isi pierde din calitatile medicale. Se va consuma doar crud pentru diferite tratamente, in salate.

   Peptidele din spanac inhiba enzima de conversie a angiotensinei, regland tensiunea arteriala.

   Se poate folosi la urmatoarele afectiuni; acnee, afectiuni cardiace, afectiuni dermatologice, anemie, arsuri, astenie fizica si nervoasa, atonia vezicii urinare, cancer, cistita, constipatie, convalescenta, crestere, depresii fizice si nervoase, diabet zaharat, eczeme, edeme, hipertensiune arteriala, nefrite, obezitate, pecingine, plagi atone, prostatita, rahitism, reumatism, scorbut, senescenta, ulcere de piele, viermi intestinali.

   
O cana de spanac contine aproximativ 20% din doza zilnica recomandata de fibre care ajuta la digestie, previn constipatia, echilibreaza zaharul din sange si ofera senzatie de satietate.

   Sucul de spanac obtinut cu storcatorul amestecat cu suc de morcovi: o parte suc de spanac si 4 parti de suc de morcov.
   Se consuma 600 ml pe zi cu 15 minute inainte de mesele principale, la convalescenta sau alte afectiuni.

   Luteina si zeaxantina sunt antioxdidanti prezenti in spanac, care au rolul de a proteja ochii de aparitia cataractei dar si de degenerescenta maculara legata de varsta.

   Semintele de spanac se pot consuma in caz de constipatie: 1-2 lingurite puse la 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 10 minute dupa care se strecoara.

   Frunzele de spanac fierte in ulei pot fi folosite ca si cataplasme pe rani.

   O cana de spanac fiert ofera organismului peste 100% din doza zilnica recomandata de vitamina K ce poate preveni activarea excesiva a osteoclastelor dar care sustine sinteza osteocalcinei, proteina esentiala pentru mentinerea si cresterea densitatii oaselor umane.

   Flavonoidele sunt prezente din abundenta in spanac. S-a dovedit ca acestea incetinesc diviziunea celulara in cazul cancerului de stomac si de piele. Mai mult, spanacul ofera o protectie importanta impotriva aparitei cancerului agresiv de prostata.

   Frunzele proaspete de spanac se pot aplica pe rani sau se pun zdrobite in diferite amestecuri ca masca de faţa pentru regenerarea pielii. Se tin timp de 20 de minute dupa care se spala cu apa calda.

   La un litru de vin de calitate se pun 200 ml de suc de spanac. Se va consuma cate 50 ml de trei ori pe zi in cazul in care se doreste o remineralizare, in afectiunile inimii, etc.

   Tinctura- 200 ml suc de spanac se vor pune cu 100 ml alcool alimentar de 70%. Se va lua 1 lingurita de 3 ori pe zi. Se poate folosi in cure de lunga durata fara sa fie nici un efect secundar nedorit. Se poate de asemenea amesteca cu alte tincturi.

   Vitamina K este o componenta esentiala a procesului numit carboxilare ce produce matricea de proteine gla ce previne formarea de calciu in tesuturi. O cana cu spanac lupta impotriva declansarii aterosclerozei, bolilor cardiovasculare si accidentelor vasculare cerebrale. 

   Abundenta de vitamina K din spanac contribue foarte mult la formarea unui sistem nervos sanatos si a functiei cerebrale prin furnizarea unei cantitati esentiale a unui tip de grasime esentiala pentru procesul productiei tecii de mielina care se afla in jurul nervilor.

   Contraindicatii ale spanacului: hepatism, reumatism, artritism, piatra la rinichi sau vezica, guta, inflamatii gastrice sau intestinale (din cauza oxalatilor de potasiu si calciu).