Colesterolul, o problemă gravă?

   Tot mai des ascultăm discuții și indicații legate de colesterol, despre riscurile la care ne expunem atunci când colesterolul este mărit.Să detaliem puțin acest subiect:

   Nivelul crescut al colesterolului contribuie la creșterea incidenței accidentelor vasculare și a numărului de infarcturi cardiace.Cu alte cuvinte, inima pompează sânge prin intermediul unor vase sanguine numite artere.Acest sânge transportă oxigenul vital și nutrienții necesari țesuturilor și organelor întregului corp.Atunci când nivelul colesterolului crește peste limita normală și pentru perioade îndelungate, acesta se depune ca o ceară pe pereții interiori ai arterelor și reduce sau blochează circulația sanguină.
   Organele care primesc sânge de la aceste artere au de suferit, deoarece nu primesc suficient oxigen și nutrienți, cât ar avea nevoie.
 
   Colesterolul provine din două surse: cel mai mult se produce în ficat, prin transformarea diverșilor nutrienți, în special grăsimi saturate.Din moment ce toate animalele își produc propriul colesterol, cealaltă parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere.Acest colesterol este absorbit în intestine și se adaugă la cel produs de ficat.Este cunoscut faptul că o dietă bogată în grăsimi saturate conduce la creșterea producției de colesterol din organism.Așadar, prin reducerea cantității de grăsimi din dieta se poate menține nivelul colesterolului sanguin total în limite normale.     

   La rândul lor, grăsimile pot fi saturate și nesaturate.
   Cel mai simplu mod prin care le putem deosebi este aspectul lor: grăsimile saturate se solidifică sau rămân solide la temperatura camerei, iar cele nesaturate sunt lichide în aceleași condiții. 

 
   Pentru a se reduce colesterolul sanguin total este necesar să se limiteze aportul grăsimilor saturate.Grăsimile saturate se găsesc în special în carne și lactate făcute din lapte nedegresat.Grăsimile nesaturate (mono-nesaturate și poli-nesaturate) se găsesc în principal în plante și conduc în mai mică măsură la creșterea colesterolului total.
 
   Există evidențe experimentale că grăsimile mononesaturate (uleiul de măsline) chiar ajută la scăderea colesterolului sanguin.Exista o serie de grăsimi vegetale care se comportă ca și cele saturate: uleiul, nuca de cocos și untul de cacao (component al ciocolatei) și care trebuie evitate.Pe etichetele alimentelor se întâlnește adesea termenul de grăsimi vegetale hidrogenate.Hidrogenarea este un proces chimic prin care uleiurile vegetale sunt solidificate la temperatura camerei și care sunt, deci, saturate.
   Aceste grăsimi hidrogenate sunt folosite la producerea snacks-urilor și margarinelor.Prin urmare, grăsimile, în general, trebuie reduse în dietă, însă cele saturate trebuie excluse din alimentația zilnică.
 
   Practic, este necesar să se urmeze un program alimentar sărac în colesterol și care să aibă următoarele obiective:
- scăderea cantității de grăsimi saturate din dietă;
- scăderea nivelului de colesterol;
- limitarea sodiului din alimentație;
- creșterea cantității de fibre și carbohidrați complecși;
- scăderea aportului caloric zilnic, dacă e necesară ajungerea la o greutate corporala sănătoasă.
 
   Din punct de vedere practic, se impun o serie de modificări ale stilului de viață și mai ales de alimentație:
   
   Trebuie limitate zahărul și alcoolul.Ele nu furnizează mulți nutrienți, dar aduc multe calorii.Își aduc deci contribuția la creșterea colesterolului prin creșterea în greutate.Un organism supraponderal conține în exces grăsimi saturate.
   
   Anumite obiceiuri, cum ar fi fumatul și sedentarismul, pot mări riscul unor afecțiuni cardiace.Fumatul ar trebui abandonat, iar exercițiile fizice (20-30 de minute, de 3 ori pe săptămână) ajută la reducerea nivelului colesterolului și previn construirea depozitelor de colesterol.Tot mișcarea duce și la reducerea stresului, un alt factor de risc important în cazul bolilor cardiovasculare.
   
   Trebuie consumat des pește, de cel puțin 3 ori pe săptămână.Anumiți pești marini și oceanici cum ar fi macroul, somonul, heringul, tonul, conțin un ulei numit acid gras Omega-3.Acesta contribuie la menținerea unui nivel scăzut al colesterolului în sânge. Suplimentele pe bază de ulei de pește nu sunt totuși recomandate pentru că aduc prea multe calorii.
   
   Sunt de evitat alimentele cu conținut ridicat de sodiu.Anumiți pacienți cu nivel de colesterol mare au și tensiune arterială mare.Prin reducerea sodiului, se poate păstra tensiunea în limite normale.Sarea de masă este 50% sodiu.Sodiul este de asemenea un ingredient în multe alimente procesate.Se recomandă citirea etichetelor și alegerea numai a produselor care nu conțin mai mult de 300mg de sodiu într-o porție.Verdeața și mirodeniile pot fi folosite în locul sării pentru a da gust mâncărurilor.Nu trebuie folosiți înlocuitorii sării decât la recomandarea medicului.
   
   Trebuie crescută cantitatea de carbohidrați (paste, semințe, cartofi) consumată.Ca și grăsimile, sunt o excelentă sursă de energie, dar fără efectul negativ pe care grăsimile îl pot avea asupra organismului.Dar, din nou, trebuie citite cu atenție etichetele produselor de patiserie, prăjiturilor sau biscuiților.De multe ori, pentru producerea acestora se folosește ulei de cocos, ulei de palmier sau grăsimi hidrogenate.
   
   Consumați 20-30 de grame de fibre în fiecare zi.Alimente cum ar fi legumele, cerealele integrale, orezul brun, merele, căpșunile și morcovii, trebuie consumate pentru că ele conțin fibra solubilă.Aceasta ajută la scăderea colesterolului din sânge.

Despre colesterol

   Incepind de prin anii ’50, alimentatia noastra s-a modificat profund, iar statisticile de pretutindeni arata ca se mananca prea multa carne, grasimi sau dulciuri. In acelasi timp, numarul celor afectati de maladii cardiovasculare este in crestere, acest lucru constituind una dintre cauzele principale ale mortalitatii intr-o serie de tari occidentale. Medicii au lansat deja un semnal de alarma si toata lumea a inceput sa evite grasimile. Pe de alta parte, au aparut deja alte probleme, intrucat grasimile si chiar si colesterolul insusi sunt totusi indispensabile pentru buna functionare a organismului. 

   Diferentele de comportament manifestate de colesterol sunt determinate de proteina de care este legat.

   Lipoproteinele sunt cele care transporta colesterolul in sistemul nostru circulator.  Cele de joasa densitate - LDL (low density proteins) transporta aproximativ 65% din colesterolul sangvin, fiind responsabile de depunerile din artere.

   Lipoproteinele de inalta densitate – HDL (high density proteins) sunt un fel de eroi, deoarece ele distrug depozitele de grasimi de pe vasele sangvine si asigura circulatia colesterolului, fara a bloca arterele. 

   Toata lumea stie ca responsabil de atacurile vasculare, ateroscleroza si o multime de alte boli nu este altul decat colesterolul. Mai putina lume vorbeste insa de rolul lui esential in mentinerea starii de sanatate a organismului.

   In timp ce colesterolul in exces este, intr-adevar, un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasa.

   El contribuie la metabolizarea carbohidratilor, intra in componenta tuturor membranelor din organism, este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini si feminini, iar cel existent in piele este convertit, sub actiunea razelor de soare, in vitamina D.  

   O buna alimentatie anti-colesterol nu inseamna deloc o alimentatie fara grasimi, ci din contra. Esential este ca acestea sa fie insa alese in mod judicious. Mentinerea ratiei zilnice de grasimi sub valoarea de 20-30% din totalul caloriilor este vitala pentru mentinerea in limite normale a colesterolului. In acelasi timp, cantitatea de grasimi saturate nu va depasi 10%. Grasimile saturate provin, cu mici exceptii, din surse animale, iar grasimile animale contin colesterol. Pe de alta parte, chiar daca un aliment nu contine colesterol, acest lucru nu inseamna ca el nu contine grasimi.

   Se vor consuma deci alimente ce contin grasimi nesaturate, cum ar fi: pestele gras (somon, hering), untura de peste, ficatul de gasca sau rata, uleiuri polinesaturate (rapita, floarea-soarelui, porumb) si mononesaturate (masline, alune). Grasimile saturate vor fi evitate: carnea grasa, mezelurile, untul si produsele de patiserie, carnea fiind inlocuita, pe cat posibil, cu peste.  

   Francezii sunt printre cei mai mari consumatori de grasimi, dar, in acelasi timp, ei sunt cel mai putin atinsi de maladiile cardiovasculare. Acest paradox i-a facut pe cercetatori sa inceteze  vanatoarea colesterolului si pactizarea cu el.

   Dupa cum se stie, antioxidantii neutralizeaza radicalii liberi, diminuand astfel riscurile maladiilor cardio-vasculare. Printre antioxidantii cei mai puternici se numara polifenolii, care se gasesc mai ales in samburii de struguri si in… vinul rosu. Acesta este, fara indoiala, unul dintre factorii ce explica paradoxul francez: doua sau trei pahare de vin rosu pe zi (nu mai mult) asigura o cantitate suficienta de antioxidanti. 

   Printre alimentele care reduc nivelul de colesterol se numara: cerealele complete, care permit evacuarea colesterolului in exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor (conopida), vinetele, lintea, fasolea, soia, ceapa si usturoiul.

   Licopenul continut in tomate este de asemenea un antioxidant foarte eficient, mai ales daca tomatele sunt fierte. Fructele si legumele contin si ele principalele vitamine antioxidante: provitamina A, vitamina C si vitamina E. 

   Colesterolul nostru nu provine numai din alimentatie. Ceea ce absorbim noi reprezinta doar 20-30% din stocul nostru. Restul de 70-80% este fabricat de propriul nostru organism. Dar si in acest program personal de fabricare exista anumite diferente, datorate unor factori precum: factorii genetici si alimentatia. In acelasi timp, exista numeroase cauze care produc cresterea nivelului de colesterol: fumatul, cofeina, stresul, medicamentele, aditivii alimentari sau poluarea mediului inconjurator.