Narcisa alba si Papalaul

   Denumiri populare: caprine, cocorita, cuprine, flori de primăvara, fulie, galuşte, ghiocei albi, ghiocei de munte, ghiocei de gradina, ruscuta plina si goala, chirsenis, zarnaiadele.

   In traditia populara ceaiul se foloseste la durerile de piept, in aprinderile de plamani, pentru batai neregulate ale inimii. 

   Bulbii acestei plante sunt mortali in doze de peste 10g pe zi.

   Compozitie chimica: alcaloizi narcisina şi glicozide ale izometonului. Bulbii contin alcaloizii licorenina, gelantina, licorina, narcisidina, care sunt foarte toxici. Simptomele intoxicatiei sunt: hipertensiune accentuata, somnolenta, miscari convulsive, degenerarea functională a ficatului.

   Actiune farmaceutica: florile au proprietati linistitoare, calmante, emoliente, dezinfectante, de antiseptic pulmonar.

   Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: anxietate, astm, diaree, nevroza cardiaca, stari de agitatie sau nervozitate, tahicardie, tuse.


   Doua linguriţe de petale de narcisa se vor pune în 250 ml apă clocotita. Se vor acoperi pentru 10 minute dupa care se poate consuma cate 2 cani pe zi. Este mult mai util ca aceasta planta sa se combine la preparare cu alte plante si atunci efectul tratamentului este mai puternic.

   Sirop: intr-un borcan se vor pune un strat de petale de narcisa care se vor acoperi cu miere, apoi inca un strat de petale şi alt strat de miere. Se va face tot asa pana la umplerea borcanului. Se va lasa apoi 2 luni la rece, timp in care nu se umbla la borcan. Dupa acest interval de timp se poate strecura si se poate apoi consuma ca orice sirop in dilutie cu apa.

                                                              Papalau

   Denumiri populare: babuschi, basicuta de roseata, besica, boborea, bubuclie, buruiana de buba, buruiana de abuba, cereasa ovreiului, cereasa besicata, curcubatica, dalac, fusei salbatec, gherghinar, gogoase, iarba bubei, maselare, papala, pulpe de padure, puturoasa.

   Compozitie chimica: fructele contin acid citric, substante amare (fisolina), contine alcaloizi, mucilagii, zaharuri, substante minerale si are gust putin agreabil acru-amarui. Fructele se culeg la maturitate si sunt comestibile atat crude cât si uscate. Se folosesc la prepararea dulceturilor, marmeladei, bomboanelor, contin zaharoza, acizi si o mare cantitate de vitamina C.  Planta mai are clorofila, vitamine, etc.

   Atentie! Planta in intregime este toxica in afara frunzelor, deoarece comntine multa solanina. Se poate interveni cu carbune vegetal in cazurile de intoxicaţie.

   In traditia populara decoctul fructelor se bea si se fac spalaturi pe cap si corp in cazurile de eriteme, pelagra, etc. Cu decoctul partilor aeriene se spala eruptiile si eczemele noilor nascuti. Boabele rosii, plamadite in vin, sunt utilizate intern contra ascitei. Se mai foloseste contra durerilor de masele si urechi. Fructele plantei se intrebuinteaza ca infuzie in tratamentul furunculozei.

   Descriere: planta cu tulpina ramurata chiar de jos, frunzele cu codita lunga, asezate cate doua, florile alb-galbui, aplecate in jos, la subtioara frunzelor, fructul o bobita rosie ca o cireasa, inchisa intr-o basica rosie, umflata ca un balon. Creste prin paduri, tufisuri, livezi. Recoltare iunie-iulie.

   Actiune farmaceutica: contra reumatismului, decongestiva, diuretica, febrifuga, laxativa. Se foloseste extern, iar intern cu precautie, pentru ca ar putea produce intoxicatii. Boabele aduc urinare multa fiind foarte diuretice, ajutand si la eliminarea nisipului renal sau biliar.

   Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: adenom de prostata, afectiuni renale, ascita, calculi biliari si renali, colici abdominale, dureri diverse inclusiv cele reumatice, furunculoze sau diferite afecţiuni ale pielii, intern se va lua cu precauţie în litiaze biliare şi renale, gută, reumatism, stări congestive hepatice. 

   Cantitatea maxima este de 250 ml infuzie impartita in cursul zilei luata cu inghitituri mici.

   3 linguri de fructe proaspete se pun la 1 litru de apa. Se fierbe timp de 5 minute. Se lasa vasul acoperit timp 20 minute, apoi se strecoara. Se bea intreaga cantitate in mai multe reprize pe parcursul unei zile. Favorizeaza eliminarea uratilor se foloseste in litiaza biliara si renala, guta, reumatism. Este util in litiaze biliare, renale, reumatism, ascita, adenom de prostata fiind foarte diuretica mai ales atunci cand se opreste urina si se doreste eliminarea urinei.
 
   Din 2 lingurite de fructe se va face un ceai. Se pun in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se aplica extern sub forma de comprese sau cataplasme, utile în reumatism, ascita.

   Must de fructe de papalau si must de struguri. Se iau in parti egale si se pun la fermentat, dupa care se trage in sticle de culoare inchisa. Se astupa ermetic si se pastreaza la rece. Este util pentru combaterea colicilor, ca laxativ, si mai ales diuretic. Se bea cate 1 paharel dimineata.

   Se fierb 2 linguri de planta timp de 10 minute in 500 ml lapte. Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se pun comprese caldute sau se tamponeaza fata cu vata inmuiata in aceasta solutie.

Bradul

   Bradul a avut si are multe intrebuintari, ca materie prima sau ca si leac.

   In mod curent rasina se foloseste pentru lecuirea diferitelor boli. Se topeste, se amesteca cu ceara, cu coada soricelului pisat, iar alifia obtinuta se pune pe o fasie de panza si se leaga cu ea bubele rele, copturile, zgaiba, etc. 

   In unele parti se amesteca cu seu de vita, ceara, panza de paianjen si faina de grau. Se mai amesteca cu ceara de albine, unt proaspat, scrum de copita de cal si coaja de lemn cainesc, plamadita in rachiu, apoi se fierbe pana se obtine o alifie cu care se ung bubele. 

   Rasina plamadita in rachiu de drojdie se ia dimineata, cate o lingura, pentru palpitatii.

   In medicina populara se folosesc si ramurile tinere de brad, la bai contra reumatismului.

   Din ramurile tinere, cu muguri, se prepara un ceai ori un sirop pentru tuse, dureri de piept, luat si ca fortifiant pulmonar. 

   Ceaiul din conuri verzi se bea caldut contra durerilor de stomac si inima. 

   Decoctul din muguri tineri se bea primavara, contra scrofulelor, iar cel din cioturi de brad, din scanduri arse si pisate, contra junghiurilor. 

   Legaturile cu decoctul scoartei se pune la gat contra durerilor si umflaturilor, iar compresele cu frunze fierte, contra durerilor de ficat. Decoctul din “cucuruz” de brad se tine caldut in gura, ca sa aline durerile de masele.

  Compozitie chimica: acizi rezinici (alfa si beta pimen), ulei volatil, rezine, principii amare mai ales in muguri si in acele de brad.

  Rasina contine rezinetanoli, acizi rezinici, rezine, acizi aromatici, fenoli, etc.

  Actiune farmacologica : se folosesc atat mugurii cat si cetina sau rasina. Are actiune astringenta, cicatrizanta, antibiotica, stimuleaza secretiile fiind folosit ca expectorant. Calmeaza durerile, are efect racoritor, revulsiv, cicatrizant, repermeabilizant vascular, vitaminizat, etc.


   Mugurii se culeg primavara si din ei se poate obtine un sirop folositor la foarte multe afectiuni ale aparatului respirator si nu numai, pentru ca de fapt are actiuni mult mai complexe refacand circulatia sangelui in intreg organismul. Se vor sfarama mugurii si se amesteca cu miere poliflora si se lasa acoperiti timp de 6 saptamani. Se strecoara apoi lichidul obtinut si se pune in sticlute de marimi mai mici. Se va putea lua cate o lingurita de 3 ori pe zi.

   Muguri de brad maruntiti se pun in suc de ceapa rosie (sau suc de usturoi) cat sa se acopere, apoi se pune tot atata miere poliflora. Se lasa apoi timp de 15 zile la macerat, dupa care se strecoara si se va consuma cate o lingurita de 3 ori pe zi in boli pulmonare, de circulatie, inima, etc.

   Muguri de brad se culeg in cantitate mai mare si se acopera cu apa. Se fierb la foc mic pana va scadea lichidul la jumatate. Se va lua cate o lingura de 3 ori pe zi, tot pentru boli respiratorii.

   Bai cu ramuri sau muguri: se culege o mana de muguri si ramurele (varfuri) care se vor pune in 3 litri de apa sa fiarba o perioada de 3 ore, dupa care se strecoara direct in cada. Aceste bai ajuta foarte mult la refacerea circulatiei deficitare sau contra diferitelor infectii sau chiar in accidente cerebrale sau paralizii. Se poate adauga in aceste cazuri si cimbru.
Aceste bai sunt extrem de eficiente si in cazul afectiunilor renale sau ginecologice si se pot face bai sau chiar spalaturi vaginale.

   Rasina se foloseste la prepararea diferitelor alifii: o parte rasina de brad, cu 2 parti ulei vegetal si se mai poate adauga 1\2 sau chiar mai multa ceara de albine. In cazul in care se doreste se poate prepara cu mai multa ceara si supozitoare sau ovule intra-vaginale. Se poate adauga la acestea si putin propolis brut.

   Rasina cu alcool, o parte rasina de brad si 4 parti alcool alimentar de 70%. Se lasa cateva zile agitand bine (4-5 zile). Se strecoara, apoi se pune in sticlute de capacitate mai mica. Este foarte util in toate afectiunile interne in care se poate lua cate 20 picaturi de 3 ori pe zi, diluat in 100 ml apa.

   Se foloseste la urmatoarele afectiuni: abcese, afectiuni ginecologice, amigdalite, agio-colite, agio-dermite, boli de rinichi, boli de nervi, boli pulmonare, bronsite, cervicite, contuzii, colite, discopatii, dureri articulare, dureri de coloana, dureri reumatice, eczeme, enterocolite, faringite, furuncule, gripa, guturai, hemoroizi, infectii ale pielii, infectii urinare, nevroze, nevralgii, parodontoza, paralizii, purpure, rani ale colului uterin, rani anale, rani externe, rani purulente, reumatism, tulburarea permeabilitatii capilare, tuse, ulcere de gamba, ulceratii cronice, vanatai.

Pofta de viata si energie

   Te simti tot mai obosita, lipsita de vlaga si fara chef...Pe langa starea generala de oboseala si lipsa de energie, organismul este destul de vulnerabil si in fata racelilor si a infectiilor respiratorii...

   Ca sa-ti ajuti organismul sa faca fata acestor solicitari, exista cateva reguli de alimentatie care au rolul de a intari organismul si de a-l ajuta sa se refaca dupa o iarna geroasa. 

   Mai mult de 25% din populatia din intreaga lume sufera de intoleranta la gluten, fara sa constientizeze acest lucru. Ca sa iti dai seama daca ai sau nu intoleranta la gluten, trebuie sa raspunzi la o intrebare simpla: "Cum te simti dupa ce ai luat masa?"
   Daca ai constatat ca esti balonata, ai gaze intestinale si ai foarte des probleme cu constipatia in loc sa fii energica atunci ar fi momentul sa pui in aplicare aceasta regula , deoarece este foarte posibil sa ai intoleranța la gluten. 
   Glutenul declanșeaza inflamatii la nivelul inestinului, impiedicand astfel absorbtia nutrientilor necesari pentru functionarea organismului. Fierul este un mineral esential, deoarece este responsabil cu transportarea oxigenului in tesuturi, insa absorbtia lui este afectata atunci cand este asociat cu glutenul. Rezultatul: oboseala care survine in lipsa unei absorbtii eficiente a fierului.
   Cele mai bune solutii ca sa eviti aceasta problema este evitarea alimentelor cu gluten sau combinarea alimentelor care contin fier cu cele care au vitamina C (portocale, patrunjel, broccoli, ardei, capsuni, lamai, varza de Bruxelles). Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului. 
   Ce presupune o dieta fara gluten? Ca sa nu mai prezinti simptome deranjante trebuie sa elimini din alimentatia ta: 
   - biscuitii
   - covrigeii 
   - painea 
   - produsele de patiserie 
   - pastele din grau 
   - cerealele precum grau, secara, orz 
   - prajiturile
   - fursecurile
   - placintele 
   - dressing-urile care au faina.

    Iodul este un mineral esential pentru glanda tiroida, iar in lipsa lui te vei confrunta cu o energie scazuta, fluctuatii mari ale greutătii corporale, dar si cu caderea parului. Asadar, daca ai constatat aceste probleme nu trebuie sa maresti consumul de sare, ci sa te asiguri ca ai ales un produs de calitate. Poți sa optezi pentru sarea de mare care contine in mod natural o cantitate de iod necesara pentru functionarea glandei tiroide. De asemenea, o alta recomandarea ar fi aceea de a te programa la un consult endocrinologic pentru a verifica daca glanda tiroida functioneaza normal.

    Ficatul este un alt organ care ne poate da o stare de oboseala atunci cand nu functionează bine. Alimentatia de tip fast-food, prajelile, sucurile carbogazoase si tutunul sunt cateva dintre cele mai periculoase alegeri care ingreuneaza functiile ficatului de a elimina eficient toxinele. Rezultatul: oboseala si lipsa totala de energie.Cel mai bun remediu pentru ficat este ceaiul de papadie. Consuma zilnic cate două cesti cu ceai de papadie care are rolul de a stimula eliminarea toxinelor din ficat.

    Chiar daca este asociat cu specia masculina, testosteronul este esential si pentru femei atunci cand vorbim despre energie.
   Un nivel scazut de testosteron afecteaza atat femeile cat si barbatii, scazand nivelul de energie, pofta de sex, dar si capacitatea de concetrare si gandire. Stresul este cel care determina scaderea nivelului de testosteron asadar este necesar ca macar 10 minute pe zi sa faci exercitii de respiratie, meditatie si yoga. 

   Tratamentele hipoglicemiante cu statine scad colesterolul rau, dar si nivelul de energie. Cea mai buna solutie este nu aceea de a intrerupe tratamentul, ci de a adauga zilnic cate 100 miligrame de coenzima Q10 pentru a contracara acest efect nedorit al statinelor. 

    Administarea anticonceptionalelor cauzeaza scaderea testosteronului si implicit a energiei. Aceste pastile contin progestin, o forma sintetica a hormonului progesteron si care a fost asociata cu numeroase probleme de sanatate in cazul femeilor.

    Sucurile carbogazoase sau ceaiurile indulcite cu zahar rafinat iti dau energie 30 de minute, dupa care te molesesc de tot. Un efect nu tocmai bun atunci cand vrei sa ai energie toata ziua. Solutia nu este aceea de a consuma mai mult zahar, ci de a indulci ceaiurile sau limonada cu extract de stevie. Poti sa folosesti si miere naturala, dar in cantitati moderate.

    Scaderea nivelului de magneziu cauzeaza lipsa de energie si o stare permanenta de oboseala. Solutia consta in administrarea zilnica de 400 miligrame de magneziu.

Preparate de Paste

   Inchei seria postarior cu si despre preparate de Paste cu inca trei retete, cu speranta ca va vor fi utile si veti incerca macar una dintre ele.

                                                Rulada de primavara

   - 900 g muschi vitel,
   - 200 g spanac,
   - 3 oua,
   - 4 linguri smantana,
   - 200 g cascaval,
   - sare, piper,
   - 4-5 linguri ulei,
   - 100 ml vin alb sec,
   - 3 fire ceapa verde,
   - o legatura patrunjel verde
   - rozamarin uscat,
   - oregano uscat.

   Se taie carnea de vitel, intr-o bucata de 1 cm, se bate usor cu ciocanul de snitele, se condimenteaza cu sare si piper si se lasa sa stea la rece.
   Se taie spanacul fasii, se caleste cu doua linguri de ulei si se amesteca cu ceapa verde tocata rondele subtiri, cascavalul ras, ouale batute ca pentru omleta, smantana, patrunjelul tocat marunt, oregano, rozmarin, sare si piper.
   Se intinde carnea pe o suprafata dreapta, se toarna umplutura de spanac cu verdeturi, se ruleaza cu umplutura in interior.Se leaga cu ata si se aseaza intr-o forma termorezistenta.
   Se stropeste cu restul de ulei, se adauga vinul in tava si se introduce la cuptor pentru 45 de minute.Din cand in cand se stropeste cu sosul din tava.
   Se serveste calda sau rece, taiata felii.

                                                     Cighir cu sparanghel

   - 700 g maruntaie de miel,
   - un prapur,
   - 4 felii de paine,
   - 3 linguri smantana,
   - 2 legaturi ceapa verde,
   - 100 g unt,
   - 500 g sparanghel,
   - ulei,
   - 4 oua,
   - marar,
   - patrunjel verde,
   - sare, piper,
   - otet aromatic,
   - 2 rosii.

   Se spala maruntaiele si se pun la fiert cu putina sare.Dupa ce au fiert, se scurg de apa si se dau prin masina de tocat carne.
   Se adauga ouale crude, miezul de paine inmuiat in lapte, sare, piper, smantana, ceapa tocata marunt, verdeata si unt.Se amesteca bine pana se obtine o pasta omogena.
   Prapurul se spala bine in cateva ape si se unge cu unt.Se pregateste o tava, se unge cu unt si se aseza prapurul.In mijloc se pune umplutura si apoi se infasoara cu prapurul.Se baga in cuptor si se acopera cu o folie sau cu un capac.
   Dupa ce se coace, se lasa sa se raceasca, se scoate din tava si se taie felii potrivite.Se serveste cu salata de sparanghel si se orneaza cu rosii.

                                                        Nebunie cu capsune

   - 125 g piscoturi,
   - 100 ml lapte,
   - 2 linguri gelatina alimentara,
   - 200 ml smantana,
   - 300 g iaurt,
   - 4 linguri zahar,
   - 250 g capsuni,
   - 1 plic gelatina fructe.

   Se sfarama piscoturile si se presara jumatate din cantitatea obtinuta pe fundul unei forme de tort cu margine detasabila.Se pune gelatina in laptele caldut si se lasa la topit.Se mixeaza iaurtul, zaharul, gelatina si jumatate din cantitatea de capsuni.Apoi se aduga smantana.
   Se pune un strat de crema peste piscoturile maruntite.Se adauga restul de praf de piscoturi si se acopera din nou cu crema.Se pune deasupra restul de capsune taiate feliute.
   Se prepara jeleul de fructe urmand instructuinile de pe plic.Se toarna gelatina peste tort si se baga la rece pana se inatareste.
   Se detaseaza apoi marginile formei si se scoate tortul pe un platou.Se decoreaza cu frisca si capsune taiate felii.

Pofta buna!

   

Retete delicioase pentru Paste

   Trei noi retete sunt gata sa va incante simturile si sa va impodobeasca masa de sarbatori.

                                                     Delicatesa Havana

   - 2 pachete unt,
   - 1 ciocolata amaruie cu 70% grasime,
   - 1 sticluta esenta de rom,
   - 1 sticluta esenta portocale,
   - coaja rasa de la o portocala,
   - 6 oua,
   - 11 linguri zahar pudra,
   - 110 g cacao,
   - 1 cana nuci maruntite,
   - 1 cescuta cafea gata pregatita.

   Se amesteca cafeaua gata preparata cu cacaua si 6 linguri de zahar pudra si se pune pe foc, amestecand pana se ingroasa ca smantana.
   Coaja rasa de portocala se amesteca cu 2 linguri zahar tos si se lasa sa se macereze putin.
   Se freaca untul spuma si se lasa in repaus.
   Se bat ouale spuma cu 5 linguri zahar, apoi se adauga coaja de portocala rasa si esentele.
   Tot acest amestec se pune la fiert pe baie de abur impreuna cu crema de ciocolata preparata mai inainte si cu ciocolata faramitata.
   Se lasa pe foc, amestecand continuu, pana se ingroasa, apoi se lasa la racit.
   In untul frecat se adauga, putin cate putin, amestecul obtinut mai sus si se mixeaza usor.Amestecul trebuie sa devina spumos.Apoi se adauga nucile tocate si se amesteca bine.
   Tot amestecul se toarna intr-o cratita sau intr-o forma tapetata cu folie de aluminiu si se da la rece circa 8 ore.Dupa ce se scoate, se poate glazura cu ciocolata topita.

                                                        Stufat cu vin

   - 800 g carne de miel,
   - 40 fire ceapa verde,
   - 20 fire usturoi verde,
   - 2-3 linguri bulion,
   - sare, piper,
   - 2 linguri ulei,
   - 1 lingurita faina,
   - 1 pahar de bors,
   - 1 pahar vin rosu

   Se spala si se taie carnea de miel in bucati potrivite si se prajesc in ulei, cateva minute pe fiecare parte pana isi schimba culoarea.
   Se curata ceapa si usturoiul, se spala si se impletesc cate doua fire de ceapa cu unul de usturoi, apoi se adauga peste carnea de miel inabusita.Se amesteca cu grija sa nu se arda si sa nu se rupa.
   Se lasa sa dea cateva clocote, apoi se toarna borsul, vinul, bulionul si faina, amestecand continuu.
   Se transfera totul intr-o tava si se baga la cuptor.Vasul se acopera cu un capac sau cu folie de aluminiu, ca sa fiarba inabusit pana scade sosul.
   Se serveste cald, ornat cu frunze de patrunjel.

                                                 Surpriza mediteraneana

   - 800 g file peste alb,
   - sare, piper, 
   - o lamaie,
   - un fir de praz,
   - 60 g unt,
   - 50 g ciuperci,
   - 150 g cartofi,
   - 150 g morcovi,
   - o lingura patrunjel toocat.

   Se spala pestele si se lasa la scurs.Se condimenteaza cu sare si piper si se stropeste cu suc de lamaie.
   Se desfac frunzele de praz si se spala bine, apoi se oparesc si se lasa la uscat.
   Se suprapun mai multe frunze de praz, se aseaza deasupra fileul de peste si se ruleaza.Se lasa circa 10 minute pe aragaz, intr-o strecuratoare cu capac, deasupra unui vas unde fierbe apa.
   Ciupercile, cartofii si morcovii se curata, se spala, se taie cubulete si se pun la prajit in unt.Se adauga patrunjelul, un praf de sare si un pahar cu apa si se lasa sa fiarba inabusit.Cand s-au inmuiat legumele, se strecoara.
   Ruloul de peste se taie felii si se serveste cu garnitura de legume.

    Pofta buna!

 

Incondeierea oualelor

   Pe langa vopsitul traditional al oualelor, exista si un obicei frumos, din care rezulta mici opere de arta si anume incondeierea oualelor.
   Este o treaba migaloasa, pe care oamenii o fac cu placere si daruire si care cere talent, rabdare si indemanare.
   Bucovina este raiul acestor minunate bijuterii si va invit sa parcurgem impreuna pasii unui astfel de act artistic.
   Tehnica este aceeasi, indiferent daca vorbim de oua de gaina, gasca, rata, bibilica, prepelita sau strut.
    Prin modelele cu care sunt ornate, culorile vii, pastelate si modul in care sunt impartite modelele, aceste oua vin in intampinarea sarbatorilor pascale alaturi de cele rosii.
   Materialele folosite nu sunt multe la numar, cel mai important fiind imaginatia:
ceara colorata, pusa in cutii metalice pentru a ramane in stare lichida deasupra unei surse de caldura, chisita (un creion din lemn care are in varf un tub foarte subtire din tabla fina pentru a permite filtrarea cerii) si modele scoase de pe camasi, braie, fete de masa sau orice alt model care poate fii adaptat acestor oua.

   Pregatirea oualelor: Se spala ouale intr-o cratita noua cu apa calduta si cu sare. Se pun la fiert timp de 10 – 15 minute tot cu sare, apoi se pun la racit pe un prosop. Cand sunt doar caldute se incepe urmatorul pas.

   Scrierea desenului:  Se pregateste ceara de albine intr-un vas metallic pus la o sursa de caldura pentru a mentine ceara in stare lichida si cu ajutorul chisitei se incepe impartirea oului doua parti egale, apoi patru, apoi sase etc.

   Modele folosite:  Se folosesc ornamente cu motive geometrice alaturi de cele florale care ocupa un spatiu restrans in cadrul compozitiei geometrice, acestea fiind specifice zonei de unde provin.
   Modele zoomorfe: Strugurele, pestele, pomul vietii, cocosul, laba gastei...
   Modele sceomorfe: Grebla, scara, carligul ciobanului, grapa, plugul.....
   Modele fitomorfe: Spicul de grau, frunza de stejar, bradutul, coarnele berbecului, frunza de salcam, floarea pastelui...
   Modele cosmomorfe: Cerul instelat, fulgerul, soarele, steaua...
   Modele geometrice: Brauri, 48 clinuri, modele de camasa, carpete, naframa...

   Aplicarea culorilor: Culorile folosite la incondeierea oualelor sunt culori vegetale,pentru galben se folosesc coji de mere (paduret), pentru rosu se folosesc coji de ceapa rosie, pentru negru se folosesc coji de nuci. Se incepe cu acoperirea zonelor in totalitate cu ceara pe care urmeaza urmatoarele culori si se incepe cu culorile cele mai deschise pana se ajunge la negru.

   Pentru alb se foloseste coaja oului care este alba.

    Apoi se acopera cu ceara zonele care se doresc albe. Urmatoarea culoare o sa intre in coaja de ou care nu este acoperita cu ceara.

   Prima culoare in care vine pus oul este culoarea galbena, in care se lasa oul 15 minute pentru a intra culoarea in coaja oului.Dupa aceea se scoate oul si se lasa pe un prosop la uscat.

   Urmatoarea culoare este culoarea rosie unde se foloseste aceeasi tehnica. Se acopera cu ceara partea de model colorat cu galben ce se doreste sa ramana asa, apoi introducem oul in culoarea rosie, iar partile de model neacoperite cu ceara o sa devina rosii dupa 15 minute de lasare a oului in culoare.

   In final se acopera cu ceara si partile de model care se doresc sa ramana rosii si apoi se introduce oul in culoarea neagra unde se repeta aceeasi tehnica.

 
   La sfarsit o sa rezulte un ou acoperit in intregime cu ceara de culoare neagra, dar munca nu a fost in zadar, deoarece urmeaza partea de descoperire a oului. Acum se ia oul si se pune pe un gratar care este in prealabil incalzit pe soba si cand se topeste ceara se sterge oul cu un prosop pentru a indeparta in totalitate ceara.

   Apoi se ia putin ulei alimentar in causul palmei si se unge oul pe toate partile pentru a-i oferi o mai mare stralucire cat si a-l acoperi pentru o mai buna protectie a culorilor.


   
Aceasta este o tehnica pastrata din generatii si este transmisa generatiilor urmatoare in Bucovina, de aceea oului incondeiat I se mai spune si "ou muncit".

  

Datini de Paste

   In zilele noastre am cam uitat sa respectam traditiile pe care le-am mostenit de la bunicii nostri, insa sunt unele zone in tara, unde oamenii au transmis din generatie in generatie ceea ce se obisnuia de Paste acum multi ani.
   Va invit sa ne reamintim de aceste obiceiuri sau sa descoperim impreuna unele nestiute.

   O straveche datina afirma ca cine nu merge la biserica în prima zi de Pasti risca sa lancezeasca tot anul, sa sufere de diverse boli pana la Pastele anului viitor. 

    Legenda spune ca Maica Domnului, cand a venit sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos si de aceea se vopsesc ouale in Joia Mare.

    Credinciosii care se intalnesc in ziua de Pasti trebuie sa se imbratiseze in semn de reconciliere si dragoste crestineasca. 

   Reguli pentru ciocnitul oalelor: persoana mai in varsta ciocneste prima, apoi barbatul din casa ciocneste primul, apoi ceilalti meseni. Fiecare spune "Hristos a inviat" si trebuie sa i se raspunda "Adevarat a inviat".

   In dimineata primei zile de Pasti se tamaiaza casa. Aceasta mireasma, spuneau strabunii nostri, atrage norocul, alunga ghinioanele pana la viitoarea sarbatoare de Pasti. 

    Joia Mare este ziua in care se inrosesc ouale. Traditia spune ca ouale inrosite sau incondeiate in Joia Mare nu se strica tot anul. Ouale se pot vopsi si in alte culori (galben, verde, albastru), simboluri care vestesc bucuria sosirii primaverii.

   Pentru pastrarea sanatatii, a puritatii sufletesti si a sporului in casa, se practica ritualul spalatului cu apa dintr-o cana in care s-a pus un ou rosu sa fie sanatosi si puternici.

   In Joia Mare, in anumite sate din sudul tarii fetele fac cate 12 noduri unei ate punandu-si la fiecare nod cate o dorinta. Seara pun ata sub perna pentru a-si visa ursitul.

   De Pasti se iarta greselile gresitilor”, adica se crede ca atunci este cel mai bun moment.
In prezenta varstnicilor din orice comunitate are loc in fata bisericii reconcilierea intre familiile care au fost certate pana la Marea Sarbatoare.

   Traditia spune ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi roditor si bogat, iar daca nu ploua, anul nu va fi roditor. In Vinerea Mare nu se coace paine sau altceva ca sa nu arda mainile Maicii Domnului. De asemenea, nu se coase, nu se tese, nu se toarce, nu se spala, pentru a nu o supara pe SfantaVineri.

    La tara se crede cu tarie ca oul de Sfintele Pasti contribuie la sporirea recoltelor. Gospodarul este bine sa duca la biserica un cosulet plin cu seminte pentru semanat. In mijlocul semintelor trebuie sa fie un ou rosu. Dupa slujba, semintele respective, daca vor fi semanate, vor asigura o recolta imbelsugata. Oul rosu are puteri miraculoase. Mai ales in imprejurari dramatice, s-a constatat de-a lungul timpului. Cei care au avut ghinionul unui incendiu au scapat de necaz. 

    Sambata Mare este ultima zi a Postului Mare, iar obiceiul spune ca batranii si copiii sa impartasesc in aceasta zi. 

    In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neînceputa. Cu această apa se spala pe fata în zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cînd se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.

   Pasca are forma rotunda pentru ca, in popor, se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Acest preparat culinar traditional prezinta pe margini un colac impletit in trei, iar la mijloc are o cruce din aluat, simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. Este delicioasa pentru ca intre impletituri se pune branza sarata sau dulce, framantata cu ou si stafide. 

   In Campulung Moldovenesc in zorii zilei de duminica, credinciosii ies în curtea bisericii, se asează în forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfintească si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in riu pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cite ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

   Ca si mancare traditionala avem drobul de miel care este delicios cand are in interior oua fierte puse intregi astfel incat atunci cand taiati felii de drob, in sectiune se vede designul oualor fierte. Cozonacul nu trebuie sa lipseasca. Alegeti varianta preferata: romanesc cu zahar presarat deasupra, italienesc decorat cu stafide, ungureasc cu nuca de cocos sau frantuzesc cu ciocolata. 

   In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agată oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

   Iepurasul le aduce cadouri numai copiilor cuminti. Obiceiul provine din Germania unde au fost fabricate primele figurine din ciocolata sub forma de oua si iepuras. Cadourile sunt ascunse prin casa, prin curte, prin gradina. Copii le cauta si cand le gasesc se bucura ca primesc in dar dulciuri. Cu timpul, langa dulciuri s-au adaugat diferite alte obiecte utile si haine, mai ales ca de paste exista si obiceiul de a purta haine noi.

   La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonac si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. După slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

   O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata, in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor sarbatori fericite. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

   In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adaugă multe oua). Fiecare gospodina se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatese, care este si simbolul belsugului.

    In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat hotii, cat si pagubasii. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

    Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare si vin in curtea bisericii unde vopsesc si incondeiaza oua.