In zilele noastre am cam uitat sa respectam traditiile pe care le-am mostenit de la bunicii nostri, insa sunt unele zone in tara, unde oamenii au transmis din generatie in generatie ceea ce se obisnuia de Paste acum multi ani.
Va invit sa ne reamintim de aceste obiceiuri sau sa descoperim impreuna unele nestiute.
O straveche datina afirma ca cine nu merge la biserica în prima zi de
Pasti risca sa lancezeasca tot anul, sa sufere de diverse boli pana la
Pastele anului viitor.
Legenda spune ca Maica Domnului, cand a venit sa-si planga fiul
rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de
la sangele care picura din ranile lui Hristos si de aceea se vopsesc ouale in Joia Mare.
Credinciosii care se intalnesc in ziua de Pasti trebuie sa se imbratiseze in semn de reconciliere si dragoste crestineasca.
Reguli pentru ciocnitul oalelor: persoana mai in varsta ciocneste prima, apoi barbatul din casa ciocneste
primul, apoi ceilalti meseni. Fiecare spune "Hristos a inviat" si
trebuie sa i se raspunda "Adevarat a inviat".
In dimineata primei zile de Pasti se tamaiaza casa. Aceasta mireasma,
spuneau strabunii nostri, atrage norocul, alunga ghinioanele pana la
viitoarea sarbatoare de Pasti.
Joia Mare este ziua in care se inrosesc ouale. Traditia spune ca ouale
inrosite sau incondeiate in Joia Mare nu se strica tot anul. Ouale se
pot vopsi si in alte culori (galben, verde, albastru), simboluri care
vestesc bucuria sosirii primaverii.
Pentru pastrarea sanatatii, a puritatii sufletesti si a sporului in
casa, se practica ritualul spalatului cu apa dintr-o cana in care s-a
pus un ou rosu sa fie sanatosi si puternici.
In Joia Mare, in anumite sate din sudul tarii fetele fac cate 12 noduri
unei ate punandu-si la fiecare nod cate o dorinta. Seara pun ata sub
perna pentru a-si visa ursitul.
De Pasti se iarta greselile gresitilor”, adica se crede ca atunci este cel mai bun moment.
In prezenta varstnicilor din orice comunitate are
loc in fata bisericii reconcilierea intre familiile care au fost certate
pana la Marea Sarbatoare.
Traditia spune ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi roditor si
bogat, iar daca nu ploua, anul nu va fi roditor. In Vinerea Mare nu se
coace paine sau altceva ca sa nu arda mainile Maicii Domnului. De
asemenea, nu se coase, nu se tese, nu se toarce, nu se spala, pentru a
nu o supara pe SfantaVineri.
La tara se crede cu tarie ca oul de Sfintele Pasti contribuie la
sporirea recoltelor. Gospodarul este bine sa duca la biserica un cosulet
plin cu seminte pentru semanat. In mijlocul semintelor trebuie sa fie
un ou rosu. Dupa slujba, semintele respective, daca vor fi semanate, vor
asigura o recolta imbelsugata. Oul rosu are puteri miraculoase. Mai
ales in imprejurari dramatice, s-a constatat de-a lungul timpului. Cei
care au avut ghinionul unui incendiu au scapat de necaz.
Sambata Mare este ultima zi a Postului Mare, iar obiceiul spune ca batranii si copiii sa impartasesc in aceasta zi.
In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala
limba clopotului cu apa neînceputa. Cu această apa se spala pe fata în
zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga
oamenii la Inviere cînd se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si
feciorii la ele.
Pasca are forma rotunda pentru ca, in popor, se crede ca scutecele lui
Hristos au fost rotunde. Acest preparat culinar traditional prezinta pe
margini un colac impletit in trei, iar la mijloc are o cruce din aluat,
simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. Este delicioasa
pentru ca intre impletituri se pune branza sarata sau dulce, framantata
cu ou si stafide.
In Campulung Moldovenesc in zorii zilei de duminica, credinciosii ies în curtea bisericii, se
asează în forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in
asteptarea preotului care sa sfintească si sa binecuvanteze bucatele din
cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos,
dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu
model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei
pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in riu pentru a
alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar
(folosit de cite ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul
graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva
insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza,
ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla
rosie cu hrean si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal,
ritualul de Pasti se continua in familie.
Ca si mancare traditionala avem drobul de miel care este delicios cand are in interior oua fierte puse
intregi astfel incat atunci cand taiati felii de drob, in sectiune se
vede designul oualor fierte. Cozonacul nu trebuie sa lipseasca. Alegeti
varianta preferata: romanesc cu zahar presarat deasupra, italienesc
decorat cu stafide, ungureasc cu nuca de cocos sau frantuzesc cu
ciocolata.
In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom
(un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in
faptul ca in locul globurilor se agată oua vopsite (golite de continutul
lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii
sporeste cu o podoaba de acest fel.
Iepurasul le aduce cadouri numai copiilor cuminti. Obiceiul provine din
Germania unde au fost fabricate primele figurine din ciocolata sub
forma de oua si iepuras. Cadourile sunt ascunse prin casa, prin curte,
prin gradina. Copii le cauta si cand le gasesc se bucura ca primesc in
dar dulciuri. Cu timpul, langa dulciuri s-au adaugat diferite alte
obiecte utile si haine, mai ales ca de paste exista si obiceiul de a purta haine noi.
La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal,
pentru binecuvantare, oua rosii, cozonac si cocosi albi. Cocosii sunt
crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul
noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos
a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul.
Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. După
slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.
O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului.
Dimineata, in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg
la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste
fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si
ureaza gospodarilor sarbatori fericite. La aceasta sarbatoare, pragul
casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie
sa nu fie discordie tot restul anului.
In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara
covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adaugă multe
oua). Fiecare gospodina se straduieste sa pregateasca o astfel de
delicatese, care este si simbolul belsugului.
In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine si a
fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica
mancaruri si bauturi din care se infrupta atat hotii, cat si pagubasii.
Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi
cei care vor plati ospatul.
Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in
curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie
de sarbatoare si vin in curtea bisericii unde vopsesc si incondeiaza
oua.