Datini de Paste

   In zilele noastre am cam uitat sa respectam traditiile pe care le-am mostenit de la bunicii nostri, insa sunt unele zone in tara, unde oamenii au transmis din generatie in generatie ceea ce se obisnuia de Paste acum multi ani.
   Va invit sa ne reamintim de aceste obiceiuri sau sa descoperim impreuna unele nestiute.

   O straveche datina afirma ca cine nu merge la biserica în prima zi de Pasti risca sa lancezeasca tot anul, sa sufere de diverse boli pana la Pastele anului viitor. 

    Legenda spune ca Maica Domnului, cand a venit sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos si de aceea se vopsesc ouale in Joia Mare.

    Credinciosii care se intalnesc in ziua de Pasti trebuie sa se imbratiseze in semn de reconciliere si dragoste crestineasca. 

   Reguli pentru ciocnitul oalelor: persoana mai in varsta ciocneste prima, apoi barbatul din casa ciocneste primul, apoi ceilalti meseni. Fiecare spune "Hristos a inviat" si trebuie sa i se raspunda "Adevarat a inviat".

   In dimineata primei zile de Pasti se tamaiaza casa. Aceasta mireasma, spuneau strabunii nostri, atrage norocul, alunga ghinioanele pana la viitoarea sarbatoare de Pasti. 

    Joia Mare este ziua in care se inrosesc ouale. Traditia spune ca ouale inrosite sau incondeiate in Joia Mare nu se strica tot anul. Ouale se pot vopsi si in alte culori (galben, verde, albastru), simboluri care vestesc bucuria sosirii primaverii.

   Pentru pastrarea sanatatii, a puritatii sufletesti si a sporului in casa, se practica ritualul spalatului cu apa dintr-o cana in care s-a pus un ou rosu sa fie sanatosi si puternici.

   In Joia Mare, in anumite sate din sudul tarii fetele fac cate 12 noduri unei ate punandu-si la fiecare nod cate o dorinta. Seara pun ata sub perna pentru a-si visa ursitul.

   De Pasti se iarta greselile gresitilor”, adica se crede ca atunci este cel mai bun moment.
In prezenta varstnicilor din orice comunitate are loc in fata bisericii reconcilierea intre familiile care au fost certate pana la Marea Sarbatoare.

   Traditia spune ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi roditor si bogat, iar daca nu ploua, anul nu va fi roditor. In Vinerea Mare nu se coace paine sau altceva ca sa nu arda mainile Maicii Domnului. De asemenea, nu se coase, nu se tese, nu se toarce, nu se spala, pentru a nu o supara pe SfantaVineri.

    La tara se crede cu tarie ca oul de Sfintele Pasti contribuie la sporirea recoltelor. Gospodarul este bine sa duca la biserica un cosulet plin cu seminte pentru semanat. In mijlocul semintelor trebuie sa fie un ou rosu. Dupa slujba, semintele respective, daca vor fi semanate, vor asigura o recolta imbelsugata. Oul rosu are puteri miraculoase. Mai ales in imprejurari dramatice, s-a constatat de-a lungul timpului. Cei care au avut ghinionul unui incendiu au scapat de necaz. 

    Sambata Mare este ultima zi a Postului Mare, iar obiceiul spune ca batranii si copiii sa impartasesc in aceasta zi. 

    In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neînceputa. Cu această apa se spala pe fata în zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cînd se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.

   Pasca are forma rotunda pentru ca, in popor, se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Acest preparat culinar traditional prezinta pe margini un colac impletit in trei, iar la mijloc are o cruce din aluat, simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. Este delicioasa pentru ca intre impletituri se pune branza sarata sau dulce, framantata cu ou si stafide. 

   In Campulung Moldovenesc in zorii zilei de duminica, credinciosii ies în curtea bisericii, se asează în forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfintească si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in riu pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cite ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

   Ca si mancare traditionala avem drobul de miel care este delicios cand are in interior oua fierte puse intregi astfel incat atunci cand taiati felii de drob, in sectiune se vede designul oualor fierte. Cozonacul nu trebuie sa lipseasca. Alegeti varianta preferata: romanesc cu zahar presarat deasupra, italienesc decorat cu stafide, ungureasc cu nuca de cocos sau frantuzesc cu ciocolata. 

   In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agată oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

   Iepurasul le aduce cadouri numai copiilor cuminti. Obiceiul provine din Germania unde au fost fabricate primele figurine din ciocolata sub forma de oua si iepuras. Cadourile sunt ascunse prin casa, prin curte, prin gradina. Copii le cauta si cand le gasesc se bucura ca primesc in dar dulciuri. Cu timpul, langa dulciuri s-au adaugat diferite alte obiecte utile si haine, mai ales ca de paste exista si obiceiul de a purta haine noi.

   La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonac si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. După slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

   O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata, in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor sarbatori fericite. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

   In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adaugă multe oua). Fiecare gospodina se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatese, care este si simbolul belsugului.

    In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat hotii, cat si pagubasii. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

    Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare si vin in curtea bisericii unde vopsesc si incondeiaza oua.