Cum sa amenajam camera copilului

   Locul pe care un copil il detine in casa trebuie sa fie bine stabilit si delimitat.Spatiul copilului, camera sa, o pregatim plini de emotie si bucurie, inca de dinainte ca acesta sa apara pe lume.Atunci cand copilasul este micut, camera sa trebuie sa reflecte o lume de basm, o lume plina de culoare si dragoste, dar sigura si protectoare.
 
   Varsta dicteaza forma mobilei. Fara discutie, mobila pentru cei mici nu poate fi masiva. Cand este alcatuita din mai multe elemente modulare, devine practica, utila, comoda si eficienta. Avantajul consta in faptul ca se pot asambla in diferite variante, in functie de varsta, preocuparile si necesitatile copilului.

   Mobilierul trebuie sa cuprinda tot ce este necesar unui copil, in functie de varsta sa, sa fie modern, colorat si vesel, dar in acelasi timp sa intruneasca toate conditiile de siguranta.
    Strictul necesar pentru studiu, joaca si odihna este suficient, nu trebuie ca aceasta incapere sa depoziteze lucruri inutile, dimpotriva sa fie cat mai aerisita si spatioasa.

   Copiii au chef sa se joace mereu, nicidecum sa stea linistiti intr-un colt al camerei. De aceea, mobilierul nu trebuie sa le stea in cale, sa ocupe mult spatiu ori sa fie sofisticat. Cu cat este mai simplu si mai functional, cu atat mai bine.Copilul si parintii vor fi mai fericiti.
   Lemnul este cel mai indicat material, fiindca se potriveste in orice camera si in orice situatie. El imprima o senzatie de caldura si intimitate.

    La alegerea mobilierului trebuie sa se tina cont de faptul ca acesta trebuie sa fie frumos si totodata ingenios armonizat cu restul accesoriilor. O camera in care exista un pat, o biblioteca si un birou nu are farmec, nu emana caldura sufleteasca daca nu are si un tablou, o veioza amuzanta sau cateva perne colorate.

   La prima vedere, tavanul nu ar trebui sa puna prea multe probleme in decorarea unei locuinte. Tavanul vopsit in tonuri deschise da iluzia de marire a camerei si totodata reflecta puternic lumina. Daca alegeti tapet si pentru tavan, este bine ca acesta sa fie uni.
 
   Pentru cel mic, podeaua reprezinta cel mai potrivit loc de joaca, de aceea, pardoseala trebuie sa fie parchetata. In nici un caz nu folositi gresie, faianta ori alte suprafete reci in camera celui mic.

   Oricat de mic ar fi copilul, este bine sa aiba camera lui, un loc in care sa se miste in voie, sa sesizeze importanta propriei persoane, sa devina responsabil pentru lucrurile sale, sa-l „structureze‘‘ dupa mintea lui, sa-i dea viata.
   
   Zugraveala trebuie sa cuprinda tonuri vesele, in culori deschise, pastelate, cu accesorii decorative de bun gust, simpatice.Tot ce inseamna decoratiuni interioare trebuie sa sublinieze perfect temperamentul celui mai mic locatar al casei, sa fie in acord cu varsta lui inocenta si preocuparile lui fanteziste.

   Prin cele doua aspecte, util si estetic, zugraveala reprezinta un mod eficient de protectie a peretilor. In acelasi timp, prin design, forma, colorit, compozitie si structura, ea infrumuseteaza ambianta din incapere.
   Alegerea culorii in care se vor zugravi peretii va depinde de efectul pe care aceasta il are asupra starii de spirit a copilului, de reflexia luminii si de orientarea incaperii.

   Trebuie avut grija in momentul alegerii culorilor cu care vrem sa zugravim camera micutului. Rosul stimuleaza activitatile intelectuale, portocaliul creeaza senzatia de caldura si sociabilitate, galbenul este indicat pentru camerele orientate spre nord, verdele da iluzia de indepartare si adancime, albastrul predispune la meditatie si concentrare, iar albul e potrivit in incaperile mici si intunecoase.

   In momentul in care se fac schimbari in camera copilului, prima persoana care trebuie intrebata asupra acestui fapt, este chiar el.Studiind personalitatea fiecarui copil se poate afla stilul ambiental care i se potriveste, dar si influenta acestuia asupra cresterii, dezvoltarii si educatiei sale.

   De stilul in care e decorata camera depinde rapiditatea cu care copilul creste si se dezvolta, modul in care gandeste, stilul in care abordeaza problemele.

   
   Folosirea tapetului este mult mai simpla decat zugraveala, el fiind mai rezistent in timp la activitatile copiilor.
   Tapetul se alege in functie de culorile in care este amenajata camera si de varsta copilului. Nu este recomandat tapetul cu motive agresive, indiferent cat de apreciat e de catre copil sau de cat de mult isi doreste un anumit desen sau un anumit erou.

   Patul din camera copilului trebuie sa fie frumos, decorativ, stabil, practic, comod, eficient, sa fie usor de intretinut si simplu de manevrat. 
   Este obligatoriu ca macar una dintre laturile patului sa se sprijine pe un perete. In cazul in care aveti doi copii, lucrurile sunt simple, daca au camere separate. 
 Daca fratii stau in aceeasi camera, amenajarea acesteia se va face tinand cont de principiul simetriei si al echilibrului. Fara indoiala, trebuie sa existe doua paturi alaturate ori suprapuse, indiferent de varsta, pentru ca ei au nevoie de un somn linistit, reconfortant si odihnitor.

    Camera clasica: prezinta o gama coloristica potolita: bej, crem, brun.
    Camera clasica pare a fi destinata copiilor care au preocupari preponderent intelectuale si care considera masa de studiu cea mai importanta piesa din incapere. 

   Camera sport: se potriveste copiilor cu aptitudini sportive. Acestora le plac jocurile care le pun in valoare forta fizica, disciplina si curajul.
   De aceea, rosul e culoarea cea mai potrivita pentru aceasta camera. Covorul nu-si mai are rostul aici, pentru ca il incomodeaza atunci cand alearga, iar pe laterala sifonierului trebuie fixat neaparat un minicos de baschet.

   Camera extravaganta: se potriveste perfect copiilor cu multe calitati iesite din comun si cu un comportament excentric. 
    Mobilierul are forme bizare, patul este ascuns in dulapul din perete, geamurile sunt pictate, iar perdelele lipsesc.
   Alaturarea culorilor se face intr-un mod straniu. Nuantele tari explodeaza alaturi de unele mai linistite. Totul scoate in evidenta personalitatea unui copil indraznet, care se entuziasmeaza din orice. Este un cutezator, care isi asuma riscurile fara teama.

   Camera eleganta: este potrivita mai ales pentru fetitele delicate si sensibile. 
   Culorile trebuie sa fie alese din gama roz, bleu, lila, iar perdelele sa aiba imprimeuri florale gingase, eventual funde si volane. 
   Surorile lui Barbie populeaza o astfel de camera.

Leusteanul

   Leusteanul este o planta perena comestibila, folosita drept condiment in supe si in alte feluri de mancare. Planta poate creste pana la inaltimi de 2 metri si are flori galbene.

    Este o planta mediteraneana, descoperita si folosita pentru prima data ca aliment pe actualul teritoriu al Italiei.
 
   In traditia populara frunzele se pun in legaturi contra durerilor de cap.  Ceaiul din frunze se ia pentru guturai, tuse si tuse magareasca. 

    Se spune ca leusteanul ar fi, dintre toate plantele, paznicul gradinii. Daca cineva iti fura leusteanul din gradina, atunci verdeturile ti se usuca pentru ca nu mai are cine le pazi. Frunzele de leustean puse in apa de baie alunga gandurile negre.
 
   De Ispas sau Inaltarea Domnului, oamenii se bat cu frunze de leustean ca sa fie feriti de rele si de boli. La fel si vitele sunt batute cu leustean, ca sa se ingrase, sa fie sanatoase si pazite de vrajitoare.

    Se crede ca, tinut la brau sau la gat, in amulete, leusteanul, puternic aromat, alunga raul, indiferent de forma sub care s-ar manifesta acesta. Bucovinenii credeau ca radacina de leustean scoasa din pamant in Vinerea Mare, pisata si bauta seara, cate o lingurita, alunga raul din om.

    In Apuseni, mamele faceau pentru fetele lor turte de grau cu leustean verde si le dadeau sa manance in dimineata de Rusalii ca sa le fereasca de "zburatori", adica de furtunile hormonale ale adolescentei.

   Radacina pisata si oparita se pune calda la junghiuri si dureri reumatice.

   Toate partile plantei contin ulei volatil constituit din terpinol si alte terpene, derivati terpenici cumarinici si furanocumarinici precum si derivati ai acidului ftalic, rezine, hidrocarburi acizi numerosi intre care acidul acetic si benzoic. 

   In radacina leusteanului sunt prezente grasimi, gumirezine, taninuri, saruri minerale si diferiti acizi organici, intre care alcooli terpenici si esterii lor care au si veroridol.

   Actiune farmacologica: diuretic, hipotensiv, sedativ neurogen. Mareste secretiile salivare si gastrice.

   Regleaza ciclurile menstruale, deci are un efect emenagog si totodata calmeaza durerile. 

    Medicii din Grecia Antica au fost primii care au lasat insemnari despre efectele benefice ale frunzelor verzi ale leusteanului asupra digestiei, asimilatiei si sistemului nervos.

   Expectorant pulmonar, normalizeaza scaunele si contribuie la reglarea digestiei. 

   Radacina de leustean are o actiune diureticz si de reglare a functiilor digestive si de aceea face parte din multe diete de slabit.

   Ajuta la refacerea copiilor debili. Este un carminativ.

   Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni digestive, afectiuni ale glandelor salivare, afectiuni renale, anorexie, bronsite, cicluri menstruale dereglate, colici abdominale la copii, constipatie, debilitate, diaree, dismenoree, edeme cardiace si renale, gaze intestinale, hipertensiune, inapetenta, retentie azotata, stres, tahicardie, traheita, ulceratii tegumentare.

   Pe rani, ulceratii, furuncule se pun cataplasme cu leustean cules de dimineata, bine spalat si zdrobit cu sucitorul.

    Ca planta-medicament, leusteanul se poate consuma ca atare sau sub forma de suc, infuzie ori vin.

   Intern se poate consuma ca planta proaspata in salata sau in diferite produse alimentare ca si condiment.

    Balonarea se trateaza cu infuzie sau frunze verzi, puse proaspat tocate in ciorbe, direct in farfurie sau salata. De asemenea, s-a constatat ca infuzia de leustean topeste grasimile si elimina toxinele.

   Ceaiul din planta proaspata sau uscata se poate folosi pentru afectiunile de mai sus. O lingurita de planta la 100 ml apa clocotita. Se va lasa acoperit 10 minute, se strecoara si se vor putea consuma 3-4 astfel de ceaiuri pe zi. In cazul in care nu este vorba despre diabet, se va folosi indulcit cu miere poliflora. Leusteanul este antidepresiv, detoxifiant si afrodiziac.

  Ceaiul de leustean, constand intr-o cana de apa clocotita care se toarna peste o lingura de planta uscata, lasata 10 - 15 minute la infuzat, trateaza tusea convulsiva, edemele cadiace si renale, indigestiile.

   Cinci g de seminte adica o lingurita de seminte macinate se pun la 250 ml apa si se fierb pentru 5 minute, apoi se strecoara. Se poate folosi in durerile abdominale sau stomacale, sau in cazurile in care intarzie menstruatia sau este neregulata.

   Vinul de leustean este cunoscut de multa vreme si e folosit impotriva retentiei de apa, a indigestiilor si anorexiei. Se prepara dintr-o suta de grame de leustean proaspat si maruntit, puse la macerat, pentru doua saptamani, in 750 ml de vin alb, natural. Vasul se tine la temperatura camerei. Dupa acest interval, lichidul se filtreaza si se pastreaza la frigider, in sticle mici, inchise la culoare. La nevoie se ia cate un paharel pe zi, inaintea mesei principale.

    Intr-un mixer electric se pune o mana de frunze proaspete, taiate nu foarte marunt, dupa care se adauga trei sferturi de pahar de apa. Se mixeaza vreme de 2-3 minute, apoi se lasa sa mai stea vreme de un sfert de ora, dupa care se filtreaza prin strecuratoarea pentru ceai sau prin tifon. Se obtine aproximativ un pahar de suc cu o culoare verde intensa, care va fi baut intr-o singura doza, dimineata, pe stomacul gol, pentru constipatie. Pentru curele de curatare a sangelui mai puternice se beau 2 pahare de suc pe zi: dimineata si seara.

Dieta pentru 7 zile

   Continuam seria postarilor despre diete, prezentandu-va astazi un program pentru 7 zile, adica pentru o saptamana, la sfarsitul careia se vor pierde 4 kg.

   Dieta este adaptata sezonului primavara-vara, contine fructe si legume, care vor echilibra metabolismul.

   Scaderea in greutate va fi insotita de o imbunatatire a digestiei necesara pastrarii siluetei. 

   Salata de legume este principalul fel de mancare al saptamanii. Puteti folosi ce legume doriti in orice cantitate, cu conditia sa nu adaugati altceva decat ulei si sa nu fie mai mult de doua legume pe zi folosite la prepararea salatei. 

   Pentru ceaiul zilnic este preferabil sa folositi ceai verde, dar il puteti inlocui si cu alta planta care sa nu aiba insa efect calmant. Seara incercati sa beti ceaiul cat mai fierbinte pentru a transpira si a consuma caloriile „proaspete” aduse de cina. 

   Luni:
   Dimineata: o jumatate de ceasca cu suc de portocale; un ou; o felie de paine; o jumatate de ceasca de iaurt; un ceai cald neindulcit.
   Pranz: 150 g de ton (daca e din conserva, scurgeti bine de ulei); salata de legume; un ceai cald.
   Gustare: o ceasca de iaurt.
   Seara: 180 g  carne de pui fiarta; salata de legume cu o lingura de ulei de masline; un mar mic; un ceai fierbinte.

   Marti:
   Dimineata: o portocala; un mic bol cu cereale fara zahar; o jumatate de ceasca de iaurt; un ceai cald.
   Pranz: 160 g de carne de pui fiarta; salata de legume; o felie de paine; o jumatate de ceasca de iaurt; un ceai cald.
   Gustare: o jumatate de ceasca de salata de morcovi si telina (facuta cu o lingurita de ulei).
   Seara: 200 g de ton; salata de legume fierte; o piersica; un ceai cald.

   Miercuri:
   Dimineata: o jumatate de grepfrut; 50 g de branza; o ceasca de iaurt; o felie de paine.
   Pranz: omleta cu ciuperci (doua oua si o jumatate de ceasca cu ciuperci); salata de legume; o felie de paine; o jumatate de ceasca cu smantana; un ceai cald.
   Gustare: Doua mere.
   Seara: un ou fiert tare; salata de legume cu o lingura de ulei de masline; o portocala.

   Joi:
   Dimineata: o piersica; un mic bol cu cereale fara zahar; o jumatate de ceasca de    smantana; un ceai cald.
   Pranz: 100 g de branza; salata de legume cu doua linguri de ulei de masline; o felie de paine; o jumatate de ceasca de smantana.
   Gustare: o portocala.
   Seara: 200 g de ton; salata de legume; o jumatate de ananas; un ceai fierbinte.

   Vineri:
   Dimineata: o jumatate de ceasca cu suc de portocale; un ou fiert tare; o felie de paine; o jumatate de ceasca cu iaurt; un ceai cald.
   Pranz: 150 g de ton; o felie de paine; o jumatate de ceasca cu smantana.
   Gustare: un mar.
   Seara: 150 g carne de pui fiarta; salata de legume cu o lingura de ulei de masline, un ceai fierbinte.

   Sambata:
   Dimineata: o jumatate de grepfrut; un bol de cereale fara zahar; o jumatate de ceasca cu smantana; un ceai cald.
   Pranz: 100 g de branza; salata de legume; o felie de paine; o ceasca cu iaurt.
   Gustare: o piersica cu o ceasca de iaurt.
   Seara: 200 g ficat de pasare fript; salata de legume; o portocala; un ceai fierbinte.
 
   Duminica:
   Dimineata: 50 g de branza; un ou fiert tare; o felie de paine; un ceai cald.
   Pranz: 200 g de ton, doua rosii, o felie de paine, 50 g cascaval.
   Gustare: o portocala.
   Seara: 150 g de carne de pui fiarta; salata de legume cu o lingura de ulei de masline; o jumatate de grepfrut; un ceai fierbinte.

Tulburari ale limbajului, scrisului si cititului

   Pentru depistarea tulburarilor de limbaj, un prim moment important il constituie examinarea pe care logopedul o face copilului in mediu prescolar sau scolar.

   Intalnirea dintre logoped si copil presupune realizarea unui mediu propice si stimulativ in care copilul sa fie supus unei examinari complexe.Astfel, se vor examina atat aspecte legate de vorbire, pronuntie, articulare, mobilitatea aparatului foto-articulator, aparatul auditiv, cat si dezvoltarea intelectuala si emotionala.

   De asemenea, este foarte importanta cunoasterea mediului social in care traieste copilul.Cu cat tulburarile de limbaj sunt mai profunde, cum ar fi logonevroza (tulburarea vorbirii), disgrafia (tulburarea scrisului), cu atat este necesara o investigare mai ampla atat a personalitatii copilului, cat si a mediului in care traieste.

   Se examineaza aparatul articular, adica integritatea in ansamblu a functionarii acestuia, aparatul dental, maxilar, limba, palat, dar si examinarea articularii propriu-zise a sunetelor.

   Acestea se realizeaza prin exercitii specifice fiecarei componente.

   In ceea ce priveste examinarea capacitatii articulatorii a copilului, este foarte importanta, abilitatea acestuia de a imita si, apoi, de a pronunta sunetele si silabele.

   Exista mai multe tipuri de tulburari de limbaj, de la cele simple care tin de articularea sunetelor, pana la tulburarile cu substrat neurologic.

   Dislalia consta in dificultati de pronuntie/articulare a unuia sau mai multor sunete si este provocata de afectiuni organice sau functionale ale aparatului verbo-motor.
   Dupa modul de afectare a aparatului fonoarticulator, putem vorbi de:

   - dislalie organica: se datoreaza unor anomalii ale organelor ce compun aparatul vorbirii cum ar fi maxilar, dinti, limba, bolta palatina;

   - dislalie functionala: datorata functionarii defectuoase a aparatului verbo-articulator: atrofia sau neexersarea muschilor limbii, buzelor, valului palatin, al traseului gresit pe care il ia curentul de aer expirat si al insuficientei in dezvoltarea atentiei auditive.

   Dupa numarul de sunete alterata, exista:

   - dislalie simpla sau partiala, cand este afectat un sunet;

   - dislalie generala sau complexa, cand sunt afectate mai multe sunete.

   Dupa intinderea si structura sunetului afectat, exista:

   - dislalia sunetului la nivelul pronuntiei sunetelor, cu urmatoarele forme:dislalie prin omisiune de sunete (la pronuntare, sunetul afectat lipseste), dislalie prin alterare (la pronuntie, sunetul deficitar este alterat), dislalie prin inlocuire de sunet (in locul sunetului corect, se pronunta alt sunet).

   - dislalia silabelor, la nivelul pronuntiei unor cuvinte.

   In depistarea acestor tulburari sunt importante atat aspectele care tin de dezvoltarea fiziologica a copilului - si aici vorbim de aparatul fono-articulator, auzul fonematic - cat si aspecte psiho-sociale.

   Pana la varsta de 3 ani nu este necesar ca parintele sa isi faca griji in cazul in care constata aceste tulburari de limbaj la copil.Daca acestea persista dupa varsta de 3 ani, este nevoie de un consult de specialitate.

   Se mai poate vorbi de tulburari la  nivel de scris si citit.
   Acestea sunt clasificate astfel:
   
   - dislexia consta in dificultatea de a citi in sensul corectitudinii si expresivitatii pe care il presupune acest act.

   - disgrafia se refera la incapacitatea copilului cu limbaj, auz si dezvoltare mentala normale, de a invata corect si a utiliza constant scrisul in conditii de scolarizare normala.

   In cazul dislexiilor exista o forma reala, care are ca etilologie disfunctii la nivelul functiilor perceptive, dar si o forma falsa (dislexie afectiva), care are drept consecinta conflictele din familie, respectiv dintre parinti, lipsa de afectiune si interes al acestora fata de copil.

   O alta tulburare de limbaj cu componenta psihologica este logonevroza.Aceasta este o forma de balbaiala constientizata.Persoana respectiva isi concentreaza intreaga energie pentru a nu se balbai, dar acest lucru nu face decat sa blocheze intreaga energie si sa agraveze starea.

   Toate aceste tulburari descrise pot fi "observate"de catre parinti, care in mod eronat se panicheaza.

   Este necesar sa specificam ca in situatia in care copilul dumneavoastra prezinta o astfel de tulburare, acest fapt nu trebuie sa constituie un factor alarmant decat in momentul in care se confirma la un control de specialitate.

Cum oprim caderea parului?

   Caderea parului in exces este o problema destul de grava, cu care se confrunta aproape fiecare femeie sau barbat, macar o data in viata.Despre aceasta problema, despre cauze si solutii, am mai scris aici, insa acum va propun o serie de sfaturi si masti pe care le puteti prepara acasa, fiecare in functie de preferinte si rezulatate.

   Masca intens hranitoare:
   Puneti urmatoarele ingrediente intr-un castron: zeama de la o jumatate de lamaie, un galbenus de ou, o lingura de ulei de masline, o lingura de miere. Amestecati bine si apoi aplicat masca seara pe parul uscat. Lasati sa actioneze o ora, apoi spalati parul cu sampon si folositi balsam. Masca se aplica de trei ori pe saptamana.

   Uleiul de ricin, galbenusul de ou si uleiul de masline extravirgin sunt un un izvor de sanatate pentru podoaba capilara, despre care cu totii am auzit de-a lungul timpului. Amesteci doua lingurite de ulei de ricin si doua de ulei de masline, apoi adaugi galbenusul. Aplici din aceasta pasta omogena cate putin la radacina firului de par, masand usor. O lasi sa actioneze 40 de minute, apoi clatesti. Masca se utilizeaza de doua-trei ori pe saptamana, timp de trei luni.

   O alta varianta cu ulei de ricin: 
   Se stie ca uleiul de ricin face adevarate minuni pentru parul nostru. De aceea, nu ar trebui sa va lipseasca din programul de ingrijire a parului. Amestecati o lingura de ulei de ricin, un galbenus de ou, o lingura de miere de albine, o lingura de usturoi pisat si stors.
   Aceasta solutie se va aplica pe un par bine spalat si se va tine pe cap cel putin jumatate de ora, cu parul acoperit cu o folie de plastic. La sfarsit parul se spala foarte bine.

   Urzica:
   Substantele nutritive prezente in frunzele urzicilor fac din aceasta planta cea mai eficienta arma naturala impotriva caderii parului. Fierul, aminoacizii, zincul, siliciul si vitaminele B contribuie din plin la regenerarea podoabei capilare. Masca se prepara astfel: intr-un amestec din 500 ml apa, 500 ml otet din mere şi miere, 500 ml de alcool 60 ° se lasa la macerat, timp de 10 zile, 100 de grame de urzici verzi. Se maseaza radacina firului de par cu cateva picaturi din acest macerat, in fiecare seara, pe o perioada de 2-3 saptamani.

   Masca de henna si galbenus de ou: 
   In cazul in care ai parul deschis la culoare, dilueaza henna cu apa, iar daca ai parul inchis la culoare, dilueaz-o cu cafea. Adauga apoi doua galbenusuri si aplica mixtura pe parul uscat si pe scalp, invelindu-ti capul intr-un prosop (un prosop la care nu tii prea mult intrucat va fi patat cu henna). Dupa 15-20 de minute, clateste fara sampon. 

   O masca pe baza de ou si vitamine:
   Iata ingredintele de care ai nevoie: un galbenus de ou, o lingura de balsam potrivit tipului tau de par, o lingura de iaurt, o lingurita vitamina A, o lingurita vitamina D, o lingurita miere, o lingurita alcool.
   Amesteca bine toate ingredientele si aplica masca pe parul umed sau uscat, inclusiv pe scalp, prin masari usoare. Lasa masca sa actioneze cel putin 30 de minute, apoi clateste-ti parul si spala-l ca de obicei. Masca impotriva caderii parului se aplica saptamanal.

   Masca cu gaz:
   Chiar daca primul instinct va spune sa strambati din nas, mai ales din cauza mirosului, cand vine vorba de gaz, ar trebui sa va mai ganditi. Gazul are un rol benefic asupra parului nostru si orice masca tratament care il contine face adevarate minuni. Amestecati o lingura mare cu gaz, doua galbenusuri de ou, o lingura de tinctura de urzica, o lingura de tinctura de ardei iute si una cu tinctura de brusture.    Amestecati toate ingredientele si aplicati pe radacina parului proaspat spalat si umed.  Acoperiti capul cu o folie si lasati sa actioneze o ora. Foarte important este sa nu puneti mult gaz, sa nu va ardeti pielea capului. Pentru rezultate folositi acest tratament cel puţin o luna.

   Masca de ulei de masline si suc de lamaie:
   Combina o lingura de ulei de masline cu o lingura de suc de lamaie. Freaca-ti scalpul cu mixtura rezultata in timpul serii, infasoara-ti capul si du-te la culcare.
Clateste-ti parul dimineata cu apa calda. Lamaia si uleiul de masline sunt unele dintre produsele naturale cele mai eficiente pentru par: lamaia este bogata in vitamine care iti vor intari parul, iar uleiul de masline iti va face scalpul mai catifelat si mai sanatos. 

   Masca revitalizanta:
   Masca aceasta este usor de realizat si impiedica ruperea sau caderea parului datorita incarcaturii sale de vitamine. Parul degradat este revitalizat, varfurile insa nu pot fi salvate, trebuie tunse.
   Se amesteca intr-un castron urmatoarele ingrediente: 20 de picaturi de vitamina A uleioasa (se gaseste in farmacii), o fiola de vitamina E (sau 10 capsule sparte – se foloseste doar continutul capsulelor), o lingura de suc de morcovi natural, un galbenus de ou, o lingura de lei de masline si o lingura de miere. Continutul se amesteca foarte bine si se aplica pe parul uscat, masand bine scalpul. Masca se tine o ora pe par. Se clateste cu sampon si se foloseste balsam.
   Masca de par revitalizanta se face o data pe saptamana. Daca va ramane compozitie, o puteti pastra la frigider, dar nu mai mult de o saptamana. Daca aveti parul scurt puteti reduce la jumatate cantitatile ingredientelor.

   Tinctura de ardei iute imbunatateste circulatia la nivelul scalpului. La fel si usturoiul. Tai doi, trei catei de usturoi si iti masezi cu ei pielea capului. Dacaƒ te ustura pielea prea tare spala-te imediat. Repeta tratamentul de doua ori pe saptamana, timp de o luna. Tinctura de ardei iute se prepara din trei ardei iuti taiati marunt. Ii pui intr-o sticla si adaugi alcool medicinal. Lasi amestecul la macerat 12 zile. De asemenea, mai poti incerca si otetul de mere.

   Drojdia de bere:
   Bogata in vitamine din grupul B, drojdia de bere este renumita pentru proprietatea de a conferi rezistenta si stralucire firului de par. Iata de ce o cura cu drojdie de bere este ideala pentru prevenirea caderii parului legata de schimbarea anotimpurilor, de perioade incarcate, stresante, obositoare sau de alimentatia dezechilibrata. Se administreaza 15 comprimate de drojdie de bere pe zi, pe durata a doua luni. Odata ce parul si-a redobandit vitalitatea si cade mai putin, se continua inca o luna cura, cu 7-8 comprimate zilnic.

   Masca reparatoare:
   Se piseaza separat cateva cuburi mici de pepene galben, o felie de portocala si cateva felii de castravete. Peste acestea se adauga o lingura de iaurt gras, o lingurita de ulei de masline, o lingurita de miere. Se amesteca bine pana se obtine un continut omogen si se aplica pe parul uscat.
   Masca se lasa sa actioneze o ora, apoi se spala parul cu sampon si se foloseste balsam. Masca poate fi aplicata de doua ori pe saptamana, de preferat seara.

   Ceaiul de rozmarin, ceaiul de muguri de plop si ceaiul de brusture stimuleaza cresŸterea parului, facandu-l mai bogat si mai stralucitor. Bea una-doua cani pe zi, dimineata si seara, timp de o luna si vei fi uimita de rezultate. Pentru uz extern te mai poti clati cu infuzie de coada calului. O prepari din trei linguri de planta maruntita la un litru de apa. Dupaƒ ce a dat in clocot, acoperi vasul si lasi la infuzat.

   Combina doua linguri de ulei vegetal cu 15 picaturi de ulei esential de ylang-ylang.   Aplica aceasta mixtura pe parul ud si inveleste-ti-l. Spala-ti parul dupa 15 minute.   Acest este un remediu grozav impotriva caderii parului, dar aveti grija cu ylang-ylang, dat fiind faptul ca mirosul sau cauzeaza dureri de cap. De asemenea, poti combina 10-15 picaturi de ulei de arbore de ceai cu doua linguri de ulei vegetal in loc de ylang-ylang si va deveni astfel un bun remediu impotriva matretii. Dar aceasta versiune a mastii trebuie aplicata pe parul nespalat, inainte de a-l spala.

   Ulei de masline:
   Pentru parul uscat si aspru, cu varfuri despicate, uleiul de masline face minuni, pentru ca hraneste radacina capilara cu acizi grasi omega 3 si vitamina E. Incercati urmatoarea masca regeneratoare: in 250 ml ulei de masline lasati la macerat, timp de 3 zile, 50 de grame de creson, 15 fructe uscate de ienupar şi doua linguri de seminte de condurasi (se gasesc la magazine naturiste). Aplicati masca la radacini si apoi pe toata lungimea firelor de par. Infasurati-va capul intr-un prosop, lasati sa actioneze o ora si apoi spalati parul. 

   Masca de par cu banana:
   Piseaza cu furculita o banana coapta intr-un bol de marime medie. Adauga 3-4 picaturi de ulei de migdale si doua lingurite de agrisa indiana sau pudra de amla. Aceasta pudra poate fi achizitionata de magazine alimentare si contine multa vitamina C, fier, calciu si antioxidanti. Maseaza scalpul si parul cu pasta rezultata si las-o sa actioneze 10-15 minute. Clateste masca cu apa calda. Samponeaza-te si da-te cu balsam in mod normal.

   Masca din oua pentru par casant si deteriorat:
   Firele de par se rup cu usurinta, varfurile sunt mereu despicate? Aplica-ti o masca minunata, ideala pentru problema cu care te confrunti. Ai nevoie de: un ou, o lingura ulei de masline, doua linguri zeama de ceapa (sau ceapa trecuta prin blender pana devine pasta), o lingurita miere.
   Dupa ce amesteci ingredientele, aplica masca pe parul umed, inclusiv pe scalp, si las-o sa actioneze 2 ore. Clateste parul si spala-l ca de obicei.

   Masca pentru intreaga noapte:
   O alta reteta la fel de eficienta, este cea cu usturoi si ulei de masline. Se piseaza usturoiul, se amesteca cu ulei de masline, dupa care se strecoara printr-un tifon si se unge parul, la radacina. Solutia obtinuta poate fii tinuta toata noaptea. Dimineata se spala bine si se clateste.

   Un alt remediu pentru caderea parului este masca din 2-3 catei de usturoi pisati, trei lingurite de miere, o lingura de ulei de ricin, trei galbenusuri şi 5 lingurite de ulei de masline. Aplica aceasta masca pe tot parul si dormi cu ea toata noaptea. Dimineata, spala bine parul cu sampon.

    Masca din ou pentru stimularea cresterii parului:
   Parului tau ii ia o vesnicie sa creasca? Inseamna ca trebuie sa ii dai un imbold, cu o masca senzational de simpla, pe baza de oua. Ai nevoie de: doua galbenusuri de ou, doua linguri ulei de masline, o ceasca apa.
   Amesteca galbenusurile cu uleiul, apoi adauga apa. Daca este nevoie, poti mari cantitatea de apa. Aplica masca pe parul umed si las-o sa actioneze o ora, apoi indeparteaz-o.

   Mască leave in:
   Amestecati o lingura de ulei de masline, o lingura de ulei de floarea soarelui, un flacon de ulei de ricin, zeama de la o jumatate de lamaie (strecurata printr-un tifon), o jumatate de sticluta de vitamina A uleioasa, doua fiole de vitamina E. Se amesteca bine si se pune tot continutul intr-un recipient spray. Se pulverizeaza, dupa fiecare spalare, cand parul este curat si uscat. Aceasta masca poate fi folosita mereu si este ideala pentru parul uscat. Important este sa nu pulverizati prea mult, astfel evitati ingrasarea parului.

   Vitamine pentru par:
    Se amesteca o lingura de ulei de masline, doua linguri de suc proaspat de morcovi, 30 picaturi de vitamina A uleioasa, o fiola de vitamina E, zeama de la o jumatate de portocala. Se amesteca, apoi se aplica masca pe par lasand sa actioneze cel putin o jumatate de ora. Se spala parul cu sampon. 

   Brusture, ardei iute si urzici:
   Foarte bune in lupta impotriva caderii parului sunt tincturile de la magazinele naturise. Printre ele se numara tinctura de ardei iute, de brusture sau de urzica.
   Amesteca cate o lingura din cele trei tincturi si maseaza scalpul capului, seara inainte de culcare. Dimineata spala bine parul si foloseste si balsam de par pentru ca tincturile iti vor face parul mai aspru. Incearc sa- ti aplici aceast masc de dou ori pe sptmn, cel putin o luna de zile. Rezultatele nu vor intarzia sa apara.

   Masaj cu malai:
   Probabil esti obisnuita cu malaiul atunci cand te exfoliezi. Dar stiai ca malaiul este foarte bun si pentru parul tau? Maseaza bine scalpul cu un pumn de malai, timp de cateva minute. Apoi, scutura bine malaiul, dar nu spala parul. Acest tratament se repeta 2-3 zile, abia apoi se spala bine parul.

   O altă metodă de combatere a caderii parului este cea care rezolva problemele din interior. Pierderea podoabei capilare poate fi provocata de nivelul scazut de cupru din organism. Bea zilnic suc de morcovi sau un suc format dintr-o banana, miere, iaurt si lapte degresat. De asemenea, poti consuma timp de 2-3 saptamani un suc din otet de mere si un pahar cu apa.


.

Ochii obositi

   Poluarea, praful, noptile nedormite, munca obositoare, orele petrecute in fata calculatorului si a televizorului ne pot afecta pe care oricare dintre noi, iar ochii nostri au de suferit.

   Ochii obositi au un aspect rosiatic, cu cearcane, pleoape inflamate, pungi, riduri, iar senzatia este una de mancarime, usturime sau chiar lacrimare excesiva.

   In farmacie putem gasi o sumedenie de solutii si picaturi, care de care mai scumpe, mai cu pretentii si care ne promit marea cu sarea.Multe dintre ele au un pret piperat si efecte adverse destul de serioase.

   Remediile naturiste sunt destul de multe la numar si fiecare dintre ele ne poate ajuta sa ne rasfatam ochii chinuiti de calculator, citit, stres.Va prezentam cateva dintre acestea, precum si cateva sfaturi, speram noi, folositoare.

   Castravetii: au fost folositi inca din cele mai vechi timpuri pentru tratarea ochilor umflati sau cu cearcane. Îi poti folosi in doua moduri. Fie îti tai doua felii de castravete pe care le tii pe ochii inchisi. Fie îti faci un suc din mai multi castraveti. Inmoi doua dischete demachiante in acest suc si le pui pe ochi pentru cel putin 15 minute.

   Apa rece sau laptele: spalatul ochilor cu apa rece de dimneaţa este un alt remediu benefic. Apa rece contracta vasele de sange si calmeaza ochii umflati. Si laptele este foarte eficient cand avem ochii rosii si inflamati. Inmoaie doua dischete demachiante in lapte si tine-le pe pleoape 15 minute, de 2-3 ori pe zi.

    Aplica pe ochi comprese inmuiate in zer rece, de la frigider si lasa-le pana cand simti ca s-au incalzit. Schimba-le cu altele noi si repeta acest procedeu de cate ori ai nevoie. La final, clateste-ti ochii cu apa calduta si incheie cu apa rece deoarece are un efect inviorator si intareste muschii oculari.

   Pentru a ajuta productia de colagen, mananca alimente bogate in Vitamina C. Pentru a reduce retentia de apa la nivelul ochilor si zonei de sub ei, bea apa, limiteaza cantitatea de alcool si odihneste-te mai mult.
 
   Pentru a ameliora aspectul deranjant al cearcanelor, consuma alimente cu Vitamina K, pentru ca aceasta fortifica peretii vaselor de sange. Poti folosi chiar, local, un tratament cu aceasta vitamina. Si in acest caz este necesara odihna.Pentru cearcane, foloseste un anticearcan cat mai apropiat de nuanta tenului tau - unul mai deschis nu va face decat ca cearcanele sa para gri.De asemenea, hidrateaza aceasta zona cu ulei de jojoba.
 
   In ceea ce priveste "laba gastei", cauta sa-ti hidratezi zona afectata cu ulei de jojoba, susan, pentru o mai mare flexibilitate a pielii. Pentru a minimaliza actiunea nociva a radicalilor liberi si a expunerii la soare, apeleaza la antioxidanti de tipul vitaminelor A,C si E.
 
   Pliculetele de ceai: daca obisnuiesti sa bei ceai verde, negru sau de musetel, nu arunca plicurile folosite. Lasa-le sa se raceasca dupa ce le scoti din cana si pune-le pe ochi, in timp ce stai intinsa. Este bine sa le lasi sa actioneze cel putin 5 minute.
   Atat ceaiul verde, cat si cel negru, calmeaza ochii umflati si iritati, deoarece contin cofeina care ajuta la contractarea vaselor de sange.

   Albusul de ou: un alt remediu foarte eficient este albusul de ou (ajuta la restabilirea echilibrului pielii si al sangelui de la nivelul ochilor). Ai nevoie de 1-2 albusuri pe care trebuie sa le bati bine. Spuma obtinuta se aplica cu ajutorul unei dischete demachiante pe pielea de sub ochi. Ajuta la restabilirea echilibrului pielii si al sangelui de la nivelul ochilor.

Cartofii: cartoful este bogat in amidon. Acesta actioneaza ca un agent anti-inflamator pentru a calma ochii iritati. Tot ce trebuie sa faci este sa cureti cartoful de coaja, sa il speli si sa-l lasi sa se usuce. Taie rondele subtiri si aplica pe ochi seara, inainte de culcare, 15 minute. Daca vrei sa vezi rezultate, trebuie sa repeti de cel putin 3 ori pe saptamana acest tratament.

   Frunzele de varza:  pot fi si ele folosite in tratarea oboselii oculare. Varza este recunoscuta pentru proprietatile ei dezinfectante, cicatrizante si calmante. Aplica frunze moi pe pleoape si lasa-le sa actioneaza timp de 15-20 de minute.

   Ceaiul de musetel: este banal, insa foarte eficient in lupta cu multe dintre problemele ochilor. Acesta este antiinflamator, antiseptic, analgezic local, antialergic, si cicatrizant. Se prepara un ceai de musetel mai concentrat. Se toarna intr-un vas de ceramica (sau plastic) si il lasati sa se raceasca de la sine.
Odata ajuns la o tempratura potrivita (caldut), inmuiati in ceai un pansament steril (vata, sau o discheta demachianta), si spalati ochii bine. In scurt timp, veti simti cum iritatia si mancarimea ochilor vor disparea. Puteti apela la aceasta procedura, ori de cate ori simtiti nevoia.

   Sanatatea ochilor, este in mare parte stimulata de catre vitamina A. Nu doar morcovul mancat la indemnul bunicii, este aducator de vitamina A in corp, ci si mastile pentru ochi ce au la baza aceasta vitamina. Asadar se spala si se taie cubulete un morcov, o tulpina de telina, si o legatura de patrunjel. Se pun toate ingredientele intr-un blender, impreuna cu un pahar cu apa (apoi se toaca la program scurt). Pasta obtinuta, o intindeti pe doua dischete de bumbac, si le asezati (partea cu pasta) pe ochii inchisi timp de 10/15 minute. Acest remediu actioneaza direct asupra ochilor obositi si a nervului optic.

    Adauga 2-3 picaturi de lavanda intr-un bol cu apa. Inmoaie doua comprese in apa cu lavanda, dupa care pune-le pe ochi pana cand acestea se usuca.

    Nu doar mastile ajuta ochii obositi, ci si anumite exercitii de miscare ai acestora. Aceste exercitii nu sunt deloc dificile si pot fi facute oriunde, oricand. Tot ceea ce trebuie sa faceti, este sa mutati privirea de la stanga la dreapta si invers (40 de mutari), apoi mutati privirea de sus in jos si invers (40 de mutari). Deasemenea, clipitul foarte des si privitul in zone indepartate timp de 2/3 minute, ajuta foarte mult la relaxarea ochilor care au stat concentrati in fata a diferite activitati.

    Atunci cand stai la calculator , ochii tai trebuie sa fie mai sus decat ecranul calculatorului, astfel incat sa poti privi spre monitor usor oblic si in jos, nu orizontal. Mai mult de atat, distanta dintre ochi si monitor trebuie sa fie intre 50 si 70 de centimetri. Pentru multe persoane, o distanta egala cu lungimea bratului este suficienta. 
    

   In timpul activitatilor ce necesita acuitate vizuala, fa o pauza scurta. Este de preferat sa faci o pauza de 10 minute la 2 ore de lucru.

 

   Cand citesti, asaza sursa de lumina in spatele tau, in asa fel incat sa bata direct pe pagina.

 

   Cand te uiti la televizor, camera trebuie sa fie usor luminata. Contrastul prea puternic dintre ecran si mediul inconjurator oboseste ochiul.

 

   Daca ai ochii uscati aplica pe pleoape comprese cu apa calduta. Este indicat sa folosesti apa fiarta, pe care ulterior o lasi sa se raceasca. 

 

    Maseaza-ti ochii: plaseaza-ti ambele coate in paralel pe birou, iar apoi pune-ti degetele mari la nivelul maxilarului si degetele aratatoare pe tample. Maseaza usor cu miscari circulare. 

 

   Cel mai bun sfat este insa, sa dormi suficient, pentru ca, fara odihna corespunzatoare, celulele nu se pot regenera si astfel, ochii tai au de suferit. 

 

 

 

    Cand trebuie sa ceri parerea medicului?

 

   - Atunci cand ai ochii iritati, rosii, uscati si curg abundent.

   - Cand vezi pete stralucitoare.

   - Ai vedere incetosata si migrene cand citesti.

   - Esti sensibil la lumina.

   - Suferi de poliartrita reumatoida si ai gura uscata.

 

  

Piperul

   In traditia populara, piperul se foloseste la multe afectiuni.

   Se poate fierbe cu vin si se ia contra racelii.Adaugati cateva boabe de piper cand fierbeti vinul rosu si o sa obtineti o nota picanta, placuta, care va va desfunda nasul in serile reci de iarna.

   Se consuma macinat, cate putin, pentru a se regla activitatea sangelui mai ales in sezonul rece.

   Extern se va amesteca cu putin alcool si se maseaza zonele dureroase pentru calmarea lor sau pentru restabilirea circulatiei sangelui.

   Pentru colici se inghit boabe de piper, intregi.

   Cei care sufera de hernie, carcei si dureri de stomac pot lua un pahar de tuica amestecata cu piper care se bea dintr-o sorbitura.

    Faina de boabe de piper rasnite, presarata pe o batista si udata cu spirt, se poate aplica la junghiuri si contra durerilor de piept.

   Piperul este originar din padurile musonice din India. Din acest motiv clima din regiunea pacifica este cea mai potrivita pentru cultivarea lui. Cei mai mari cultivatori de piper sunt Malaysia (Malaezia) –  in special insula Borneo, India și Brazilia.

   Piperul este fructul unei plante cataratoare, vesnic verde, ce atinge inăltimi de pana la 8 metri in mod spontan sau 4 metri in culturi. Planta de piper rodeste incepand din al optulea an de viata timp de 20 de ani iar fructele sunt, in functie de stadiul de coacere, de culoare verde sau rosie, asemantoare la forma cu coacazele. In functie de perioada de recoltare si de prelucrare piperul este de 4 feluri.

   Piperul verde este recoltat inainte de coacere, murat in sare sau saramura de otet sau congelat-uscat printr-un procedeu special, imediat dupa recoltare.

   Piperul negru este un piper recoltat necopt si uscat la soare dupa ce a fost cules. In urma acestui proces devine negru si dur la textura, iute si intepator la gust si miros.

   Piperul alb are boabe rosii, coapte, care se tin la inmuiat o saptamana inainte de a li se indeparta coaja. Apoi boabele sunt uscate la soare devenind gaben-albicioase.

   Piperul rosu are boabe de culoare roz cand este cules si nu este prelucrat.

   Nu lasati boabele de piper rosu la indemana copiilor. Desi nu este la fel de iute ca celelalte sortimente de piper, consumat in cantităti mari, este otravitor.

    In forma naturala piperul nu are miros, dar gustul sau este picant si usor iute.      

   Gustul intens al piperului este dat de subtanta care ii poarta numele: piperina alcaloida. Piperul verde este foarte aromatic. Cel negru este iute. Piperul alb este fin si mai putin iute. Piperul rosu este dulceag, picant si usor iute.                                                                                                                                                                                                                        
   Actiune farmacologica: digestie lenesa, constipatie, bronsite, regleaza activitatea sangelui in circulatia lui defectuoasa, diverse dureri chiar reumatice, rezolva indigestiile, este un antibiotic, antimicrobian, anticataral, antiinflamator, ajuta la expectoratie calmand tusea.

   Piperul ajuta digestia. Se stie ca digestia debuteaza in gura, iar salivatia joaca un rol important in acest proces. Ea incepe sa separe unele componente alimentare pentru a le face mai usor asimilabile de catre organism, creeaza bolul alimentar si protejeaza dintii de aciditatea din gura. Chavicina este o rasina picanta continuta in piper, ce mareste productia de saliva. 

    Cand esti la dieta, piperul da gust mancarurilor fade, lipsite de grasimi, ajutandu-te sa suporti mai bine noile reguli alimentare. Efectul picant al piperului le este util si batranilor, care au gustul alterat de trecerea anilor, iar acest condiment le reda placerea de a manca.

    Piperul faciliteaza eliminarea mucozitatilor si poseda o actiune dezinfectanta si analgezica locala. De aceea este foarte util contra bolilor de iarna: bronsita, laringita, raceala. Contra durerilor de gat se recomanda reteta urmatoare: in 250 ml apa fiarta, lasa la infuzat 20 boabe de piper macinate si 2 catei de usturoi, apoi se indulceste cu miere. Se bea amestecul de 3 ori pe zi.

    Piperul stimuleaza libidoul datorita proprietatilor sale tonifiante si actiunii sale vasodilatatoare. Cand excitatia creste, organele sexuale, atat ale barbatului cat si ale femeii, se umfla. Fenomenul se datoreaza maririi in volum a vaselor sangvine ce iriga acest organe. Deci, pentru a condimenta un pic o cina romantica, rontaiti in fiecare zi 6 boabe de piper cu 4 migdale si un pahar cu lapte. Migdalele sunt si ele afrodisiace (contin arginina, un aminoacid implicat in mecanismul erectiei). Laptele este un afrodisiac reputat deoarece contine peptide ce stimuleaza productia de endorfine.

    Piperul este un antibiotic si un antiparazitar intestinal, care reduce fermentatia in stomac. Daca ai deja probleme intestinale si vrei sa le calmezi, asociaza piperul cu coriandrul, ghimbirul si curcuma si vei obtine un cocteil puternic dezinfectant.

    Piperul provoaca dilatarea arterei renale, adica mareste productia de urina. Aceasta proprietate detoxifianta este amplificata si de alt proces. Piperul mareste calibrul vaselor capilare de la suprafata pielii, facilitand transpiratia.

    Piperul trebuie evitat in caz de ulcer la stomac, deoarece irita mucoasa gastrica. La fel, piperul nu este recomandat in cazul ueni crize hemoroidale.

    Piperul este cel mai popular condiment al lumii si, in prezent, se regaseste pe intreg globul desi a avut perioade in indelungata sa istorie in care a fost exagerat de scump fiind cunoscut si folosit ca un condiment rafinat in bucataria Imperiului Roman.

    Aroma piperului verde este potrivită cu carnea de vanat, porc si miel dar si in sosuri pentru paste, marinate sau supe creme. Bucatelele de capsuni presarate cu piper verde zdrobit sunt considerate un desert rafinat. Piperul negru îsi scoate in evidenta caracterul picant in sosuri, supe si marinate, carne fripta la gratar, tocanite sau umpluturi cu carne, dar si in mancarurile cu paste.

    Datorita caracterului sau delicat, piperul alb este folosit la salate, la mancarurile de peste, sosuri fine sau branzeturi.

   Piperul rosu se preteaza a fi folosit cu branzeturile de capra, dar si alaturi de fructe.

    Daca sunt folosite boabele intregi, incercati sa le indepartati la sfârsitul procesului de preparare. Daca folositi piperul macinat, adaugati-l doar in etapa finala a procesului de preparare. Pentru o aroma mai puternica, folositi o rasnita de piper si macinati boabele de piper in momentul adaugarii la mancaruri.

Durerile osteo-articulare si musculare

   Durerile musculo-scheletale sunt poate cele mai frecvente cauze de prezentare la medic.De cele mai multe ori, prescrierea unui tratament medicamentos amelioreaza si chiar duce la disparitia durerii, insa cu destul de multe reactii adverse.Intr-o era a medicamentului, uitam adesea de puterea terapeutica a metodelor alternative, mult mai putin nocive si mult mai la indemana.

   Durerile osteo-articulare sunt, cel mai adesea, semn al inflamatiei la nivel osteo-articular.De la senzatii de greutate pana la dureri intense care se muta de la o articulatie la alta, accentuandu-se la mobilizari si suprasolicitari, ele devin invalidante in viata de zi cu zi.

   In ceea ce priveste durerile musculare, acestea sunt destul de frecvent asociate durerilor osteo-articulare.De cele mai multe ori, ele nu implica doar muschii, disconfortul putandu-se intinde la ligamente si tendoane.Cele mai frecvente dureri musculare se datoreaza unor leziuni aparute in urma unei activitati fizice solicitante sau unui stres muscular prelungit.

   Masuri alternative de tratament:
   Pe langa mult cunoscutele comprese cu apa rece sau gheata, care diminueaza durerea acuta, exista o serie de metode alternative de tratament eficiente, mai ales in cazul durerilor musculo-scheletale cronice.

   Balneofizioterapia ajuta la refacerea tonusului muscular, combate redoarea si retractia musculaturii, reducand durerea si intretinand o mobilitate buna a articulatiilor.Este bine tolerata, are cele mai largi recomandari, cu cele mai eficiente rezultate.Aproape ca nu exista contraindicatii din punctul de vedere strict al bolilor musculo-scheletale, excluzand bineinteles numai formele complicate (cardiaci, pulmonari decompensati).Mijloacele fizice cele mai folosite sunt din domeniul:

   Electroterapiei: aplicarea de electrozi cutanati care elibereaza un stiumul electric nervilor periferici pentru a ameliora durerea.Exista insa contraindicatii ale acestei metode de tratament la pacientii cu stimulatoare cardiace sau la pacientii cu fibrilatie atriala.

   Termoterapiei: impachetarile uscate generale cu sticle calde, 30-60 de minute sau impachetari cu parafina.

   Balneoterapiei: baia kineto-terapeutica sau baia cu miscari este o baie calda, la care se asociaza miscari ale tuturor articulatiilor bolnavului.Baile cu iod, baile de abur, impachetarile cu namol, toate sunt metode de tratament balneoterapic.

   Masajul ajuta la relaxarea si refacerea tonusului muscular, si reduce inflamamtia la nivel articular.

   Acupunctura.Studii recente au confirmat faptul ca acupunctura este una dintre cele mai eficiente metode de tratament pentru durerile de spate. Ba, mai mult, cercetatorii germani au scos la iveala faptul ca terapia cu ace ar putea fi chiar mai eficienta decat antalgicele.50% din persoanele monitorizate in cadrul unui studiu au simtit o atenuare a durerilor dupa zece sedinte de acupunctura, comparativ cu doar un sfert din cele care au luat medicamente.Odata introduse in piele, acele blocheaza semnalele dureroase.

   Centurile sunt poate cea mai la indemana metoda de tratament a durerilor musculo-scheletale.Sunt usor de utilizat si pot fi purtate oricand si oriunde.Ele limiteaza miscarile coloanei, stabilizeaza si corecteaza deformarile, reducand fortele mecanice ce actioneaza la nivelul ei.Au efecte prin masajul zonelor afectate si aplicarea de caldura locala.Unele centuri au benzi magnetice ce restabilesc nivelul energetic al celulelor, ameliorand astfel durerea.Acest tip de centuri nu este recomandat insa persoanelor purtatoare de pacemakere, celor ce utilizeaza pompe de insulina sau plasturi medicinali si nici femeilor insarcinate.

Sfaturi pentru combaterea negilor

   


   Numiti si veruci vulgare, negii sunt nu numai inestetici, atunci cand apar pe portiuni de piele expuse vederii, dar si suparatori prin persistenta.
   Sunt produsi de unul dintre cele peste 100 de tipuri de papilomavirusi umani si, daca aveti vreo temere cu privire la transmiterea lor, este intemeiata.

   Negii sunt contagiosi, putand fi transferati prin contactul cu obiecte contaminate sau direct de la omul bolnav la cel sanatos, prin atingere.La fel ca in cazul altor infectii, unii indivizi au o predispozitie mai mare la infestare decat altii.Minorii cu imunodepresie sunt de departe categoria cea mai expusa.

   Tehnici terapeutice:

   Critoterapia.Cu ajutorul unui aplicator cu varf de vata, medicul administreaza azot lichid la nivelul zonei afectate, timp de 30 de secunde.In acelasi scop, mai poate fi folosita si zapada carbonica.Tratamentul determina o degeratura strict delimitata si, implicit (intrucat tesutul vizat nu mai primeste sange, respectiv oxigen), degradarea progresiva a verucii.Sedintele trebuie repetate la interval de o luna, pana la vindecare.Procedura poate genera dureri suportabile si poate lasa microcicatrice.De ultima generatie sunt sprayurile care permit eliberarea unor doze precise de agent criogenic, nu provoaca suferinta, putand fi folosite acasa, fara asistenta de specialitate, chiar si in cazul minorilor.

   Electrocauterizarea.Presupune un risc mai mare de a lasa cicatrice decat critoterapia medicala clasica.Negii sunt dezintegrati sub anestezie locala.

   Laserterapia (tratament fotodinamic).Prin intermediul unor raze luminoase de mare intensitate sunt distruse vasele de sange prin care se "hraneste" veruca.Metoda poate fi eficienta in cazurile rebele la alte tratamante, insa nu prezinta beneficii notabile fata de critoterapie sau electrocauterizare.

   Microinterventia chirurgicala.Veruca este indepartata, dupa o inghetare prealabila (deci nu se face excizia directa), cu ajutorul unei chiurete.

   Pomezile cheratolitice (erodante).Acidul acetilsalicilic se gaseste in diverse unguente, creme si plasturi, posibil de cumparat din farmacii, care se aplica direct pe veruci.Potrivit unor studii, da rezultate in 75% dintre cazuri, putand fi folosit pe portiunile unde pielea este mai putin sensibila (degete, palme si talpi), in nici un caz pe fata.Nu se recomanda persoanelor alergice la aspirina.Podofilina 10-25% si podofilotoxina 0,5%, desi se preteaza la combaterea verucilor anogenitale, sunt contraindicate in timpul sarcinii.

   Trebuie sa consultati un medic atunci cand:

   Verucile comune au un caracter benign, dar exista cateva situatii in care este indispensabil sa consultati un medic (doctor de familie, internist, pediatru, daca cel afectat este copil, insa, cel mai bine, dermatolog):

   - daca negul devine dureros,
   - daca apar edem si inrosire in regiunea adiacenta, sensibilitate la caldura sau la palpare, daca se formeaza puroi, daca temperatura corpului creste aparent nemotivat (pericol de infectie bacteriana),
   - daca aveti negi localizati in zona genitala sau perianala,
   - daca aveti diabet, boala arteriala periferica sau sistemul imunitar slabit,
   - daca veruca isi schimba culoarea ori forma,
   - daca aveti peste 60 de ani si nu ati mai prezentat niciodata negi ori alte excrescente epidermale (trebuie eliminata posibilitatea unui cancer cutanat),
   - daca tratamentul fara prescriptie medicala folosit la domiciliu nu a avut efect dupa cateva luni de aplicare consecventa,
   - daca negii se raspandesc foarte repede in ciuda terapiei. 

Cand se administreaza Vitamina C ?

  

  Vitamina C (acid ascorbic), este poate unul din principiile active continute in cel mai des folosite suplimente alimentare, find extrem de apreciata pentru efectele antioxidante (franeaza unele procese degenerative din corp) deosebite, dar si pentru rolul important pe care il joaca in buna functionare a organismului.

   Majoritatea adultilor au zilnic nevoie de 75 miligrame de vitamina C pentru ca organismul sa functioneze normal.
   Necesarul creste insa in anumite situatii speciale.Astfel, in perioadele de epidemii virale si bacteriene se poate spori aportul de vitamina C pana la 500 mg sau chiar mai mult, caci joaca un rol important in crestrea imunitatii naturale, reducand intensitatea simptomelor de raceala si durata episoadelor de imbolnavire.

   De asemenea, anemicii si cei care au deficit de calciu in organism pot apela la un supliment de vitamina C, deoarece acest element imbunatateste absortia fierului si asimilarea calciului in sange.

   Persoanele cu risc crescut de boli degenerative si cardiovasculare pot reduce riscul de imbolnavire printr-un aport consecvent de acid ascorbic.

   Fumatorii, cei care consuma cantitati mari de cafea sau bauturi alcoolice au nevoie de o doza zilnica mai mare de vitamina C, la fel persoanele care traiesc si muncesc intr-un mediu stresant si poluat, fiind cunoscut efectul antioxidant extraordinar al acestui element.

   Lipsa vitmainei C in organism duce la oboseala excesiva, astenie, slabiciune, lipsa apetitului alimentar, dureri de oase, hemoragii usoare.
   Deficitul de vitamina C, conduce la aparitia scorbutului, care este o boala caracterizata prin anemie, caderea dintilor si sangerari sub piele.In carenta de vitamina C tenul devine uscat si palid, pierzandu-si prospetimea si stralucirea.

   
   Cele mai bune surse de vitamina C sunt fructele proaspete, in special citricele.
   Surse de vitamina C sunt: fructe (portocale, papaya, mere, capsuni, grepfruit, pepene), broccoli, ardei gras, rosii, mango, cartofi, varza, spanac, lamaie,  afine.

   Excelente sunt si suplimentele alimentare, care se gasesc intr-o gama extrem de variata, atat din punct de vedere al formularii, cat si a concentratiilor.
   Cele mai populare sunt comprimatele si picaturile de vitamina C naturala.Acestea din urma se recomanda mai ales copiilor mici, fiind usor de adminstrat.