Se afișează postările cu eticheta ceai de leustean. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ceai de leustean. Afișați toate postările

miercuri, 14 august 2013

Leusteanul

   Leusteanul este o planta perena comestibila, folosita drept condiment in supe si in alte feluri de mancare. Planta poate creste pana la inaltimi de 2 metri si are flori galbene.

    Este o planta mediteraneana, descoperita si folosita pentru prima data ca aliment pe actualul teritoriu al Italiei.
 
   In traditia populara frunzele se pun in legaturi contra durerilor de cap.  Ceaiul din frunze se ia pentru guturai, tuse si tuse magareasca. 


    Se spune ca leusteanul ar fi, dintre toate plantele, paznicul gradinii. Daca cineva iti fura leusteanul din gradina, atunci verdeturile ti se usuca pentru ca nu mai are cine le pazi. Frunzele de leustean puse in apa de baie alunga gandurile negre.
 
   De Ispas sau Inaltarea Domnului, oamenii se bat cu frunze de leustean ca sa fie feriti de rele si de boli. La fel si vitele sunt batute cu leustean, ca sa se ingrase, sa fie sanatoase si pazite de vrajitoare.


    Se crede ca, tinut la brau sau la gat, in amulete, leusteanul, puternic aromat, alunga raul, indiferent de forma sub care s-ar manifesta acesta. Bucovinenii credeau ca radacina de leustean scoasa din pamant in Vinerea Mare, pisata si bauta seara, cate o lingurita, alunga raul din om.

    In Apuseni, mamele faceau pentru fetele lor turte de grau cu leustean verde si le dadeau sa manance in dimineata de Rusalii ca sa le fereasca de "zburatori", adica de furtunile hormonale ale adolescentei.



   Radacina pisata si oparita se pune calda la junghiuri si dureri reumatice.


   Toate partile plantei contin ulei volatil constituit din terpinol si alte terpene, derivati terpenici cumarinici si furanocumarinici precum si derivati ai acidului ftalic, rezine, hidrocarburi acizi numerosi intre care acidul acetic si benzoic. 


   In radacina leusteanului sunt prezente grasimi, gumirezine, taninuri, saruri minerale si diferiti acizi organici, intre care alcooli terpenici si esterii lor care au si veroridol.


   Actiune farmacologica: diuretic, hipotensiv, sedativ neurogen. Mareste secretiile salivare si gastrice.


   Regleaza ciclurile menstruale, deci are un efect emenagog si totodata calmeaza durerile. 


    Medicii din Grecia Antica au fost primii care au lasat insemnari despre efectele benefice ale frunzelor verzi ale leusteanului asupra digestiei, asimilatiei si sistemului nervos.

   Expectorant pulmonar, normalizeaza scaunele si contribuie la reglarea digestiei. 


   Radacina de leustean are o actiune diureticz si de reglare a functiilor digestive si de aceea face parte din multe diete de slabit.


   Ajuta la refacerea copiilor debili. Este un carminativ.


   Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni digestive, afectiuni ale glandelor salivare, afectiuni renale, anorexie, bronsite, cicluri menstruale dereglate, colici abdominale la copii, constipatie, debilitate, diaree, dismenoree, edeme cardiace si renale, gaze intestinale, hipertensiune, inapetenta, retentie azotata, stres, tahicardie, traheita, ulceratii tegumentare.


   Pe rani, ulceratii, furuncule se pun cataplasme cu leustean cules de dimineata, bine spalat si zdrobit cu sucitorul.

    Ca planta-medicament, leusteanul se poate consuma ca atare sau sub forma de suc, infuzie ori vin.

   Intern se poate consuma ca planta proaspata in salata sau in diferite produse alimentare ca si condiment.


    Balonarea se trateaza cu infuzie sau frunze verzi, puse proaspat tocate in ciorbe, direct in farfurie sau salata. De asemenea, s-a constatat ca infuzia de leustean topeste grasimile si elimina toxinele.

   Ceaiul din planta proaspata sau uscata se poate folosi pentru afectiunile de mai sus. O lingurita de planta la 100 ml apa clocotita. Se va lasa acoperit 10 minute, se strecoara si se vor putea consuma 3-4 astfel de ceaiuri pe zi. In cazul in care nu este vorba despre diabet, se va folosi indulcit cu miere poliflora. Leusteanul este antidepresiv, detoxifiant si afrodiziac.




  Ceaiul de leustean, constand intr-o cana de apa clocotita care se toarna peste o lingura de planta uscata, lasata 10 - 15 minute la infuzat, trateaza tusea convulsiva, edemele cadiace si renale, indigestiile.

   Cinci g de seminte adica o lingurita de seminte macinate se pun la 250 ml apa si se fierb pentru 5 minute, apoi se strecoara. Se poate folosi in durerile abdominale sau stomacale, sau in cazurile in care intarzie menstruatia sau este neregulata.


   Vinul de leustean este cunoscut de multa vreme si e folosit impotriva retentiei de apa, a indigestiilor si anorexiei. Se prepara dintr-o suta de grame de leustean proaspat si maruntit, puse la macerat, pentru doua saptamani, in 750 ml de vin alb, natural. Vasul se tine la temperatura camerei. Dupa acest interval, lichidul se filtreaza si se pastreaza la frigider, in sticle mici, inchise la culoare. La nevoie se ia cate un paharel pe zi, inaintea mesei principale.

    Intr-un mixer electric se pune o mana de frunze proaspete, taiate nu foarte marunt, dupa care se adauga trei sferturi de pahar de apa. Se mixeaza vreme de 2-3 minute, apoi se lasa sa mai stea vreme de un sfert de ora, dupa care se filtreaza prin strecuratoarea pentru ceai sau prin tifon. Se obtine aproximativ un pahar de suc cu o culoare verde intensa, care va fi baut intr-o singura doza, dimineata, pe stomacul gol, pentru constipatie. Pentru curele de curatare a sangelui mai puternice se beau 2 pahare de suc pe zi: dimineata si seara.


ShareThis