Zincul este un element important pe care il gasim in drojdia de bere, cresson, ceapa, mazare, broccoli, fructe de mare, peste.Proprietatile biologice sunt stimularea apararii imunitare si activarea functiilor sexuale.
Zincul reprezinta un microelement esential care se
gaseste in organismul uman in cantitate mare, fiind considerat, din acest punct
de vedere, al doilea dupa fier. Studiile privind rolul zincului in organismul
uman au inceput si s-au extins rapid dupa anul 1961, cand Prasad a descoperit
rolul sau in patologia umana.
Micronutritia include zincul in grupa oligoelementelor sau a microelementelor esentiale sub forma de urme, alaturi de magneziu, fier, cupru, siliciu si, posibil, si rubidiu (care nu a fost inca recunoscut ca fiind esential, cu toate ca se gaseste in permanenta in cantitate aproximativ constanta in corpul omenesc).
Corpul omenesc contine aproximativ 2,5 g zinc
repartizat astfel: - circa 30 %, adica aproximativ 0,75 g, se gasesc in
sistemul osos; - circa 60 %, adica aproximativ 1,5 g, se gasesc in muschi;
Absorbtia zincului se face in principal la nivelul jejunului, printr-un
mecanism care nu a fost inca pe deplin explicat. Transportul zincului in celula
intestinala se face astfel: - fie prin intermediul metaloproteinelor, sau a
metaloenzimelor; fie prin fixarea lui pe proteine cu masa moleculara scazuta.
La om, carenta in zinc se observa deseori si poate fi pusa usor in evidenta chiar si in tarile considerate a avea un nivel de viata ridicat.
Rolul biochimic al zincului ne arata faptul ca acesta:
- intervine in activitatea a peste 200 enzime care
actioneaza in organismul uman
- contribuie la stabilizarea structurilor proteinelor din organism
- joaca un rol important in exprimarea genelor, are rol in manifestarea caracterelor genetice.
Zincul intervine in functionarea urmatoarelor enzime principale:
1.Oxidoreductazele, ca de exemplu, alcool de
hidrogenaza, citocrom reductaza, superoxid dismutazele (zincul joaca un rol
catalitic si partial structural).
2.Transferazele, ca de exemplu ARN polimeraza, ADN
polimeraza, transcriptaza reversa (zincul joaca un rol catalitic si partial
structural).
3.Hidrolazele, ca de exemplu fosfatazele alcaline,
carboxipeptidazele, amilaza, colagenazele, elastaza, enzima de conversie a
angiotensinei (zincul joaca un rol catalitic, partial structural si cateodata
de regulator).
4.Liazele, ca de exemplu anhidraza carbonica (zincul
joaca un rol catalitic).
5.Ligazele, asa cum este ARN sintetaza (zincul joaca
un rol catalitic).
Absortia zincului de catre organismul uman este influentata de urmatorii factori:
1.Aminoacizii si proteinele alimentare favorizeaza
absorbtia zincului. Histidina, aminoacizii cu sulf si lizina maresc gradul de
absorbtie a zincului si asigura eliminarea sa in materiile fecale.
2.Lactoza si glucoza maresc gradul de absorbtie a
zincului dar si gradul de eliminare a sa prin urina.
La doze mari, cuprul manifesta un efect competitiv
fata de zinc. La doze mici, acest efect nu se poate constata. La doze mari,
acesta diminueaza absorbtia zincului dar creste gradul de eliminare prin
materiile fecale. Zincul interfereaza cu fierul mineral, dar nu interfereaza cu
fierul heminic.
3.Fitatii au o actiune puternic antagonista fata de
absorbtia zincului. Efectul fitatilor este potentializat de prezenta Ca2+.
4.Alcoolul etilic diminueaza absorbtia zincului in
organismul uman, mai ales cand se manifesta fenomenul de intoxicatie cronica
(alcoolism). Dimpotriva, vinul amelioreaza absorbtia zincului.
5.Vitamina B9 (acidul folic) inhiba absorbtia
zincului prin formarea unor chelati insolubili.
6.Acizii grasi polinesaturati, cum sunt acidul linoleic si acidul linolenic, favorizeaza absortia zincului de organismul uman.
Zincul are o prezenta importanta in:
- metabolismul acizilor nucleici (replicarea si
transcriptia ADN-ului in timpul diviziunii celulare fiind dependenta de zinc)
- metabolismul proteinelor, unde joaca un rol
indispensabil
- glicoliza, intervenind in procesul metabolic
denumit „calea pentozelor“ si in neoglucogeneza (zincul joaca rol in stocarea,
sinteza si secretia insulinei la nivelul celulelor pancreatice)
- metabolismul lipidelor si al acizilor grasi,
interventia zincului avand rolul de diminuare a riscului producerii
arterosclerozei
- echilibrul acido-bazic, in sinteza hemoglobinei, in
metabolismul androgenelor, in detoxificarea radicalilor liberi,
in detoxicarea alcoolica
- metabolismul hormonal, la nivelul secretiei sau
activitatii hormonale.
De asemenea, zincul poate interveni asupra fixarii
tesuturilor.
Principalele semne clinice ale carentei in zinc sau
ale hipozincemiei, sunt:
- pierderea gustului si a mirosului
- intarzierea cicatrizarii ranilor
- alterarea sistemului imunitar al organismului
- anorexiile, cu tulburari de gust, dermatite
- acrodermatite enteropatice (se datoresc unei
carente genetice in zinc).
In cancerologie, este deseori observata hipozincemia.De asemenea, hipozincemia poate fi observata si in alte specialitati medicale, ca de exemplu in: diabetologie, reumatlogie inflamatorie, nefrologie, traumatologie, infectiologie, pediatrie.
Utilizarea terapeutica a zincului este foarte des practicata, dar, realizarea unui aport monoelementar de zinc nu prezinta efecte performante, asa cum se intampla cand zincul se administreaza insotit de micronutrienti complementari (vitamina B6 si alte vitamine din grupa B, acizi grasi polinesaturati W-3, mangan, selenium, vitamina E).
Desigur, cel mai eficient mijloc de aport al
zincului in organism este aportul alimentar.
Deoarece pastele din faina de grau contin fibre, minerale, fier si carbohidrati, nu sunt greu de preparat si de multe ori ne salveaza atunci cand nu stim ca sa gatim, va propun doua retete cu spaghete si sos.
Spaghete cu sos de tomate
- 500 g spaghete,
- sare,
- o ceapa tocata,
- 2 catei de usturoi tocati,
- 900 g rosii,
- 2 linguri ulei de masline,
- 2 linguri pasta de tiomate,
- 1 frunza de dafin,
- piper proaspat macinat,
- 1 lingurita miere,
- 1 lingura otet aromat,
- 2 linguri veredeata tocat: patrunjel, busuioc, oregano, cimbru,
- 2 linguri unt,
- 1/2 ceasca parmezan ras.
Cu cat rosiile sunt mai aromate , cu atat sosul de tomate iese mai bun, dar se pot folosi si conserve de rosii decojite de buna calitate.
Se pune apa la fiert, se adauga sare si se fierb spaghetele pana se inmoaie.Se prajeste ceapa si usturoiul in ulei fierbinte, pana cand se rumenesc.Se spala rosiile, se taie in patru si se adauga peste ceapa, impreuna cu pasta de tomate si frunza de dafin.Se lasa sa fiarba inabusit intr-un vas acoperit pentru 5 minute, dar se amesteca des.Cu o furculita se scot cojiile de la rosii, iar sosul se fierbe pana cand capata consistenta unei smantani subtiri.Se condimenteaza cu sare, piper, miere, otet aromat si veredeata tocata.
Se strecoara spaghetele, se amesteca cu unt si se servesc cu sos si parmezan ras.
Spaghete cu sos Aurora
- 500 g spaghete,
- sare,
- 200 g hasme tocate (specie de ceapa),
- 2 catei de usturoi tocati,
- 2 linguri ulei de masline,
- 1/2 ceasca vermut sec,
- 1/2 ceasca vin alb sec,
- 2 frunze de dafin,
- 1 coaja de lamaie,
- 4 tulpini de cimbru,
- 2 tulpini de rozmarin,
- 6 rosii,
- 1 ceasca smantana,
- piper proaspat macinat,
- 1 legatura busuioc,
- 5 linguri branza Pecorino rasa (sortiment de branza de oaie).
Se fierb spaghetele in apa clocotita, cu sare, pana se inmoaie.Se prajesc hasmele si usturoiul in doua linguri de ulei, pana cand se rumenesc.Se adauga vermutul, vinul, frunzele de dafin, coaja de lamaie, cimbrul si rozmarinul.Se fierbe fara capac, pana cand scade compozitia la 1 ceasca.Se strecoara sosul, se pun rosiile in apa clocotita, se decojesc, se scot semintele si se taie cubulete.
Se toarna smantana in sosul de legume si se fierbe pana se ingroasa.Se adauga rosiile, se amesteca si se condimenteaza cu sare si piper.Tulpina de busuioc se indeparteaza, iar restul se pune in sos, iar spaghetele se strecoara si se amesteca cu uleiul ramas. Se adauga sosul peste paste si se servesc cu branza rasa.
Pofta buna!
Exista multe persoane cu pistrui si daca pentru unii acestia dau un farmec aparte, pentru altii reprezinta un cosmar, de care sunt foarte dornici sa scape, indiferent de costuri si sacrificii.
Pistruii, denumiti in termeni medicali, efelide, reprezinta pete cafenii ale pielii care apar ca rezultat al unei acumulari de melanina in celulele epidermei, iar zonele unde acestia apar sunt diferite: fata, gat, umeri, decolteu, brate.Melanina este cunoscuta ca un pigment natural, ce protejeaza pielea de actiunea razelor ultraviolete.
O expunere prelungita la soare, mai ales la persoanele cu pielea foarte alba, determina aparitia pistruilor sau accentuarea celor existenti.Persoanele ce se simt complexate, pot folosi creme cu protectie ridicata, (creme ce trebuiesc aplicate cu 30 de minute inainte de iesirea din casa), pentru ca expunerea la soare sa nu conduca la o explozie iminenta de pistrui, eventual sa stea mai mult la umbra, sa foloseasca palarii.Acoperirea pistruilor se poate efectua cu ajutorul fondului de ten si a pudrei in nuantele potrivite, cele mai utilizate fiind produsele dermatocosmetice pentru piele sensibila, care corecteaza imperfectiunile si nu incarca tenul.
O metoda la care se poate apela este peeling-ul chimic, adica indepartarea epidermei si a unei parti din derma cu ajutorul unor substante acide, cum ar fi alfa hidroxiacizii, acidul glycolic, fenolul.Se aplica acest tratament in sezonul rece, necesita repaus de 6-10 zile si se face sub protecia cremelor anti-UV cu factor mare.
Daca doresti sa te ocupi de aceasta problema, trebuie sa stii ca ai nevoie de multa rabdare, deoarece pistruii nu dispar de la o zi la alta, iar rezultate semnificative, apar in timp.Cercetatorii au demonstrat faptul ca ereditatea are si ea un rol foarte important, iar un tratament pentru eliminarea definitiva a lor, din pacate, nu exista.
In comert gasim diferite tratamente si creme de albire a pielii, cu care ii poti decolora, sau creme care contin retinoizi, care usuca si reannoiesc tegumentul.Folosirea acestor creme trebuie facuta constant si numai cu avizul specialistului si la recomndarea lui.Indicate sunt preparatele pe baza de hidrochinona, acid piruvic, glicolic sau azelaic.
O alta metoda medicala ar fi folosirea laserului, o metoda ce da rezultate foarte bune, chiar numai dupa cateva sedinte.Dezavantajul este pretul destul de piperat, iar varsta la care poti incerca trebuie sa fie peste 18 ani, astfel incat pielea sa fie cat de cat matura.
Mai jos am sa va prezint cateva remedii naturale, pe care eu le-am gasit si le-am citit, insa fiecare persoana este diferita si nu se stie daca pielea accepta aceste tratamente, deci ar trebui renuntat la ele daca nu dau rezultate sau daca va agreseaza pielea.
Cel mai cunoscut aliat in aceasta lupta este lamaia.Zeama de lamaie, folosita pe termen lung, albeste pielea si atenueaza pistruii.Se aplica cu degetele suc de lamaie pe pielea afectata, evitand zona ochilor, de doua ori pe zi si se lasa sa actioneze 15 minute.O alta varianta ar fi si combinarea lamaiei cu alte alimente.
Lamaie cu drojdie: 3 linguri de zeama de lamaie se amesteca cu 20 de g de drojdie de bere si 20 de g de tarate de grau.Pasta obtinuta se aplica pe pistrui pentru 20 de minute si se clateste apoi cu apa calduta.
Lamaie cu coacaze: se combina 5 ml zeama de lamaie cu 5 ml suc de coacaze, 5 ml suc de frunze de galbenele si ulei de migdale.Cu acest amestec se ung pistruii dimineata si seara.
Lamaie si glicerina: 60 ml alcool de 70%, 1/4 kg miere, 60 ml glicerina si zeama de la o lamaie.Se amesteca alcoolul cu glicerina, se adauga mierea si zeama proaspat stoarsa si se toarna totul intr-o sticla inchisa la culoare.In fiecare seara, dupa curatarea pielii, se sterg pistruii cu o discheta demachianta pe care s-au pus cateva picaturi din aceasta lotiune.
Lamaie cu miere: se preopara o masca dintr-o lingura de miere, cateva picaturi de zeama de lamaie si un praf de sare.Ingredientele se amesteca foarte bine, pana se formeaza o pasta, se aplica pe pielea pistruiata curata si se lasa sa actioneze 10 minute.
Lamaie cu argila, miere si papadie: se piseaza flori si tulpini de papadie, iar sucul rezultat se amesteca cu o cantitate egala de zeama de lamaie si cu miere.Se adauga cateva lingurite de argila si se amesteca pana la obtinerea unei solutii pastoase.Se aplica seara dupa demachiere, de 3-4 ori pe saptamana.
Suc de lamaie amestecat cu suc de patrunjel: cantitati egale din cele doua sucuri se amesteca si se adauga in crema de fata.Se aplica de doua ori pe saptamana ca si masca.
Sucul de lamaie si cel de patrunjel se poate combina si cu suc de coacaze si portocale, iar amestecul format din cele patru tipuri de suc se foloseste tot impreuna cu crema de fata.
Masca facuta din morcov ras sau sucul de morcov, cu care se curata pistruii prin tamponare, este un alt tratament.
Infuzia de mesteacan alb cu care se spala pielea afectata dimineata si seara timp de 30 de zile.
Masca din lapte de migdale: se inmoaie 100 g migdale decojite in apa calda si dupa aceea se trec printr-o sita.Peste ele se adauga 100 g miere si 2 linguri apa.Zilnic, se aplica aceasta masca de doua ori pe zi si se pastreaza timp de 15 minute.
Ciubotica-cucului: o lingura de frunze si radacini de ciubotica-cucului se acopera cu o cana de apa.Se fierbe acest amestec la foc mic, pentru 5 minute si cu acest lichid se ung pistruii de cateva ori pe zi.Acest lichid este recomandat si pentru petele pigmentare.
Masca de fragi: se piseaza fragi pana se obtine o pasta, se aplica pe piele pentru 10-15 minute.Se clateste cu apa rece, si se aplica de cel putin doua ori pe saptamana, iar inainte de aplicare se poate spala zonele cu suc de lamaie.
Fiertura de leustean: peste o lingura de frunze si radacina de leustean pisate se pune o cana de apa fierbinte si se lasa la infuzat timp de o ora.Apoi, amestecul se fierbe pentru 10 minute, iar timp de doua saptamani se sterg zonele cu probleme cu acest lichid, de doua ori pe zi.
Fiertura de patrunjel: o legatura de patrunjel se taie marunt, se acopera cu un pahar de apa clocotita si amestecul se infuzeaza doua ore.Se foloseste la fel ca fiertura de leustean.
Lapte cu ovaz: un sfert de pahar de lapte se amesteca cu o lingura de faina de ovaz.Pasta obtinuta se aplica pe pistrui de doua ori pe zi si se tine pentru 20 de minute.
Sucul de zmeura, zeama proaspata de patrunjel, zeama de papadie, zeama de nasturel, pot fi folosite pentru tamponarea zilnica a zonelor afectate.
Infuzie de papadie: se fierb doua linguri de papadie in 300 ml apa pentru 10 minute.Se sterg pistruii de doua- trei ori pe zi cu aceasta infuzie.
Decoct de papadie: 50 g flori de papadie se pun intr-un litru de apa rece, se dau in clocot si se fierb pentru 30 de minute.Se strecoara intr-o sticla inchisa la culoare si se spala pielea cu acest decoct de doua ori pe zi.
Mastile cu rosii, castraveti, ridichi, mere, capsuni, caise, coacaze sau piersici.Unul din aceste ingrediente, curatat, pasat, se amesteca cu cateva picaturi de ulei vegetal si se plica pentru 15 minute.Se spala apoi pielea cu apa calduta si se aplica o crema hidratanta cu factor de protectie.Daca tenul este gras, se poate curata fata cu suc de lamaie, inainte de aplicarea mastii.Procedura poate fi repetata de doua-trei ori pe saptamana.
In crema de fata preferata se poate adauga radacina de patrunjel, sau ulei de schinduf sau ceapa sau castravete si se plica pe fata dimineata si seara.
Acidul lactic ce se gaseste in iaurt, lapte, smantana sau lapte acru, exfoliaza bland pielea si face un peeling necesar, fara a irita sau usca tenul.Se spala fata in fiecare seara cu lapte acru sau se aplica un strat de smanatana, ce se lasa pentru 15 minute.Se indeparteaza cu servetele de hartie fara a se clati fata.
Frunze de telina: un pumn de frunze verzi de telina se oparesc cu apa clocotita, sa lasa la racit si apoi se intind pe zonele problematice pentru 10 minute.
Ceapa si otet: se paseaza o ceapa, se freaca cu putin otet, pana se formeaza o pasta cu care se tamponeaza pistruii seara.
Seminte de dovleac: o lingura de astfel de seminte uscate se amesteca cu cateva picaturi de ulei de masline si se aplica pe pistrui, mai ales daca pielea este uscata.
Linte: peste noapte se inmoaie o lingura de linte in apa, iar a doua zi se paseaza si se amesteca cu lapte sau iaurt.Pasta se aplica pe pistrui, se lasa sa actioneze pana se usuca si se clateste cu apa calduta, masca fiind folosita mai ales pentru un ten gras.
Frunze de menta: cateva frunze se maruntesc si se amesteca cu o banana intr-un blender si pasta astfel obtinuta se intinde pe pistrui.
Lapte si castravete: taiat rondele mici, castravetele se pune intr-un vas, se acopera cu lapte dulce nefiert si se lasa cateva ore la rece.Se strecoara laptele si se tamponeaza cu el pistruii de 2-3 ori pe zi.
Hrean si otet: radacina rasa de hrean, cam un pahar, se pune intr-o sticla de 500 de ml.Se adauga 250 ml de otet si se lasa cinci zile la macerat, timp in care se agita zilnic sticla.Solutia se strecoara la finalul celor cinci zile si se ung pistruii cu aceasta.
Suc de ceapa cu ulei de masline: amestecate in parti egale, se tamponeaza pistruii cu acest amestec de cateva ori pe zi, timp de o saptamana.
Infuzie de deditel: o lingurita de planta se pune la o cana de apa, se infuzeaza si cu rezultatul obtinut se maseaza zonele cu pistrui de trei ori pe zi.
In speranta ca va vor fi de folos aceste metode si sfaturi, va astept sa impartasiti cu noi si alte tratamente.
Pentru noi femeile podoaba capilara este foarte importanta si incercam tot timpul sa ne pastram parul cat mai sanatos si il aranjam in diferite feluri, il vopsim in nuante variate si cheltuim o mica avere pe produse de ingrijire.Insa, cu toata atentia pe care i-o acordam, exista perioade in care ne cade parul, mai mult sau mai putin.Regenerarea si caderea parului este un fenomen absolut normal, iar dermatologii ne spun ca un numar aflat intre 50 si 100 de fire pierdute pe zi, nu trebuie sa ne infricoseze.Trebuie sa tinem cont de faptul ca atunci cand ne spalam parul acest numar de pana la 100 de fire poate creste chiar la 250 de fire.Pe masura ce inaintam in varsta, parul are tendinta de a se subtia si de a cadea mai des, dar o serie de factori, printre care: probleme medicale, tratamente medicamentoase, stresul, alimentatia necorespunzatoare, elementele chimice, sunt raspunzatori pentru pierderea masiva a parului si de catre femei cu varsta sub 30 de ani.
De la primele semne care iti dau de gandit, (gasesti foarte multe fire de par pe perna dimineata, peria cu care te perii se umple de fire de par chiar si dupa o pieptanare usoara), ar trebui sa iei masuri si sa opresti caderea exagerata a parului.Un prim pas ar fi o vizita la medicul dermatolog si o analiza numita tricoscopie sau videodermoscopie, adica o observare foarte atenta a parului si scalpului, o examinare facuta cu o lupa speciala.Nu implica nici un fel de durere, nu este incomoda si poate identifica orice problema care are ca si rezultat, caderea parului.Pierderea parului poate fi una generalizata, ce se manifesta prin rarirea parului pe tot scalpul sau poate fi una zonala, localizata pe o anumita portiune.
Iata o lista de posibile motive, lista ce trebuie verificata impreuna cu un specialist:
- traversarea unei perioade stresante,
- carenta de fier,
- probleme cu glanda tiroida,
- exces de seleniu sau de vitamina A,
- prezenta sindromului de ovar polichistic,
- abuz de produse de ingrijire sau de hairstyle, agresive, ce ataca radacina parului, gen: fixativ, ceara, spuma, sampon, balsam, masca,
- folosirea unor tratamente puternice destinate altor probleme ale parului sau scalpului,
- urmarea unei cure de slabit drastice,
- prezenta unei boli autoimune,
- renuntarea la pilulele contraceptive,
- prezenta unei probleme ereditare, unde factorii genetici sunt raspunzatori,
- prezenta unei sarcini sau terminarea unei astfel de perioade, unde dezechilibrul hormonal isi spune cuvantul,
- tratamente medicamentoase,
- stil de viata nesanatos cu lipsa de odihna, alimentatie necorespunzatoare, hidratare insuficienta,
- identificarea unei cauze dermatologica, de exemplu psoriazis sau dermatită seboreică.
Desigur solutii exista si trebuie ca toata problema sa fie tratata cu atentie si rabdare.Tratamentele recomandate de specialist si aplicate cu grija, vor da rezultate in timp, dar mai pot fi adoptate o serie de masuri si vi le enumar pe cele mai eficiente:
Protejarea parului de temperaturi extreme cu produse speciale care sa aiba factor de protectie ridicat.
Evitarea uscarii cu prosopul intr-un mod agresiv dar si renuntarea la pieptanarea parului ud.
Adoptarea unui alimentatii rationale si echilibrate.
Respectarea tratamentului indicat de specialist, chiar si unul medicamentos.
Aplicarea cel putin saptamanal a unor masti preparate acasa, care sa aiba ca ingrediente principale oua, avocado, banane, ulei de masline, jojoba, cocos, masti despre care vom vorbi intr-o alta postare.
Folosirea placii de par si a uscatorului de par cat mai rar si diminuarea efectelor produselor de ingrijire, curatare si coafare prin alegerea cu grija a acestora.
Folosirea uleiului cald de cocos, jojoba sau masline, pentru masajul saptamanal al scalpului.
Evitarea prinderii parului intr-un mod agresiv si strans.
Consumarea alimentelor bogate in zinc si fier.
Evitarea unei vopsirii prea dese si folosirea unor vopsele mai putin agresive, eventual alegerea celor profesionale, chiar daca sunt mai scumpe.
Cu putina informare si vointa aceasta problema nu numai ca se poate elimina dar se poate si evita inainte de o agravare pe care nu ne-o dorim niciuna dintre noi.Doar avand grija de orice amanunt, putem obtine un astfel de par!
