Incondeierea oualelor

   Pe langa vopsitul traditional al oualelor, exista si un obicei frumos, din care rezulta mici opere de arta si anume incondeierea oualelor.
   Este o treaba migaloasa, pe care oamenii o fac cu placere si daruire si care cere talent, rabdare si indemanare.
   Bucovina este raiul acestor minunate bijuterii si va invit sa parcurgem impreuna pasii unui astfel de act artistic.
   Tehnica este aceeasi, indiferent daca vorbim de oua de gaina, gasca, rata, bibilica, prepelita sau strut.
    Prin modelele cu care sunt ornate, culorile vii, pastelate si modul in care sunt impartite modelele, aceste oua vin in intampinarea sarbatorilor pascale alaturi de cele rosii.
   Materialele folosite nu sunt multe la numar, cel mai important fiind imaginatia:
ceara colorata, pusa in cutii metalice pentru a ramane in stare lichida deasupra unei surse de caldura, chisita (un creion din lemn care are in varf un tub foarte subtire din tabla fina pentru a permite filtrarea cerii) si modele scoase de pe camasi, braie, fete de masa sau orice alt model care poate fii adaptat acestor oua.

   Pregatirea oualelor: Se spala ouale intr-o cratita noua cu apa calduta si cu sare. Se pun la fiert timp de 10 – 15 minute tot cu sare, apoi se pun la racit pe un prosop. Cand sunt doar caldute se incepe urmatorul pas.

   Scrierea desenului:  Se pregateste ceara de albine intr-un vas metallic pus la o sursa de caldura pentru a mentine ceara in stare lichida si cu ajutorul chisitei se incepe impartirea oului doua parti egale, apoi patru, apoi sase etc.

   Modele folosite:  Se folosesc ornamente cu motive geometrice alaturi de cele florale care ocupa un spatiu restrans in cadrul compozitiei geometrice, acestea fiind specifice zonei de unde provin.
   Modele zoomorfe: Strugurele, pestele, pomul vietii, cocosul, laba gastei...
   Modele sceomorfe: Grebla, scara, carligul ciobanului, grapa, plugul.....
   Modele fitomorfe: Spicul de grau, frunza de stejar, bradutul, coarnele berbecului, frunza de salcam, floarea pastelui...
   Modele cosmomorfe: Cerul instelat, fulgerul, soarele, steaua...
   Modele geometrice: Brauri, 48 clinuri, modele de camasa, carpete, naframa...

   Aplicarea culorilor: Culorile folosite la incondeierea oualelor sunt culori vegetale,pentru galben se folosesc coji de mere (paduret), pentru rosu se folosesc coji de ceapa rosie, pentru negru se folosesc coji de nuci. Se incepe cu acoperirea zonelor in totalitate cu ceara pe care urmeaza urmatoarele culori si se incepe cu culorile cele mai deschise pana se ajunge la negru.

   Pentru alb se foloseste coaja oului care este alba.

    Apoi se acopera cu ceara zonele care se doresc albe. Urmatoarea culoare o sa intre in coaja de ou care nu este acoperita cu ceara.

   Prima culoare in care vine pus oul este culoarea galbena, in care se lasa oul 15 minute pentru a intra culoarea in coaja oului.Dupa aceea se scoate oul si se lasa pe un prosop la uscat.

   Urmatoarea culoare este culoarea rosie unde se foloseste aceeasi tehnica. Se acopera cu ceara partea de model colorat cu galben ce se doreste sa ramana asa, apoi introducem oul in culoarea rosie, iar partile de model neacoperite cu ceara o sa devina rosii dupa 15 minute de lasare a oului in culoare.

   In final se acopera cu ceara si partile de model care se doresc sa ramana rosii si apoi se introduce oul in culoarea neagra unde se repeta aceeasi tehnica.

 
   La sfarsit o sa rezulte un ou acoperit in intregime cu ceara de culoare neagra, dar munca nu a fost in zadar, deoarece urmeaza partea de descoperire a oului. Acum se ia oul si se pune pe un gratar care este in prealabil incalzit pe soba si cand se topeste ceara se sterge oul cu un prosop pentru a indeparta in totalitate ceara.

   Apoi se ia putin ulei alimentar in causul palmei si se unge oul pe toate partile pentru a-i oferi o mai mare stralucire cat si a-l acoperi pentru o mai buna protectie a culorilor.


   
Aceasta este o tehnica pastrata din generatii si este transmisa generatiilor urmatoare in Bucovina, de aceea oului incondeiat I se mai spune si "ou muncit".

  

Datini de Paste

   In zilele noastre am cam uitat sa respectam traditiile pe care le-am mostenit de la bunicii nostri, insa sunt unele zone in tara, unde oamenii au transmis din generatie in generatie ceea ce se obisnuia de Paste acum multi ani.
   Va invit sa ne reamintim de aceste obiceiuri sau sa descoperim impreuna unele nestiute.

   O straveche datina afirma ca cine nu merge la biserica în prima zi de Pasti risca sa lancezeasca tot anul, sa sufere de diverse boli pana la Pastele anului viitor. 

    Legenda spune ca Maica Domnului, cand a venit sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos si de aceea se vopsesc ouale in Joia Mare.

    Credinciosii care se intalnesc in ziua de Pasti trebuie sa se imbratiseze in semn de reconciliere si dragoste crestineasca. 

   Reguli pentru ciocnitul oalelor: persoana mai in varsta ciocneste prima, apoi barbatul din casa ciocneste primul, apoi ceilalti meseni. Fiecare spune "Hristos a inviat" si trebuie sa i se raspunda "Adevarat a inviat".

   In dimineata primei zile de Pasti se tamaiaza casa. Aceasta mireasma, spuneau strabunii nostri, atrage norocul, alunga ghinioanele pana la viitoarea sarbatoare de Pasti. 

    Joia Mare este ziua in care se inrosesc ouale. Traditia spune ca ouale inrosite sau incondeiate in Joia Mare nu se strica tot anul. Ouale se pot vopsi si in alte culori (galben, verde, albastru), simboluri care vestesc bucuria sosirii primaverii.

   Pentru pastrarea sanatatii, a puritatii sufletesti si a sporului in casa, se practica ritualul spalatului cu apa dintr-o cana in care s-a pus un ou rosu sa fie sanatosi si puternici.

   In Joia Mare, in anumite sate din sudul tarii fetele fac cate 12 noduri unei ate punandu-si la fiecare nod cate o dorinta. Seara pun ata sub perna pentru a-si visa ursitul.

   De Pasti se iarta greselile gresitilor”, adica se crede ca atunci este cel mai bun moment.
In prezenta varstnicilor din orice comunitate are loc in fata bisericii reconcilierea intre familiile care au fost certate pana la Marea Sarbatoare.

   Traditia spune ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi roditor si bogat, iar daca nu ploua, anul nu va fi roditor. In Vinerea Mare nu se coace paine sau altceva ca sa nu arda mainile Maicii Domnului. De asemenea, nu se coase, nu se tese, nu se toarce, nu se spala, pentru a nu o supara pe SfantaVineri.

    La tara se crede cu tarie ca oul de Sfintele Pasti contribuie la sporirea recoltelor. Gospodarul este bine sa duca la biserica un cosulet plin cu seminte pentru semanat. In mijlocul semintelor trebuie sa fie un ou rosu. Dupa slujba, semintele respective, daca vor fi semanate, vor asigura o recolta imbelsugata. Oul rosu are puteri miraculoase. Mai ales in imprejurari dramatice, s-a constatat de-a lungul timpului. Cei care au avut ghinionul unui incendiu au scapat de necaz. 

    Sambata Mare este ultima zi a Postului Mare, iar obiceiul spune ca batranii si copiii sa impartasesc in aceasta zi. 

    In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neînceputa. Cu această apa se spala pe fata în zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cînd se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.

   Pasca are forma rotunda pentru ca, in popor, se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Acest preparat culinar traditional prezinta pe margini un colac impletit in trei, iar la mijloc are o cruce din aluat, simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. Este delicioasa pentru ca intre impletituri se pune branza sarata sau dulce, framantata cu ou si stafide. 

   In Campulung Moldovenesc in zorii zilei de duminica, credinciosii ies în curtea bisericii, se asează în forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfintească si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in riu pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cite ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

   Ca si mancare traditionala avem drobul de miel care este delicios cand are in interior oua fierte puse intregi astfel incat atunci cand taiati felii de drob, in sectiune se vede designul oualor fierte. Cozonacul nu trebuie sa lipseasca. Alegeti varianta preferata: romanesc cu zahar presarat deasupra, italienesc decorat cu stafide, ungureasc cu nuca de cocos sau frantuzesc cu ciocolata. 

   In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agată oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

   Iepurasul le aduce cadouri numai copiilor cuminti. Obiceiul provine din Germania unde au fost fabricate primele figurine din ciocolata sub forma de oua si iepuras. Cadourile sunt ascunse prin casa, prin curte, prin gradina. Copii le cauta si cand le gasesc se bucura ca primesc in dar dulciuri. Cu timpul, langa dulciuri s-au adaugat diferite alte obiecte utile si haine, mai ales ca de paste exista si obiceiul de a purta haine noi.

   La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonac si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. După slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

   O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata, in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor sarbatori fericite. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

   In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adaugă multe oua). Fiecare gospodina se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatese, care este si simbolul belsugului.

    In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat hotii, cat si pagubasii. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

    Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare si vin in curtea bisericii unde vopsesc si incondeiaza oua.

Retete delicioase de Paste

Un alt articol cu si despre masa traditionala de Paste continua seria inceputa saptamana trecuta.Gasiti si alte retete aici, aici si aici.

                                                  Miel cu cartofi

   - 1 kg carne de miel,
   - 120 g untura,
   - 400 g ceapa,
   - 60 g pasta de tomate,
   - cimbru, boia,
   - doua legaturi verdeata,
   - 1,5 kg cartofi,
   - usturoi.

   Se spala carnea de miel, se scurge de apa, se portioneaza, se sareaza si se condimenteaza cu cimbru si boia.Se inabusa intr-un vas in care s-a pus jumatate din cantitatea de untura.Cand carnea s-a inabusit, se scoate intr-un alt vas.
   Ceapa curatata, spalata si taiata marunt se inabusa in grasimea ramasa de la carne, adaugandu-se pasta de tomate si putina apa si se lasa la fiert 20 de minute.Cand s-a legat sosul, se adauga carnea si inca putina apa.Se amesteca si se lasa la fiert pana se patrunde carnea.
   Se curata cartofii, se spala, se taie sferturi si se inabusa in restul de untura.Se adauga sosoul de la carne.Se potriveste de sare si piper si se aduga usturoiul taiat marunt.Se continua fierberea pana se patrund cartofii.Cand sunt gata, se adauga in vasul cu carne si jumatate din cantitatea de verdeata tocata marunt.Se amesteca si se pune vasul 15 minute la cuptor.
   La servire, se pune carnea in farfurie, iar alaturi cartofii cu sos.Restul de verdeata se presara deasupra.

                                                Drob de miel in aluat

   - 1,500 kg maruntaie de miel,
   - 400 g faina,
   - 5 oua,
   - doua legaturi ceapa verde,
   - o legatura marar,
   - o legatura patrunjel,
   - 100 ml lapte,
   - miezul de la o franzela,
   - drojdie.

   Din faina, drojdie si un ou se pregateste un aluat fraged, care se intinde intr-o foaie subtire.
   Maruntaiele de miel se fierb in apa cu sare, se dau prin masina de tocat carne, se amesteca cu restul de oua, ceapa verde, patrunjelul si mararul tocate marunt.Se adauga miezul de franzela inmuiat in lapte si stors.Compozitia se aseaza uniform pe mijlocul foii de aluat, se inveleste si se introduce la cuptor, la foc potrivit, intr-o tava unsa cu ulei.Se lasa pana se rumeneste.

                                                    Colacei

   - 500 g faina,
   - 20 g drojdie,
   - 1 lingura zahar,
   - 20 g unt,
   - 250 ml lapte,
   - 2 linguri miere,
   - 1 ou,
   - sare,
   - 100 g nuci macinate.

   Se face intai o maia din drojdie, zahar, o lingura de faina si o lingura de lapte.Se amesteca si se lasa sa creasca 20 de minute.
   Se amesteca restul fainii, mierea, oul, untul si un praf de sare.Se adauga maiaua, se pune si restul laptelui si se framanta aluatul.Se acopera si se lasa sa creasca 30 de minute.
   Aluatul crescut se imparte in trei parti si fiecare se imparte din nou in trei suvite.Se impletesc fiecare dintre cele trei suvite si se unesc capetele formand colacelul.
   Se pun cei trei colacei intr- o tava unsa si tapetata cu hartie de copt.Se ung cu albus de ou batut si se presara cu nuci macinate.Se dau la cuptor 30-40 de minute pana devin aurii.

 

Traditii si obiceiuri de Florii

   Deoarece astazi este Duminica Floriilor si ne pregatim cu emotie si suflet curat pentru Paste, mi-am amintit de unele obiceiuri si traditii care se pastreaza in unele zone ale tarii, legate de aceasta zi.
   In Duminica Floriilor se sarbatoreste Intrarea Domnului in Ierusalim, inaintea acestei zile fiind Sambata lui Lazar, ziua in care Lazar a fost inviat de catre Iisus.Totodata in aceasta zi, cei ce poarta nume de flori, isi serbeaza ziua onomastica.
    De la Florii, incepe ultima saptamana a Postului Pastelui, numita si Saptamana Mare, a Patimirilor lui Iisus Hristos. In aceste zile, credinciosii retraiesc evenimentele petrecute de Iisus dupa Intrarea in Ierusalim, de la rastignirea pe cruce si pana la Invierea Sa.

   Praznicul Intrarii Domnului in Ierusalim este un moment cu totul special, unicul din viata pamanteana a lui Iisus, cand El a acceptat sa fie aclamat ca imparat. Intors din cetatea Efraim, Iisus a hotarat sa mearga in orasul sfant. Potrivit profetiilor din Vechiul Testament, Iisus si-a pregatit singur intrarea în Ierusalim, pentru a fi recunoscut dupa Lege ca El este Mesia, Mantuitorul lumii. Multimea L-a intampinat cu ramuri verzi de finic si de maslin, aclamandu-L cu entuziasm.

   Obiceiul spalatului pe cap:  Fetele care isi doresc sa-si intalneasca sufletul pereche, trebuie sa urmeze obiceiul spalatului pe cap.Astfel, traditia spune ca la miezul noptii trebuie sa fiarba busuioc in apa, iar cu aceasta apa sa se spele pe cap. Este important ca apa sa fie pusa apoi la radacina unui copac inflorit. Tot acest proces trebuie facut pana in zorii zilei.

    In ziua de Florii se curata mormintele si se impodobesc cu ramuri de salcie. Vitelor li se pun in mancare matisori de salcie, pentru a fi sanatoase tot anul şi pentru a face vitei sanatosi.Pentru sanatatea familiei, se aerisesc hainele, se termina curatenia casei si se stropeste toata gospodaria cu agheasma.Pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii vitei de vie, pe stupi si la ferestre se agata ramuri de salcie, pentru ca toti membrii familiei sa se bucure de prosperitate şi de sanatate. De asemenea, pe ogoare si in gradini, se ingroapa mugurii salciei sub prima brazda, tot pentru efectul lor miraculos, care atrage belsugul. In timpuri indepartate, denumirea populara a sarbatorii provenea de la zeita romana a florilor- Flora.

   Obiceiul Lazaritelor de Florii: Inainte de a intra in Ierusalim, Hristos l-a inviat pe Lazar. Invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. Povestile din popor spun ca Lazar era un fecior tanar care a plecat intr-o sambata cu oile la pascut, lasand-o pe mama sa sa faca placinte. S-a urcat intr-un copac sa ia muguri pentru animale si, pentru ca s-a grabit sa coboare, a cazut si a murit.Potrivit legendei, Lazar a murit de dorul placintelor, astfel ca in sambata dinaintea FLoriilor, femeile coc placinte pe care le dau de pomana saracilor. In plus, se spune ca cei care nu serbeaza ziua lui Lazar, se vor umple de pistrui.

    In unele zone ale tarii, in seara din ajunul Floriilor, se mai pastreaza obiceiul de a participa la un pelerinaj care porneste de la o biserica si se incheie la o alta biserica. Procesiunea aminteste de multimea venita sa-l intampine pe Iisus la Ierusalim si implineste misiunea de binecuvantare a orasului respectiv.Potrivit traditiei milenare, in ajunul sarbatorii se aduna multe ramuri inmugurite de salcie si se duc la biserica, pentru a fi binecuvantate de preot. In ziua praznicului, dupa sfintirea ramurilor, credinciosii primesc ramuri de salcie sfintita pe care o duc acasa pentru a le ocroti gospodaria de boli si de necazuri.

   Pestele in Duminica de Florii:  Traditia spune ca de Florii este bine sa mananci peste. Tot ceea ce este gatit din peste in aceasta zi are puteri tamaduitoare. Asadar, cine mananca peste in ziua de Florii, se va lecui de orice boala.

    Din aceasta zi, urzicile infloresc si nu mai sunt comestibile. In vreme de furtuna se pun pe foc muguri din salciile sfintite la slujba de Florii, pentru a alunga furtuna si grindina. Traditia spune ca un credincios, care se impartaseste de Florii, are sansa sa i se implineasca orice dorinta. Acesta trebuie sa-si puna in gand o dorinta, cand se apropie de preot, sa primeasca sfanta impartasanie. 

   Traditia ramurelelor de salcie:  In ziua de Florii, oamenii duc la biserica ramuri de salcie, care sunt sfintite si puse apoi la icoane. De asemenea, oamenii pun crengute de salcie la pomii fructiferi pentru a-i ajuta sa rodeasca sau la porti pentru a  proteja casa.In unele zone, ramura de salcie sfintita este utilizata si in scopuri terapeutice. Persoanele care sufera de dureri de spate se infasoara cu o ramura de salcie pentru a le fi alinata durerea. 

   Starea vremii:  Traditia spune ca asa cum va fi vremea de Florii, tot asa va fi si in prima zi de Paste.Nu intotdeauna aceasta prezicere este valabila, dar de cele mai multe ori se potriveste.

   Este bine ca fetele care nu sunt casatorite sa scoată zestrea afara, la soare si s-o impodobeasca cu flori. Este un obicei prin care, in ziua de Florii, pastrand randuiala Postului, tinerele se roaga Mantuitorului Iisus sa le dea sanatate si sa le aduca ursitul mai repede. Un alt obicei practicat in mediul rural spune ca satenii se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. In timp, cine respecta aceasta traditie este aparat de boli şi de paguba.

Fetele care isi doresc sa-si intalneasca sufletul pereche, trebuie sa urmeze obiceiul spalatului pe cap. Astfel, traditia spune ca la miezul noptii trebuie sa fiarba busuioc in apa, iar cu aceasta apa sa se spele pe cap. Este important ca apa sa fie pusa apoi la radacina unui copac inflorit. Tot acest proces trebuie facut pana in zorii zilei. - See more at: http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/Obiceiuri-si-traditii-de-Florii-617.html#sthash.QO93hBTP.dpuf

Fetele care isi doresc sa-si intalneasca sufletul pereche, trebuie sa urmeze obiceiul spalatului pe cap. Astfel, traditia spune ca la miezul noptii trebuie sa fiarba busuioc in apa, iar cu aceasta apa sa se spele pe cap. Este important ca apa sa fie pusa apoi la radacina unui copac inflorit. Tot acest proces trebuie facut pana in zorii zilei. - See more at: http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/Obiceiuri-si-traditii-de-Florii-617.html#sthash.QO93hBTP.dpuf

Fetele care isi doresc sa-si intalneasca sufletul pereche, trebuie sa urmeze obiceiul spalatului pe cap. Astfel, traditia spune ca la miezul noptii trebuie sa fiarba busuioc in apa, iar cu aceasta apa sa se spele pe cap. Este important ca apa sa fie pusa apoi la radacina unui copac inflorit. Tot acest proces trebuie facut pana in zorii zilei. - See more at: http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/Obiceiuri-si-traditii-de-Florii-617.html#sthash.QO93hBTP.dpuf

Fetele care isi doresc sa-si intalneasca sufletul pereche, trebuie sa urmeze obiceiul spalatului pe cap. Astfel, traditia spune ca la miezul noptii trebuie sa fiarba busuioc in apa, iar cu aceasta apa sa se spele pe cap. Este important ca apa sa fie pusa apoi la radacina unui copac inflorit. Tot acest proces trebuie facut pana in zorii zilei. - See more at: http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/Obiceiuri-si-traditii-de-Florii-617.html#sthash.QO93hBTP.dpuf

 
  

Usturoiul

   Denumiri populare ale usturoiului: ai, ai de gradina, ai de primavara, ai de vara, aniu, baib, ceapa alba, osturoi, pur, scaloi, usturoi de primavara, usturoi de toamna, usturoi de vara, usturoni.
   In tradiaia populara este unul dintre cele mai importante leacuri babesti. 

   Se foloseste sub forma de mujdei, în indigestii, dureri abdominale, stari gripale, dureri de cap, contra viermilor intestinali, (se mananca mujdei pe stomacul gol).

   Mujdeiul se bea adeseori pe nemancate ori se trag bolnavii cu el pe maini şi în acest scop se prepara mai mult cu apa şi otet.    
   In caz de diareea grava: se unge corpul cu usturoi pisat, sau se inghit 3 catei de usturoi şi 3 fire de piper.
   Se foloseste contra durerilor de masele, durerilor de urechi şi nevralgiilor, introducandu-se un catel in urechea din partea dureroasa.Tot in caz de dureri de urechi se imbiba un tampon de vata in suc de usturoi, cu ulei si se introduce in urechea afectata.


   In caz de unghii care au probleme, acestea se ung cu usturoi pisat, seara inainte de culcare.


   Contra bataturilor: se tin picioarele în lesie tare de ciucalai de porumb şi apoi se leaga cu usturoi pisat.Sau se poate folosi usturoi pisat amestecat cu putin otet si se aplica pe bataturi.

    In caz de furuncule: se aplica pe acestea un bulb de usturoi copt in cuptor.

   Pentru tuse: se ung talpile picioarelor cu usturoi pisat si se incalzesc bine inainte de culcare.

   Se indica un consum sporit de usuturoi la bolnavii ce sufera de plamani sau hipertensiune.

   Ca si vermifug, se piseaza 5 catei de usturoi si se amesteca cu o lingura de hrean ras, luandu-se tratamentul pe stomacul gol.

   Se poate fierbe usturoi cu o planta numita "iarba limbricilor" si se consuma aceea zeama, tot pentru viermi intestinali.



   Compozitie chimica: se foloseste bulbul, care contine: saruri minerale, ulei volatil, glucide, protide, lipide, acizi organici: citric, malic, piruvic, succinic, glicuronic, citric, alina, alicina.

   Actiune farmaceutica: alicina, garlicina şi produsii de descompunere ai usturoiului ii imprima o puternica actiune antimicrobiana indeosebi la faringite şi in infectiile tubului digestiv, previne ateroscleroza, este un antiseptic intestinal, cardiotonic, bradicardizant, diuretic, antigutos, stomahic, carminativ, vermifug, febrifug, creste capacitatea de aparare antivirala şi antimicrobiana, anticancerigen, are actiune asupra lipidelor sangvine, ateromului şi presiunii arteriale. Scade nivelul de colesterol şi trigliceride. Are actiune fibrinolitica şi anti-trombotica, actiune imunostimulatoare, echilibreaza grasimile din sange, previne cancerul digestiv.
   Se indica în urmatoarele afectiuni: afectiuni pulmonare, arterioscleroza, boli infectioase (profilactic şi curativ), astenie generala, astma, ateroame, ateroscleroza, atonie digestiva, bronsite cronice, cancer, cangrene, colesterol în exces, diaree, dizenterie, edeme ale membrelor, enterite, flatulenta, flebite, gripa, guta, hemoroizi, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, imunitate scazuta, inapetenţa, infectii, litiaza urinara, micoze cutanate, nevralgii reumatismale şi ale urechilor, oligurie, parazitoze digestive,  reumatism, spasm intestinal, spasm vascular, tonic cardiac, tromboze, tuberculoza, tulburari de circulatie periferica, tumori, tuse, ulcer varicos, varice. 

   Pentru afectiuni interne: 25 g suc de usturoi se pun în 200 ml lapte şi se consuma zilnic.

   Tinctura de usuroi: la 50 g de usturoi curatat şi pisat se va pune 250 ml alcool alimentar preferabil de 96%. Se tine timp de 15 zile, apoi se strecoara.
Peste această tinctura dupa strecurare ca sa fie mai eficienta se mai poate pune 2 sticlute de tinctura de propolis.Se vor agita bine înainte de intrebuintare. Se iau cu picatura după urmatorul grafic. Este bine sa fie puse în lapte.
Ziua 1: dimineata: o picatura, la pranz: o picatura, seara: 2 picaturi.
Ziua 2: dimineata: o picatura, pranz: 2 picaturi, seara: 2 picaturi.
Ziua 3: dimineata: 2 picaturi, pranz: 2 picaturi, seara: 2 picaturi.
Ziua 4: dimineata: 2 picaturi, pranz: 2 picaturi, seara: 3 picaturi.
Copii vor putea sa se opreasca aici si sa inceapa sa scada tot cate o picatura pe zi pana vor ajunge la o singura picatura. Adultii si cei care doresc pot sa continue cu acest mod de administrare pana vor ajunge la 15-20 de picaturi de 3 ori pe zi, dupa care vor scadea tot cate o picatura pe zi, pana vor ajunge din nou la 1 picatura. Se poate face de 2 ori pe an această cura.

   In caz de probleme digestive se iau 2 catei de usturoi, care s-au tinut in lapte, 250 ml.

   Zilnic se mananca 3 cătei de usturoi pentru refacerea organismului şi chiar întinerire.

   20 g de bulbi maruntiti se vor fierbe in 500 ml apa timp de 15 minute. Se strecoara şi se fac clisme pentru parazitii intestinali, cateva zile la rand.

   Exista foarte multe retete cu usturoi, cateva sute, dar eu am ales sa le amintesc pe cele mai uzuale.
   Un catel, doi, de usuroi, se pot consuma zilnic, dimineata.
   In caz de tuse sau hipertensiune, se iau 20-30 picaturi de tinctura de 2 ori pe zi.

   Contra teniei: se zdrobesc cateii de la o capaţana mare, apoi se clocotesc pentru 20 minute în 200 ml lapte. Se va bea în fiecare dimineata, pe nemancate pana la disparitia teniei.

   Din usturoi pisat, amestecat cu grasime si ulei rezulta un unguent numit "mustarul dracului", folosit in tumorile albe.

   Dezinfectia plagilor se face cu suc de usturoi 10% amestecat cu 1-2% alcool sau comprese cu otet de usturoi (30 g de usturoi ras, macerat 10 zile la 500 ml otet).

   Slabiciune generală si astenie: un amestec cu 2 parti de ulei camforat şi o parte de usturoi se foloseste la frectii.

Preparate de Paste

   Noi retete pentru masa de sarbatoare asteapta sa fie preparate si degustate, fiecare putand alege in functie de gusturi si dificulatate.


                                                       Cosulet suedez 
   - 400 g faina,
   - 25 g drojdie,
   - 1 ou,
   - 200 ml lapte,
   - 1 lingura zahar,
   - 70 g unt,
   - 1 praf de sare,
   - 1 ou pentru uns,
   - seminte susan pentru ornat,
   - 250 g smantana,
   - 2 oua,
   - 50 g casvcaval afumat,
   - 100 g pastrama afumata,
   - 1 ardei gras rosu,
   - 3 oua fierte tari,
   - o legatura patrunjel verde,
   - o legatura marar verde,
   - coditele de la o legatura de ceapa verde.

   Se face un aluat din faina, drojdie, sare, un ou, lapte, zahar si unt.Din o treime de aluat se intinde o foaie, iar din restul de aluat se impletesc doua coronite.
   Intr-o forma de copt tapetata, se pune o foaie si o coronita de jur imprejur si se lasa sa creasca.Se unge apoi cu ou batut si se presara seminte de susan.Se da la cuptor la foc potrivit, pana ce capata o culoare aramie.Cealalta coronita se coace la fel, pe o oala intoarsa cu fundul in sus, tapetata cu hartie de copt.
   Dupa coacere se toarna in mijlocul foii o umplutura preparata din smantana, pastrama taiata cubulete, ardei tocat, oua fierte taiate rondele si verdeata tocata.Se niveleaza umplutura si se presara deasupra cascaval ras.Se toarna ouale batute, se unge coronita cu smanatana si se mai da la cuptor pentru 10 minute.
   Inainte de servire, din a doua coronita se face o tortita care se fixeaza la colac, astfel incat sa aiba forma unui cosulet si se orneaza cu coditele de ceapa verde.

                                                            Stufat de miel

   - 1 kg carne de miel,
   - trei legaturi ceapa verde,
   - trei legaturi usturoi verde,
   - 100 ml ulei,
   - o lingura boia,
   - doua linguri bulion,
   - o lingura faina,
   - doua linguri otet,
   - 100 ml vin,
   - sare, piper. 

   Se portioneaza carnea de miel, se spala, se scurge si se inabuse in ulei.Se stinge cu putina apa, se pune sare si piper si se mai lasa 30 de minute, la foc mic, sub capac.Se pun ceapa si usturoiul taiate marunt si se mai lasa 10 minute.
   Se face un sos din faina, bulion, boia si vin care se pune peste carne, apoi se baga totul la cuptor pana mai scade putin sosul.Se serveste presarat cu verdeata.

                                                             Pasca

   - 250 g faina,
   - 1 pliculete praf de copt,
   - 125 g unt,
   - 265 g zahar,
   - 6 oua,
   - 50 g migdale intregi,
   - zahar pudra cu aroma de vanilie,
   - 2 pliculete zahar vanilat,
   - 150 g stafide aurii,
   - 1 kg branza de vaci foarte bine scursa,
   - 5 linguri smantana,
   - 100 g migdale taiate.

   Se amesteca faina, praful de copt, untul, 65 g zahar, un pliculet zahar vanilat si un ou, pana se obtine un aluat omogen.Se inveleste in folie de aluminiu si se da la rece pentru 30 de minute.
   Stafidele se pun in apa calduta ca sa se umfle.Branza de vaci se faramiteaza cat se poate de marunt si se amesteca cu 5 oua, smantana, zaharul vanilat si restul de zahar tos, dupa care se pun si stafidele.
   Se intinde aluatul intr-o foaie de marimea unei tavi rotunde de copt, se aseaza in tava unsa, iar foaia trebuie sa treaca putin peste marginile de sus ale tavii.Se da la copt 10 minute.Se scoate, se toarna umplutura si se da din nou la cuptor pentru 45 de minute.Se scoate dupa ce s-a copt, se lasa sa se raceasca putin in tava, se scoate si se presara cu zahar pudra, dupa care se orneaza cu migdale intregi si taiate.

 
  
Pofta buna!
  

Retete de Paste

   O noua postare, cu trei retete usoare, rapide si mai ales foarte gustoase cu care sa ne delectam de sarbatori.

                                                   Specialitate de Paste

   - 200 g costita,
   - 200 g sunca afumata,
   - 400 g crutoane,
   - 1 legatura ceapa verde,
   - 1 legatura urzici,
   - sare, piper
   - 5 oua.

   Se opareste sunca afumata in apa clocotita, dupa care se scoate si se lasa sa se raceasca.Apa in care s-a oparit sunca se lasa sa fiarba in continuare, pana scade putin, dupa care se lasa sa se raceasca.
   Dupa ce s-a racit, sunca se taie cubulete.
   Se pun ouale batute in apa racita, peste care se adauga urzicile si ceapa verde, spalate si tocate.Se condimenteaza cu sare si piper.Apoi se adauga sunca taiata cubulete si crutoanele si se amesteca bine.
   Se toarna amestecul intr-un vas de yena si se da la cuptorul incalzit in prealabil, pentru 35 de minute.
   Se serveste calda.

                                                      Pulpa de miel umpluta

   - o pulpa de miel de 1 kg,
   - 600 g ficat vita sau de pui,
   - un pahar vin rosu,
   - o legatura ceapa verde,
   - 4-5 linguri ulei de masline,
   - 2 lingurite miere,
   - sare, piper,
   - rozmarin, cimbru,
   - o ceapa rosie.

   Se curata ficatul si se pune sa fiarba in apa, acoperit cu un capac, la foc potrivit.Dupa ce a fiert, se scurge de apa, se lasa sa se raceasca si se taie cubulete.
   Pulpa de miel se spala bine, se curata de pielite si se desface cu atentie de pe os, astfel incat sa s poata umple.Se condimenteaza cu sare, piper, rozmarin, se unge cu miere si ulei si se lasa 15 minute la frigider.
   Se spala ceapa verde si rosie, se taie marunt si se pun la calit intr-o tigaie, in ulei de masline.Dupa ce s-a inabusit, se amesteca cu ficatul taiat cubulete.Compozitia se pune pe bucata de carne si se infasoara cu atentie, sa nu se desfaca.
   Pulpa umpluta se aseaza intr-o tava de friptura, se unge cu ulei, cu miere si se presara sare si piper.Se stropeste cu apa si vin si se baga la cuptor, la foc mic.
   Din cand in cand se stropeste cu vin si spre sfarsit se preasara cimbru si rozmarin.
   Se poate servi rece sau calda cu salata verde.

                                                            Ciorba de miel
   - 1 cap de miel,
   - coastele unui miel,
   - 3 linguri orez,
   - leustean,
   - 1 radacina patrunjel,
   - 1 morcov,
   - 2 fire ceapa verde,
   - 2 oua,
   - un pahar de iaurt gras, mare, 400 g.

   Se curata si se spala foarte bine capul de miel, se portioneaza coastele si se pun la fiert cu apa rece si sare.Se ia spuma ori de cate ori se formeaza.
   Se curata zarzavatul, in afara de ceapa, si se taie cuburi mici sau se da pe razatoare.Dupa ce a fiert carnea 30 de minute, se adauga zarzavatul si orezul ales si spalat.Dupa ce a fiert totul, se pune cepa verde taiata marunt , se lasa sa dea cateva clocote si se opreste focul.
   Ouale se bat, se amesteca cu iaurtul si se adauga putina zeama de la ciorba.Se amesteca bine si dupa aceea se toarna tot amestecul in oala cu ciorba.Se serveste cu leustean tocat fin.

Pofta buna!