Mai devreme sau mai târziu fiecare dintre noi trece printr-o criză a schimbării și atunci ne dorim o nouă tunsoare sau culoare a părului sau o altă garderobă.Soluția dilemei o poate reprezenta un mic artificiu artistic prin care să reușim să spunem ceva despre noi, să ne definim personalitatea într-un mod aparte.
Tatuajul este acel ”ceva”, care subliniază o trăire, un sentiment, un moment crucial și nu puțini sunt cei care aleg să calce pragul unui atelier pentru tatuări.Problema apare când persoana în cauză realizează că mai bine se tundea zero sau se vopsea verde, că tatuajul nu i se potrivește, că este privit ciudat, că se lovește de prejudecăți, dar mai ales că este nevoit să trăiască toată viața cu aceea decizie.
Pentru cei nehotărâți, care vor doar să experimenteze sau pentru cei care nu s-au decis asupra modelului, au aparut tatuajele temporare, ba mai mult, ultima fița în domeniu, sunt bijuteriile tatuate.
Acestea au fost lansate, nu oricum, ci în cadrul marilor târguri de cosmetice, cum ar fi Cosmoprof și au fost primite favorabil de către critici și de către clienți.
Sunt extrem de ușor de aplicat, durează până la 6-7 zile, putem alege dintr-o sumedenie de modele și le putem purta în diferite combinații alături de bijuteriile reale.Pe pielea perfect curată, se lipește modelul ales, se umezește pe spate cu puțină apă și se dezlipește folia protectoare.
Extrem de rapid, simplu și fără riscuri putem fi în pas cu moda sezonului și cu noutățile.
Vedetele sunt cele care au dat startul acestei isterii în masă cu astfel de bijuterii tatuate: Alessandra Ambrosio, Aerin Lauder, Beyonce sunt doar câteva nume iar specialiștii consideră, pe bună dreptate, că nu ești în trend dacă nu ai măcar un asemenea tatuaj aplicat.
Bijuteriile tatuate imită foarte bine lănțicuri, brățări, inele, chiar coliere, au diferite culori, însă cele mai deosebite sunt cele cu foiță de aur sau argint și cele cu tonuri metalice.Pentru fashionistele convinse, oferta este de nerefuzat: fluturași, floricele, inimioare, pene, frunze, litere, diferite combinații sau simboluri, ce se pot plasa pe gât, brațe, gambe, umeri, spate și în multe alte locuri, fără restricții.
Noutatea bijuteriilor tatuate constă în faptul că nu sunt toxice, nu arată kitschos, dimpotrivă, oferă feminitate, bun-gust și mai ales, unicitate.
Indiferent de locul în care alegem să purtam noile bijuterii tatuate sau de momentul zilei, faptul că nu avem cum să dam greș, este o certitudine, dovadă stând vânzările record ale acestor accesorii.
Pe acest fapt se bazează producatorii ce ne pun la dispoziție tot mai multe modele, dar și persoanele care au purtat măcar o dată aceste accesorii și care au rămas fidele trendului.
Acest tip de accesorii poate fi scos în relief de o piele întreținută cu cosmetice bio și perfect bronzată, de un zâmbet strălucitor sau de un make-up fără cusur.
Și dacă am amintit de un machiaj perfect, atunci sigur vom apela la produse de machiaj bio, de cea mai bună calitate, pentru un rezultat final admirat de toată lumea.
În postarea de astăzi vom încerca să vă prezentăm câteva remedii pentru diferite afecțiuni, cum ar fi: durerile oculare, auriculare, edemele, abces cutanat și fimoza.
Edemele:
Se iau 2 lingurițe pline de rădăcini mărunțite de osul-iepurelui la o ceașcă cu apă și se lasă peste noapte la rece.A doua zi dimineața, maceratul se încâlzește ușor și se filtrează.Această ceașcă se bea repartizată 1/2 ceașcă, cu o oră înainte și 1/2 ceașcă, cu o oră după micul dejun.
O a doua posibilitate de a face edemele să se retragă, se realizează prin scoarța trunchiului de soc sau a crengilor de soc.La o ceașcă de apă se pune o linguriță rasă de scoarță de soc (întrucât cantitățile mai mari declanșează diaree sau vărsături, trebuie dozat foarte slab) și se lasă peste noapte la rece la macerat.Aceasta ceașcă cu scoarță de soc macerată poate fi subțiată cu încă 1/2 ceașcă cu apă.Se bea câte 1/2 ceașcă ușor încălzită după fiecare din cele 3 mese principale.
Dureri auriculare:
În categoria acestor suferințe se numără urechile care curg, urechile care țiuie, durerile în urechi după o infecție și durerile auriculare însoțite de febră și pierderea auzului.
Tratament:
Ca picături pentru urechi se folosesc: uleiul de măsline, uleiul dulce sau glicerina deshidratată.
Dopurile de ceară se pot preveni prin instilații auriculare din puțin detergent lichid cu 1 linguriță de apă caldă.
În cazul furunculelor din ureche, se folosesc cu mult succes mesele cu Ichtyol.
În cazul mâncărimilor din canalele auriculare, un efect benefic îl au mesele cu soluție Burow.
În 30 g de soluție Burow 1% se înmoaie meșe de tifon care se introduc în ureche.
Abcesul cutanat:
Este o infecție microbiană a pielii, care duce la necroza țesuturilor și formarea puroiului.
Tratament:
În general, bolnavii cu predispoziții la abcese trebuie să beneficieze de o alimentație alcalină și să se obișnuiască să mănânce drojdie de bere.
Înmuierea și golirea abcesului se pot face prin comprese calde și umede cu frunză de varză tăiată, rondele de ceapă, mălai, brânză de vaci sau argilă, sau cataplasme cu rădăcină de nalbă-mare, macerată, cu infuzie de arnică sau mușețel.
Sunt indicate uleiurile esențiale de lavandă și de mușețel, tamponate la locul infecției.
Dacă puroiul s-a evacuat, folosiți alifia de gălbenele care ajută la cicatrizare.
Abcesele feței pot fi periculoase, întrucat infecția se poate propaga spre sinusurile venoase ale craniului.
Fimoza:
Există o metodă de a trata fimoza la copii cu ajutorul băilor.Se iau 10-20 mililitri de soluție 10% de sulfat de potasiu (preferabil să fie proaspăt preparată de către farmacist), pentru o baie caldă la un copil, deci pentru cca. 50-70 litri de apă, și se trage ușor înapoi prepuțul.Se fac 1-2 băi pe săptămână.Adesea se văd rezultatele deja după 4 băi, așa că mai mult de 10 băi nu au nici un rost.Vârsta favorabilă pare a fi între 4 și 7 ani, însă băile mai pot fi făcute chiar și băieților de 10 ani.
Și băile de nalbă sunt recomandate si au rezultate bune.Pentru o baie la un copil su pune un pumn plin de nalbe, lăsate peste noapte numai în apă la macerat; pentru adulți se pun cca. 100 grame pentru o baie de șezut.
Durerile oculare:
Acestea pot fi provocate de creșterea presiunii intraoculare. Un început de glaucom poate fi suspectat dacă bolnavul vede o aureolă în jurul corpurilor de iluminat.Dacă vedeți mai bine într-o cameră iluminată moderat sau cu ochelari fumurii, este foarte posibil să suferiți de cataractă.
În cazul prezenței unui corp străin în ochi, se poate face o spălătură.Pentru aceasta, se pune o linguriță de praf de acid boric într-un pahar cu apă călduță.Picătura de soluție se aplică cu o pipetă, aplecând capul pe spate și deschizând bine pleoapele ochiului.Când nu se poate înlătura corpul străin prin instilații oculare, se vor folosi procedee mecanice.
Oboseala ochilor se poate înlatura prin spălături cu apă sărată (1 lingură de sare dizolvată la 1l de apă).Soluția se păstrează la rece, într-o sticlî înfundată.
Pentru tratamentul ochilor roșii, congestionați, se folosește o soluție naturală de acid boric, câte 2 picături în fiecare ochi, de 3-4 ori pe zi.Deși la început se poate să aveți o senzație de arsură, aceasta dispare repede.Se poate folosi și un unguent cu sulfat de zinc 0,5%.
Celulita este o problemă cu care se confruntă multe persoane și posibilitățile prin care care se poate lupta cu ea sunt numeroase: creme, masaj, mișcare.Desigur, există și combinații de alimente ”vinovate” care sabotează tactica de îndepărtare a celulitei.
Cauzele celulitei sunt multiple: moștenirea genetică, dereglările hormonale, stresul, sedentarismul și regimul alimentar care conține o cantitate prea mare de grăsimi, proteine și zaharuri.
Inamicul numarul 1 al celulitei este zahărul.Poți scăpa de celulită renunțând la zahar, al cărui efect nociv este cimentarea grăsimii în organism.Dacă vei renunța la dulciuri de orice fel, lupta împotriva celulitei va fi mai ușoară.Când simți nevoia de dulce, mănâncă o linguriță de miere.
Există, însă, o multitudine de combinații "fatale" care, asociate cu cauzele de mai sus, pot agrava celulita. Iată câteva exemple:
O combinație "fatală" dimineața: pâine albă cu margarină, mezeluri, dulceață și o cană de cafea cu zahăr.
Pentru prânz și seară, NU se recomandă combinații între: pizza, hamburgeri, paste, prăjeli, carne grasă, mezeluri, cartofi, pâine albă, băuturi alcoolice, cafea și, mai ales, NU se recomandă desert după masă (prăjituri, înghețată, clătite etc.).
Dulciurile se consumă numai între mese și vor fi în principal, fructe.
Pentru a combate celulita se recomandă:
Un regim alimentar compus în proporție de 75% din alimente crude, menit să elimine sau să împiedice formarea celulitei asociat cu exerciții de gimnastică și masaj (câte o jumătate de oră, de trei ori pe săptămână), pentru ameliorarea circulației sanguine și pentru menținerea formei fizice.
Aplicarea zilnică a unei creme anticelulită.
Consumarea a cât mai multe citrice și apă plată.
Reducerea consumului de sare.
Evitarea băuturilor răcoritoare dulci, cafelei și tutunului.
Eliminarea din alimentație a sticksurilor, chipsurilor, alunelor etc. Între mese se consumă doar fructe.
Servirea unui mic-dejun consistent, evitarea dulciurile la prânz și consumarea proteinelor de calitate, provenite în special din soia, lactate, carne slabă, pește și pui.
Alimente care diminuează celulita:
Sucul de sfeclă roșie este benefic, deoarece ajută ficatul să elimine grăsimile stocate în organism.
Țelina combate retenția de apă; se recomandă crudă, în salate, sau sub formă de suc (morcovi, sfecla roșie și țelină).
Castravetele favorizează activitatea rinichilor.
Algele conțin minerale, proteine, vitamine, iod.Ele catifelează pielea și împiedică fixarea grăsimilor în anumite zone ale corpului.
Fătul petrece în jur de 38 de săptămâni în uterul mamei, dar durata medie a unei sarcini este considerata a fi de 40 de săptămâni, deoarece numărătoarea începe din prima zi a ultimei menstruații a femeii, și nu din ziua concepției, care de obicei are loc două săptămâni mai târziu.
Perioada de sarcină este împărțită în trei trimestre:
Primul trimestru: primele 12 săptămâni.
Al doilea trimestru: săptămânile 12-24.
Al treilea trimestru: săptămânile 24-40.
Concepția are loc atunci când ovulul femeii este fertilizat de spermatozoizii bărbatului.Sexul copilului, precum și moștenirea genetică se stabilesc în acel moment.
Săptămâna 1:
La 30 de ore după concepție, celula-ou se divide în două.În cea de-a treia zi, celula-ou (zigotul) se divide în 16 celule.După încă două zile, zigotul migrează din trompa uterină în uter.În cea de-a șaptea zi, zigotul se fixează în pliurile mucoasei uterine.Zigotul este cunoscut acum sub denumirea de blastocist.
Săptămâna 2:
Fătul în formare este mai mic decât un bob de orez.Celulele care se divid cu rapiditate se află în procesul de formare a diferitelor sisteme ale corpului, inclusiv sistemul digestiv.
Săptămâna 3:
Tubul neural care se dezvoltă acum va deveni în final sistemul nervos central (creierul și măduva spinării).
Săptămâna 4:
Copilul este cunoscut acum sub denumirea de embrion.Are în jur de 3 milimetri lungime.În acest stadiu, el secretă hormoni speciali care împiedică menstra mamei.
Săptămâna 5:
Inima începe să-i bată.Embrionul își dezvoltă placenta și sacul cu lichid amniotic.Placenta se fixează în pereții uterului pentru a-și extrage oxigenul și substanțele nutritive din organismul mamei.
Săptămâna 6:
Embrionul are acum în jur de 1,3 centimetri lungime.Coloana vertebrală este în creștere și arată ca o coadă.Capul este mult mai mare față de restul corpului.
Săptămâna 7:
Acum se formează ochii, gura și limba.Mușchii firavi îi permit embrionului să înceapă să se miște.Ficatul embrionului produce celulele din sânge.
Săptămâna 8:
Embrionul a devenit acum fetus și are în jur de 2,5 centimetri lungime.Toate organele corpului sunt formate.Mâinile și picioarele care până acum erau în stare incipientă încep să-și dezvolte degetele.Creierul este activ.
Săptămâna 9:
Dinții încep să se structureze în interiorul gingiilor.Inima continuă să se dezvolte.
Săptămâna 10:
Degetele de la mâini și de la picioare sunt conturate, dar incă unite între ele prin membrane.
Ardeiul iute este originar din America Centrală și de Sud, iar acum este cultivat în întreaga lume.Primele consemnări ale acestei plante într-un document au apărut în 1493, o data cu călătoriile lui Columb.
În scurt timp ardeiul iute a ajuns să fie cunoscut ca mirodenie în întreaga lume.În afara utilizărilor lui în bucătărie, ardeiul iute mai este cunoscut și ca plantă decorativă și nu în ultimul rând pentru proprietățile lui vindecătoare.
Ardeiul iute este un stimulent antiseptic care conține o mare cantitate de vitamina C și beta-caroten.
El poate regulariza curgerea sângelui, întărește inima, arterele și nervii.
Dacă vreodată simțiți cum se apropie gripa, consumați puțin ardei iute pentru a îndepărta simptomele neplăcute.Proprietățile curative ale ardeiului vor stimula circulația care vă va ajuta să transpirați.
În medicină cel mai utilizat este ardeiul din varietatea cayenne deoarece are o importanță medicinală mărită.
Ardeiul iute conține capsaicină, care are proprietatea de a reduce durerile și inflamațiile.
Medicina populară consemnează utilizarea ardeiul iute contra durerilor de urechi la copii.
Medicina chinezească ne spune că dacă poftiți la mâncăruri condimentate este un semn că suferiți de afecțiuni pulmonare.Acest lucru se poate explica având în vedere deficitul de oxigen din țesuturi indus de reducerea capacității funcționale a plămânilor bolnavi.Condimentele iuți activează circulația sangvină și, drept urmare, aportul de oxigen.Poate fi vorba și de o insuficiență cardiacă, pentru a căror ameliorare organismul solicită aceste produse.
După ghimbir, ardeiul este foarte căutat pentru digestie, dar gătit poate crea, alături de alimentele condimentate, arsuri, iritații ale sistemului digetiv sau chiar ulcere.
Tinctura de ardei iute poate fi utilizată contra alcoolismului:
Se mărunțesc 2-3 ardei iuți și se amestecă cu 100 ml alcool.Se lasă la macerat 14 zile la temperatura camerei, agitându-se din când în câțnd, după care se filtrează.Se administrează câte 5-10 picături de tinctură de ardei iute la un litru de alcool, de preferință cel mai căutat de persoana alcoolică.După un timp, dacă alcoolicul va coopera, va apărea aversiunea față de băutură.
Utilizările externe ale pudrei de ardei iute:
Sub formă de pudră, ardeiul iute poate fi utilizat și extern pentru videcarea rănilor deoarece pudra de ardei iute uscat se presupune că are cele mai mari proprietăți vindecătoare.Uscând ardeiul iute se pare că acizii care cauzează efectele negative sunt eliminați.Aplicând o fâșie subțire din această pudră pe zona afectată, ea va curăța rana făcându-și imediat efectul.
O altă utilizare externă a ardeiului iute este în cazul congestiei sinusurilor.Adăugați puțină pudră de ardei iute intr-un pahar cu apă și trageti încet pe nas pe fiecare nară în parte.Astfel vă puteți elibera de congestie și veți scăpa de infecție.Nasul înfundat se mai poate desfunda dacă inspirați în dreptul unui ardei iute tăiat.
Această plantă este cunoscută pentru vindecarea infecțiilor apărute la nivelul gingiilor, eliminând durerile și abcesele.Puneți pe periuța de dinți puțina pudră de ardei iute și spălați-vă așa cum procedați de obicei.Această operație este benefică pentru gingii, iar dacă faceți gargară cu o soluție de ardei iute, aceasta este foarte benefică în cazul durerilor de gât.
Unele persoane ascultă cu plăcere muzică clasică, alții rock, alții hip-hop, dar chiar dacă stilurile sunt diferite, rezultatul este același: relaxarea.Dar aceasta nu este singura binefacere pe care o oferă muzica, ea putând fi unealta unei terapii: meloterapia.Și, ca în orice terapie, există un pacient și un psihoterapeut, în acest caz, un meloterapeut, ședinte individuale și sedinte de grup.
Meloterapia apelează la tehnici de apropiere verbale și nonverbale prin asocierea sunetului, a corpului și grafismului, utilizând suporturi instrumentale, expresii ale corpului și ale vocii, la fel ca și încercarea unei destinderi psihomuzicale și a relaxării.Aceste tehnici au ca scop acționarea asupra diferitelor dereglări de personalitate și crearea unei reglări, atât emoțională, cât și relațională la copii, cât și la persoanele în vârstă.
Meloterapia există de aproximativ 40 de ani, fiind utilizată mai întâi în Germania, Argentina și Brazilia. și este acea parte a medicinei care studiază complexul sunet – ființa umană – sunet, având ca scop, prin utilizarea mișcării, a sunetului și a muzicii, de a deschide canale de comunicare ale ființei umane, cu obiectivul de a obține efecte terapeutice, psihoprofilactice.
Bilanțul de receptivitate, un mijloc de apropiere muzicală a bolnavului:
Prin bilanțul de receptivitate se înțelege un mijloc de apropiere muzicală a bolnavului.Prezentarea muzicii trebuie făcută ca o expresie, un limbaj, un mesaj, pentru că bilanțul de receptivitate nu este un test.După ce a ascultat un fragment muzical care a durat 3 minute, pacientului îi este propus să formuleze cu voce tare ceea ce era interiorizat.Bilanțul este compus din zece fragmente pentru adulți și șase pentru copii.
Conversația este foarte utilă în meloterapie.Ea are ca scop explicarea termenului de meloterapie și rolul pe care îl joacă din punct de vedere terapeutic, aflarea gusturilor muzicale ale pacientului și dacă el poate recepta muzica ca pe un mijloc terapeutic, pentru că nimeni nu poate fi vindecat fără dorința sa.În cazul în care există dificultăți de expresie verbală, o ascultare muzicală, în timpul conversației, ar putea stabili un contact.
Bilanțul psihomuzical activ:
Bilanțul muzicoterapiei active este inspirat din lucrările doctorului Benenzon și demonstrează mai ales interesul comportamental în ceea ce privește instrumentul decât posibilele cicatrice ale pacientului.
Un bilanț psihomuzical activ este compus din două părți:
- Pe fondul unor instrumente cu utilizare simpă, pacientului îi este cerut să facă ce dorește.
- Același lucru îi este cerut să facă sub influența a patru fragmente reprezentative prin ritm, armonie și electroacustică dintr-o melodie.
Scopul este de a cunoaște comportamentul pacientului în funcție de descoperirea instrumentului favorit, înainte de a incepe o ședința de meloterapie.
O îngrijire bună a părului presupune îngrijirea atât a scalpului, cât și a întregului corp.Majoritatea problemelor generate de păr sunt, de fapt, generate de scalp, care poate produce o cantitate prea mare sau prea mică de grăsime, prezintă dermatite sau alte infecții.
Creșterea părului este influențată de stres și de modul în care corpul absoarbe vitaminele, mineralele și alte elemente nutritive.
Dacă părul dumneavoastră este prea gras sau prea uscat, fragil, cade, se despică la vârfuri sau are o stare generala proastă, toate acestea pot fi indicii că este bine să faceți un consult medical.Un deficit de nutriție poate fi cauza unor probleme ale părului.Unii specialiști afirmă că părul nostru reflectă starea generală de sănătate.Unele probleme ale părului pot fi cauzate de un deficit de zinc, vitamina A, vitamina B12, vitamina C sau fier.Drojdia de bere și vitamina B5 sunt de asemenea bune pentru păr.
Pentru a vă hrăni cel mai corect părul este bine să:
- consumați cât mai multe alimente naturale și să păstrați o dietă echilibrată.
- faceți cât mai multă mișcare.
- limitați consumul de alcool, zahar, cafea și de alimente grase.
- suplimentați aportul de acizi grași care se găsesc în caise, germeni de grâu și semințe de in.
- apelați la multivitamine, este bine să luați întregul complex de vitamina B decât să le luați separat.
Spălarea corectă a părului:
Întotdeauna utilizați un șampon bun care este potrivit tipului dumneavoastră de păr.Puteți, de asemenea, să adăugați în șampon puțin ulei estențial care, în afara efectelor aromoterapeutice, vă ajută și la hrănirea firelor de par.
Atunci când vă spălați părul este bine să:
- folosiți apă călduță pentru umezirea parului deoarece apa prea fierbinte va arde scalpul și va degrada firele de păr.
- utilizați doar puțin șampon pe care să-l puneți în palmă.
- întindeți șamponul pe păr cu degetele.
- masați bine părul, timp de 1-2 minute, pentru ca șamponul să ajungă la toate firele de păr, pentru că un astfel de masaj este minunat pentru circulația sângelui în scalp.
- dacă aveți părul lung nu șamponați capetele firelor, ele vor fi spălate atunci când vă clătiți părul.
- clătiți-vă bine de șampon, dacă este multă spumă înseamnă că șamponul dumneavoastră poate este prea bogat în chimicale, ceea ce nu este un lucru bun pentru păr.Clătiți foarte bine până ați îndepărtat tot șamponul.
- spălați părul doar atunci când este murdar.
- nu vă periați părul cât timp este ud pentru că se poate rupe ușor.
Tipuri de păr:
În general, există mai multe categorii de păr.
Unii oameni au părul gras, ceea ce înseamnă că glandele sebacee sunt superactive, producând multă grăsime care lubrifiază părul și pielea, dând un aspect gras.
Părul poate să fie și uscat, cu vârfurile despicate, datorită unei slabe activități a glandelor sebacee sau datorită excesului de produse chimice (șampon, vopsea, balsam etc).
Se poate însa să aveți un păr normal, nici prea gras, nici uscat.
Mătreața este de asemenea o problemă cu care se confruntă și cei cu păr gras, și cei cu părul uscat.Aceasta apare datorită unei dereglări a glandelor sebacee ale scalpului care produc mai multe celule ale pielii decât este necesar.
Periatul corect al părului:
Este foarte bine să vă periați părul înainte de a-l spăla pentru a înlătura celulele moarte de pe piele și pentru a-l descurca.Întotdeauna să fiți atenți la capetele firelor în timp ce vă periați pentru a evita ruperea și despicarea lor.Periați încet și blând până la capătul firelor.Folosiți periile acelea tip arici, care vor ajuta la distribuția uniformă a grăsimii pe păr pentru a proteja și pentru a hrăni și capetele firelor.
Alimentație în funcție de tipul dumneavoastră de păr:
Pentru părul gras consumați multe fructe proaspete și alimente care conțin vitamina B2, cum ar fi drojdia de bere, iaurturile naturale, brânza, ouăle, ficatul, spanacul și alte vegetale cu frunze verzi.
Pentru părul uscat consumați mai mulți acizi grași care se găsesc în nuci, fructe și legume, roșii, gălbenuș de ou, brânză, lapte, iaurt.
Pentru părul cu mătreață consumați orez brun, pâine graham, paste făinoase, fructe și legume dar și alimente bogate în proteine, cum sunt carnea, ouăle, nucile și laptele.
