Dietă de primăvară

   Ziua 1:
   Mic dejun: o ceașcă cafea cu un cub zahăr.
   Prânz: 2 ouă fierte tare, spanac fiert, o roșie.
   Cina: 200 grame friptură vacă, salată verde cu ulei și zeamă de lămâie.

   Ziua 2:
   Mic dejun: o ceașcă cafea cu un cub zahăr.
   Prânz: 1/2 cutie de șuncă, o cutie iaurt natural.
   Cina: 200 grame friptură vacă, salată verde cu ulei și zeamă de lămâie.

   Ziua 3:
   Mic dejun o ceașcă cafea cu un cub zahăr și o felie pâine prăjită.
   Prânz: 2 ouă fierte tare, o felie șuncă, salată.
   Cina: țelină fiartă, o roșie, un fruct.

   Ziua 4:
   Mic dejun:o ceașcă cafea, un cub zahăr, o felie pâine prăjită.
   Prânz: 200 ml suc de portocale, o cutie iaurt natural.
   Cina: un ou fiert tare, un morcov ras, o cutie brânză de vaci.

   Ziua 5:
   Mic dejun: un morcov mare ras cu zeamă de lămâie.
   Prânz: 200 grame cod fiert cu zeamă de lămâie, o linguriță unt.
   Cina: 200 grame friptură vacă, salată verde cu țelină.

   Ziua 6:
   Mic dejun: o ceașcă cafea, un cub zahăr, o felie pâine prăjită.
   Prânz: 2 ouă fierte tare, un morcov mare ras.
   Cina: 1/2 pui, salată verde cu ulei și zeamă de lămâie.

   Ziua 7:
   Mic dejun: o ceașcă de ceai fără zahăr.
   Prânz: o salată verde.
   Cina: 200 grame cotlet de miel, un măr.

   Ziua 8:
   Mic dejun: o ceașcă cafea, un cub zahăr.
   Prânz: 2 ouă fierte tare, spanac fiert, o roșie.
   Cina: 200 grame friptură vacă, salată verde cu ulei și zeamă de lămâie.

   Ziua 9:
   Mic dejun: o ceașcă cafea, un cub zahăr.
   Prânz: 1/2 cutie de șuncă, o cutie iaurt natural.
   Cina: 200 grame friptură vacă, salată verde cu ulei și zeamă de lămâie.

   Ziua 10:
   Mic dejun: o ceașcă cafea, un cub zahăr, o felie pâine prăjită.
   Prânz: 2 ouă fierte tare, 1/2 cutie șuncă, salată cu lămâie.
   Cina: țelină fiartă, o roșie, un fruct proaspăt.

   Ziua 11:
   Mic dejun: o ceașcă cafea, un cub zahăr, o felie pâine prăjită.
   Prânz: 200 ml suc de portocale, o cutie iaurt natural.
   Cina: un ou fiert tare, un morcov ras, o cutie brânză de vaci.

   Ziua 12:
   Mic dejun: un morcov mare ras cu zeamă de lămâie.
   Prânz: 200 grame cod fiert cu zeamă de lămâie, o linguriță unt.
   Cina: 200 grame friptură vacă, salată verde cu țelină.

   Ziua 13:
   Mic dejun: o ceașcă cafea, un cub zahăr, o felie pâine prăjită.
   Prânz: 2 ouă fierte tare, un morcov mare ras cu zeamă de lămâie.
   Cina: 250 grame pui, salată verde cu ulei și zeamă de lămâie.

Dieta franceză

   Această dietă ne poate ajuta să pierdem în greutate în jur de 8 kg în doar 10 zile, dacă respectăm în totalitate regimul.
   În timp, această dietă se poate transforma într-un mod de viață sănătos și eficient.

   Ziua 1:
   Mic dejun: cafea neagră.
   Prânz: două ouă, salată verde, o roșie.
   Cina: o bucată de carne fiartă, salată verde.
 
   Ziua 2:
   Mic dejun: cafea neagră, pesmeți.
   Prânz: o bucată de carne fiartă.
   Cina: șuncă fiartă sau mezeluri fără grăsimi.

   Ziua 3:
   Mic dejun: cafea neagră, pesmeți.
   Prânz: morcovi aburiți în ulei vegetal, o roșie, o mandarină sau o portocală.
   Cina: două ouă, șuncă fiartă, salată verde.

   Ziua 4:
   Mic dejun: cafea neagră, pesmeți.
   Prânz: un ou, un morcov proaspăt, brânză.
   Cina: salată de fructe, iaurt.

   Ziua 5:
   Mic dejun: un morcov tocat asezonat cu suc de lămâie.
   Prânz: pește fiert, o roșie.
   Cina: o bucată de carne fiartă.

   Ziua 6:
   Mic dejun: cafea neagră.
   Prânz: carne de pui fiartă, fructe.
   Cina: șuncă fiartă cu salată verde.

   Ziua 7:
   Mic dejun: cafea neagră, pesmeți.
   Prânz: un ou, brânză, salată verde.
   Cina: iaurt, șuncă fiartă.

   Ziua 8:
   Mic dejun: cafea neagră.
   Prânz: două ouă, salată verde, o roșie.
   Cina: o bucată de carne fiartă, salată verde.

   Ziua 9:
   Mic dejun: cafea neagră, pesmeți.
   Prânz: o bucată de carne fiartă.
   Cina: șuncă fiartă, salată verde.

   Ziua 10:
   Mic dejun: cafea neagră, pesmeți.
   Prânz: un morcov fiert, o roșie, o mandarină sau o portocală.
   Cina: două ouă, șuncă fiartă, salată verde.

Aliații celulitei

   Celulita este o problemă cu care se confruntă multe persoane și posibilitățile prin care care se poate lupta cu ea sunt numeroase: creme, masaj, mișcare.Desigur, există și combinații de alimente ”vinovate” care sabotează tactica de îndepărtare a celulitei.

   Cauzele celulitei sunt multiple: moștenirea genetică, dereglările hormonale, stresul, sedentarismul și regimul alimentar care conține o cantitate prea mare de grăsimi, proteine și zaharuri.

   Inamicul numarul 1 al celulitei este zahărul.Poți scăpa de celulită renunțând la zahar, al cărui efect nociv este cimentarea grăsimii în organism.Dacă vei renunța la dulciuri de orice fel, lupta împotriva celulitei va fi mai ușoară.Când simți nevoia de dulce, mănâncă o linguriță de miere.

   Există, însă, o multitudine de combinații "fatale" care, asociate cu cauzele de mai sus, pot agrava celulita. Iată câteva exemple:

   O combinație "fatală" dimineața: pâine albă cu margarină, mezeluri, dulceață și o cană de cafea cu zahăr.
   Pentru prânz și seară, NU se recomandă combinații între: pizza, hamburgeri, paste, prăjeli, carne grasă, mezeluri, cartofi, pâine albă, băuturi alcoolice, cafea și, mai ales, NU se recomandă desert după masă (prăjituri, înghețată, clătite etc.).
   Dulciurile se consumă numai între mese și vor fi în principal, fructe. 

   Pentru a combate celulita se recomandă:

   Un regim alimentar compus în proporție de 75% din alimente crude, menit să elimine sau să împiedice formarea celulitei asociat cu exerciții de gimnastică și masaj (câte o jumătate de oră, de trei ori pe săptămână), pentru ameliorarea circulației sanguine și pentru menținerea formei fizice.
   Aplicarea zilnică a unei creme anticelulită.
   Consumarea a cât mai multe citrice și apă plată.
   Reducerea consumului de sare.
   Evitarea băuturilor răcoritoare dulci, cafelei și tutunului.
   Eliminarea din alimentație a sticksurilor, chipsurilor, alunelor etc. Între mese se consumă doar fructe.
   Servirea unui mic-dejun consistent, evitarea dulciurile la prânz și consumarea proteinelor de calitate, provenite în special din soia, lactate, carne slabă, pește și pui. 

   Alimente care diminuează celulita:

   Sucul de sfeclă roșie este benefic, deoarece ajută ficatul să elimine grăsimile stocate în organism.
   Țelina combate retenția de apă; se recomandă crudă, în salate, sau sub formă de suc (morcovi, sfecla roșie și țelină).
   Castravetele favorizează activitatea rinichilor.
   Algele conțin minerale, proteine, vitamine, iod.Ele catifelează pielea și împiedică fixarea grăsimilor în anumite zone ale corpului.

Cancerul de san si alimentatia

   Un regim alimentar prea gras ar putea creste riscul cancerului de san, o demonstreaza mai multe studii de specialitate. Chiar daca unii sunt sceptici in ceea ce priveste aceasta asociere, dovezile stiintifice nu intarzie sa apara. Ne vom rezuma la cateva studii care au aparut recent si ale caror rezultate prevad ca o femeie din 11 va suferi de cancer de san. Cu zeci de mii de cazuri in fiecare an, aceasta boala este astazi un veritabil flagel. Pentru prevenirea sa, alimentatia trebuie sa joace un rol important. Daca virtutile fructelor si legumelor nu mai trebuie confirmate, grasimile, dimpotriva, se dovedesc responsabile de aparitia cancerului de san.

   In 2010, o vasta ancheta afirma ca femeile cele mai mari consumatoare de legume prezentau de doua ori mai putin riscul de a dezvolta un cancer de san. Cateva luni mai tirziu, cercetatori italieni au inventariat 26 de studii publicate despre legatura dintre cancerul de san si anumite alimente. Rezultatele au confirmat efectul benefic al legumelor (-25% risc de cancer intre marile consumatoare si celelalte), al fructelor (-6%), al beta-carotenului (-18%) si al vitaminei C (-20%).

   Pentru a demonstra ca grasimile sunt responsabile de aparitia cancerului de san, cercetatorii au apelat la doua metode:

   - studiile comparative bazate pe istoria medicala a pacientilor, regimul alimentar al femeilor victime ale unui cancer de san este comparat cu cel al unei femei sanatoase;

   - studiile de grup eterogen: un mare numar de femei sunt urmarite de-a lungul unei lungi perioade de timp, cand regimul lor alimentar este notat la intervale regulate. Cel al femeilor care vor fi atinse de un cancer de san pe parcursul observatiei este comparat cu celelalte. Aceste studii prospective sunt considerate mai fiabile deoarece nu se bazeaza numai pe memoria pacientelor, dar necesita efective mai mari si timp mai indelungat.

   Pana in prezent, cercetarea bazata pe memoria victimelor unui cancer de san sau pe comparatia persoanelor a demonstrat o legatura intre consumul de grasimi si riscul producerii bolii. Insa, studiile prospective necesita mai mult timp si probele intarzie sa apara. 

   Cea mai mare parte a studiilor prospective asupra importantei alimentatiei includ femei care au trecut de perioada menopauzei, cancerul de san survenind in principal dupa varsta de 50 de ani. 
   O echipa condusa de medicul Eunyoung Cho de la Scoala medicala din Boston a urmarit un grup de femei inainte de menopauza. In total, in 1991 au fost incluse 90.655 de femei cu varste cuprinse intre 26 si 46 de ani.Pe parcursul a opt ani de observatie, 714 femei au dezvoltat un cancer de san. Cele mai mari consumatoare de grasimi prezentau o crestere de 33% a riscului unui cancer de san in raport cu micile consumatoare. Aceasta crestere priveste, in principal, grasimile de origine animala, si nu cele vegetale, precum uleiul de masline. Principalii vinovati au fost carnea rosie, branzeturile, untul, dulciurile si inghetatele, toate consumate inainte de menopauza.Potrivit cercetatorilor, aceste rezultate pledeaza in favoarea reducerii consumului anumitor grasimi inca din primii ani de viata adulta a femeilor.

   In functie de proprietatile lor chimice, acizii grasi se pot clasifica in trei mari familii. Fiecare dintre ele are actiuni diferite asupra organismului nostru.
   Acizii grasi saturati sunt de o consistenta grasa si de origine animala (unt, smantana) si consumati intr-o mare cantitate maresc riscul bolilor cardiovasculare. Cu cat sunt mai prezenti intr-un corp gras, cu atat acesta este de o consistenta mai solida.
   Acizii grasi monosaturati se intalnesc mai ales in uleiul de masline, de arahide, dar si in carnea de porc. Ei au un rol in protectia arterelor noastre.Acizii grasi polisaturati sunt prezenti majoritatea in uleiul de floarea-soarelui, samburii de struguri, nuci, porumb, soia, plantele oleaginoase (alune, migdale, fistic etc.) si de asemenea in carnea de peste. Acesti acizi grasi au de asemenea un efect protector asupra aparatului nostru cardiovascular pentru ca reduc nivelul colesterolului daunator, nivelul trigliceridelor si impiedica producerea aterosclerozei.

   Echipa cercetatoarei Sheila Bingham de la Universitatea din Cambridge a studiat, intre 1993 si 1997, 13.070 de femei cu varste cuprinse intre 45 si 74 de ani.   Originalitatea acestui studiu a constat in maniera in care au fost colectate informatiile despre regimul alimentar al subiectilor. In afara traditionalelor chestionare de frecventa alimentara, femeile au trebuit sa noteze in detaliu timp de 7 zile continutul portiilor lor de mancare. La participantele studiului au fost descoperite 168 de cazuri de cancer de san.
   Rezultatele au fost urmatoarele: daca traditionalele chestionare de frecventa alimentara nu au evidentiat nici o corelatie semnificativa intre cancerul de san si orice fel de grasimi, notitele detaliate ale participantelor au fost edificatoare. Legatura cu grasimile saturate a fost descoperita. Cele mai mari consumatoare prezinta un risc de cancer de san de doua ori mai mare. In schimb, nu a fost descoperita nici o legatura intre grasimile mono sau polisaturate. Consumul de grasimi saturate creste productia de estrogen si deci riscul de cancer de san. De asemenea, trebuie sa mai tinem cont de anumiti carcinogeni prezenti in carnea rosie. Pe langa alimentatie mai exista factori de risc bine cunoscuti ai cancerului de san, precum obezitatea, sedentarismul, alcoolul, fumatul sau carentele de substante esentiale. Asadar, femeile ar trebui sa-si supravegheze greutatea, regimul alimentar si sa aiba o activitate fizica constanta.

   Ceea ce mancam poate preveni aparitia cancerului de san. In fruntea alimentelor anticancer sunt legumele, fructele si cerealele. Trecand in revista ultimele descoperiri medicale, continutul farfuriilor noastre poate avea un rol protector impotriva aparitiei cancerului de san. Putin cate putin, alimentele care reduc riscul dezvoltarii acestei maladii isi demonstreaza secretele.

   Cele mai mari consumatoare de legume prezinta 60% mai putin risc de a suferi de cancer de san. Pe langa betacaroten si vitamina C, legumele contin sute de compusi capabili sa lupte impotriva aparitiei cancerului: vitamina E, antioxidanti, selenium, polifenoli etc.

   Depasirea importanta a greutatii corporale nu este binefacatoare pentru sanatate.  Dupa oamenii de stiinta americani si finlandezi, ingrasarea exagerata pe timpul sarcinii ar putea duce la cresterea riscului cancerului mamar. Cercetatorii au incrucisat registrele nationale de nasteri cu cele de evidenta a cazurilor de cancer si au completat ancheta cu realizarea unui chestionar cuprinzand masa corporala a 27.000 de femei care au dat nastere cel putin unui copil.
   Rezultatele acestui studiu au permis sa se determine ca:
   - ingrasarea cu 11-16 kilograme pe timpul sarcinii, chiar daca excesul nu a fost pierdut dupa nastere, nu poate duce la modificarea riscului de cancer mamar dupa menopauza;
   - mai mult de 18 kilograme inseamna marirea riscului de cancer mamar dupa menopauza;
   - dincolo de 22,5 kilograme, riscul de cancer mamar dupa menopauza s-ar putea tripla.
   Aceasta majorare semnificativa a gradului de risc se datoreaza cresterii nivelului de estrogeni produsi de celulele grase. Se cunosc legaturile dintre nivelurile ridicate ale acestor hormoni si dezvoltarea unor anumite forme de cancer. Cercetatorii sustin ca actiunea lor ar fi cu atat mai nefasta, cu cat sanii se dezvolta mai rapid dupa nastere.

   Rolul protector al soia era pana nu demult controversat. Pentru a da un raspuns clar, epidemiologi americani au interogat 501 femei americano-asiatice (de origine chineza, japoneza si filipineza) care sufereau de cancer mamar si 594 de femei sanatoase.Dupa ce au izolat influenta altor factori (educatie, numarul nasterilor etc.), cercetatorii au descoperit ca cele mai mari consumatoare de soia pe timpul adolescentei si vietii adulte aveau un risc de cancer mamar redus cu 47%. Pentru cele care au consumat frecvent soia pe timpul adolescentei, dar ocazional in viata adulta, reducerea riscului era de 23%. Deci, consumul de soia pe timpul adolescentei se pare ca este cel mai benefic.
   Intr-un alt studiu, alti cercetatori americani atribuie acest efect unei substante esentiale care se gaseste in soia. Acest compus ar putea interactiona favorabil asupra dezvoltarii glandei mamare in perioada prepubertatii, fapt care ar putea avea un efect protector, ulterior, impotriva cancerului. Insa, aceasta teorie ramane de confirmat in continuare si prin alte studii mai ample, ele trebuind sa stabileasca si care este cantitatea optima de soia consumata pentru a avea aceste efecte asupra cancerului mamar.

   Laptele este bun pentru sanatate, nimic mai surprinzator. Ceea ce trebuie mentionat in plus este ca femeile care consuma frecvent lapte au un risc redus de a suferi de cancer mamar. Pentru a studia aceasta relatie, cercetatori norvegieni de la Universitatea din Oslo au observat 48.844 de femei aflate in perioada de premenopauza timp de aproximativ 7 ani. In acest interval, 317 cazuri de cancer mamar au fost declarate. Un chestionar relativ asupra consumului de lapte pe timpul copilariei a fost adresat tuturor participantelor.
   Rezultatele au fost urmatoarele: consumul de lapte pe timpul copilariei are o legatura cu diminuarea riscului de cancer mamar la femeile de 34-39 de ani, dar nu si la cele de 40-49 de ani. Luand in considerare varsta, factorii hormonali, indicele de masa corporala, educatia, activitatea fizica si consumul de alcool, consumul de lapte la varsta maturitatii se pare ca are de asemenea un efect protector. Femeile care beau mai mult de trei pahare de lapte pe zi ar avea un risc de doua ori mai redus de a suferi de cancer de san decat cele care nu beau deloc lapte. Tipul de lapte sau concentratia sa in grasime se pare ca nu influenteaza aceste concluzii.

   Orice femeie ar trebui sa-si faca timp sa consulte medicul o data pe an pentru un examen general al sanilor. De asemenea, trebuie sa invete cum se efectueaza un autoexamen regulat al sanilor in fiecare luna dupa menstruatie, ceea ce ii permite sa observe eventualele modificari anormale. Uneori, o mamografie pentru depistarea sistematica a problemelor posibile, repetata in functie de varsta pacientei si de factorii de risc, aduce o siguranta suplimentara. Mamografia permite detectarea celei mai mici anomalii inainte de a putea fi palpabila.
   Autoexaminarea sanilor se poate face in doua pozitii: culcat sau in picioare. Unele femei efectueaza palparea sanilor sub dus sau in fata oglinzii, altele intinse in pat.  Autoexaminarea se face prin miscari circulare in sensul acelor de ceas, cu mana opusa sanului examinat. Daca sunt depistate cele mai mici modificari trebuie consultat cat mai curand medicul.