Următoarele recomandări sunt valabile şi pentru inflamaţiile articulare, deformările articulare şi fenomenele de uzură.Acestea sunt vindecabile, durerile dispar încetul cu încetul, chiar şi deformările se retrag treptat într-o perioadă de unul până la doi ani. Bolnavii care merg în baston sau în cârje pot fi recuperaţi.Artroza este o boală care afectează mai ales populaţia de peste 45 de ani şi este cauzată de degenerarea cartilajului articular.
Vara se recomandă băile cu frunze şi tulpini de roşii, fierte o oră în apă.
Se bea dimineaţa, cu o 1/2 oră înainte de micul dejun, şi seara, cu o 1/2 oră înainte de cină, o ceaşcă cu ceai de coada-calului (coada-calului este opărită şi lăsată 1/2 minut în repaos), iar în timpul zilei se consumă 4 ceşti cu ceai de urzici (şi urziciie se opăresc şi se lasă într-un scurt repaos de 1/2 minut).Din aceste 4 ceşti se scoate de 3 ori câte 1/2 ceaşca şi se toarnă de fiecare dată o lingură de bitter suedez înâuntru.Cantitatea se bea, repartizată în porţii, înainte şi după fiecare masă.
Se masează locurile dureroase cu tinctură de tătăneasă sau gălbenele, ori cu alifie din aceleaşi plante.
Artroza poate apărea în orice articulaţie, deşi cele mai afectate sunt cele care suportă greutatea corporală: genunchi, şold, coloană.
Se poate aplica peste noapte, pe locul dureros, pedicuţă amestecată cu puţină apă caldă.
În orice regiuni ar apărea dureri, la genunchi sau alte încheieturi, se pun comprese cu bitter suedez şi se lasă timp de 4 ore.Pielea trebuie unsă în prealabil cu alifie de filimică, iar de fiecare dată după tratament se pudrează ca sa nu apara mâncărimi.Se calcă cu fierul de călcat frunze de varză creaţă (varză nemţească) sau de varză albă, se aplică pe încheieturtie dureroase şi se leagă cu o bucată de pânză pentru a se păstra calde.
Se fac băi cu paie uscate de ovăz sau scuturătură de fân, circa 10 g la 5 l de apă clocotită, care se strecoară şi se adaugă în apa de baie, timp de 21 de zile.
Şi fricţionările încheieturilor cu esenţă de tătăneasă ajută, pentru ameliorarea durerilor.În caz de inflamaţii articulare sunt indicate compresele cu aburi de coada-calului.
Se aplică o cataplasmă cu muştar negru sau cu hrean ras, amestecat cu puţină apă fierbinte, atât cât să se formeze o pastă, care se aplică pe un tifon şi se înveleşte locul dureros.
Pe lângă frunzele de varză, se recomandă compresele cu frunze de brânca-ursului, numită şi crucea-pământului, talpa-ursului sau urechea-porcului.Aceasta plantă se găseşte pe povârnişuri, pante, câmpii, ca şi în pădurile rare, umede, de foioase sau de foioase amestecate cu conifere sau în zăvoaie, crescând ca buruiană.Planta are flori mari, grupate, plate, şi sare în ochi pe câmpii, datorită mărimii ei deosebite.
Foarte indicată ar fi o dată pe lună o baie de şezut cu coada-calului, din 100 grame de plante care se lasă în apa rece să se înmoaie peste noapte; a doua zi, totul se încălzeşte; durata baii: 20 minute.Apa de baie mai poate fi turnată de 2 ori înapoi peste plante, reîncălzită şi folosită pentru alte două băi de şezut.
Se spală zilnic picioarele cu apă rece şi oţet, seara, timp de 1 lună.
Debutul artrozei este gradat, primul simptom care se observă este durerea care tinde să crească în timp.Ulterior apar diminuarea mobilităţii articulare, contractura musculară, deformarea articulară apărând în stadiile avansate de boală.Durerea articulară are caracter specific, apare dimineaţa, la primele mişcări, când articulaţiile par înţepenite.Este de scurtă durată, aproximativ 15 minute.Durerile dispar pentru restul zilei şi reapar seara, odată cu oboseala.La multe persoane, durerea articulară este meteodependentă.
Acest regim vă poate ajuta să scăpaţi de 7-8 kg în doar 13 zile.Dieta se ţine după programul de mai jos, pentru primele 6 zile, după care, dieta se ţine începând din a şasea zi, spre prima zi.
Prima zi:
La micul dejun: cafea neagră.
La prânz: varză gătită, 2 ouă şi un pahar cu suc de roşii.
La cină: peşte la grătar sau fiert.
A doua zi:
La micul dejun: cafea neagră, pâine integrală, neapărat prăjită.
La prânz: salată de legume cu foarte puţin ulei şi peşte.
La cină: 200 gr. carne de vită macră, fără grăsime şi iaurt degresat.
A treia zi:
La micul dejun: cafea neagră, pâine integrală şi neapărat prăjită.
La prânz: legume la grătar sau fierte şi un măr.
La cină: 200 gr. carne de vită macră şi fără grăsime, un ou şi salată de varză.
A patra zi:
La micul dejun: cafea neagră.
La prânz: un ou, 3 morcovi fierţi şi 15 gr.brânză.
La cină: 200 gr. carne de vită.
A cincea zi:
La micul dejun: limonadă şi un morcov.
La prânz: 1 porţie mare de peşte.
La cină: peşte şi suc de roşii.
A şasea zi:
La micul dejun: ceai.
La prânz: 250-300 grame de carne pui.
La cină: 250-300 grame de carne de pui şi salată verde.
A şaptea zi:
La micul dejun: cafea.
La prânz: peşte şi suc de roşii.
La cină: oricare cină din cele şase, cu excepţia cinei din a treia zi.
Cum acţionează râsul:
Asemenea excitaţiei, râsul acţionează asupra pielii şi a sistemului neuro-simpatic, pe care îl stimulează şi îl accelerează.Râsul destinde numeroase părţi ale corpului: faţa, gâtul, pieptul, abdomenul, braţele, picioarele.Diminuând tonusul muscular, elimină tensiunile şi agresivitatea.De asemenea, circulaţia sangvină se accelerează, ca şi procesul de eliminare a toxinelor acumulate, digestia este uşurată prin contracţii abdominale şi se evacuează tensiunea nervoasă.Prin urmare, corpul cedează unei destinderi regeneratoare.Este efectul morfinelor naturale secretate de creier, endorfinele, în momentele când râdem cu poftă.Pe scurt, râsul scade tensiunea, ameliorează digestia şi garantează un somn liniştitor.Nu degeaba se spune că oamenii bolnavi care râd din tot sufletul se vindecă mai repede decât cei trişti.
Hohotele de râs sunt bune pentru inimă:
Un grup de cardiologi a efectuat un studiu vizând stabilirea efectului râsului asupra inimii. 300 de persoane de vârste apropiate au fost împărţite în două grupe: de o parte suferinzii de inimă şi de cealaltă parte cei sănătoşi.Autorii studiului au observat că suferinzii de inimă se dovedesc a fi persoane foarte serioase şi stresate.Astfel, 40% dintre aceştia au afirmat că râd foarte rar, nici măcar atunci când, în mod normal, ceilalţi nu se mai satură de râs.Cercetătorii sunt de părere că râsul acţionează ca un scut împotriva afecţiunilor cardiace, susţinând că hohotele ar trebui să facă parte din arsenalul terapiilor recomandate în cazul bolilor de inimă.
Nu apelaţi la râsul artificial:
În Occident, unii dintre cei care se simt total nefericiţi şi nu pot găsi motive de râs cu nici un preţ, apelează la gazul ilariant.Este unul din oxizii azotului, incolor, cu miros şi gust dulceag care odată inhalat poate provoca râsul.Cercetatorii au publicat un raport asupra impactului pe care îl poate avea gazul ilariant asupra tinerilor.În ciuda efectului recreativ, consecinţele consumului acestui medicament asupra sănătăţii sunt extrem de nefaste.Excesul de gaz ilariant contribuie la apariţia durerilor de spate şi chiar la degenerarea coloanei vertebrale.Gazul ilariant blochează acţiunea vitaminei B12, puţini ştiind de legătura medicamentului cu efectele nocive asupra sănătăţii.Studiile ştiinţifice arată că, folosit în operaţii chirurgicale de scurtă durată (de exemplu, în stomatologie, la procesul de anesteziere), gazul ilariant poate avea efecte mortale.Orice incercare de a provoca râsul altfel decât în mod natural, nu numai ca este sortită eşecului, dar este şi periculoasă pentru sănătate.
Ajutorul dat de cătină:
Atunci când este mai rece, observăm un consum redus al substanţelor vitaminate, mai ales la persoanele care nu consumă fructe şi legume bogate în vitamine.Acest deficit poate apărea şi la cei care nu prea mănâncă în sezonul rece murături (obţinute prin fermentaţie, adica prin saramură), borş, pâine neagră, tărâţe.Mâncărurile rafinate, chiar dacă sunt plăcute ochiului şi gustului, pot fi, mai degrabă, obiceiuri nesănătoase.De aceea, mai ales în sezonul rece, cătina albă aduce organismului vitaminele necesare, ca şi acizii graşi esenţiali.După cum se ştie, după măceş, cătina conţine cea mai mare cantitate de vitamina C.
Pielea trebuie mereu protejată şi ajutată să facă faţă schimbărilor climatice, mai ales următoarele zone mai expuse: faţa, mâinile, picioarele, care pierd vitaminele liposolubile necesare metabolismului. Indicate în tratarea mâinilor, a feţei (în special la femei) sunt preparatele vitaminate, dar şi cele cu extract de cătină (vitamine solubile în grăsimi).
Haideţi să vedem două reţete, folsitoare şi uşor de preparat:
Ulei de cătină:
Se usucă 100 g fructe de catină la 60 grade C.Se macină apoi boabele în râşniţa de cafea, rezultând 20-25 g pulbere uscată, care conţine 2,5 ml ulei pur.Peste pulbere se adaugă 50-70 ml ulei (de soia, floarea soarelui, de germeni ori de măsline) şi se amestecă.Se lasă încă două zile, amestecând din când în când.Se foloseşte partea de deasupra a amestecului, fie ca atare, fie în amestec cu o cremă oarecare.Se ung faţa, mâinile şi picioarele.
Ceai de cătină:
Se face un ceai din fructe uscate de cătina (la o cană de apă se pune o linguriţă de fructe uscate) şi se dă un clocot.Înainte de a fi îndulcit, se scot din ceai câteva linguriţe de lichid şi se tamponează faţa, apoi se unge cu crema preparată după reţeta anterioară.Restul de ceai se poate consuma, eventual îndulcit cu miere.
Organismul are nevoie câteodată să işi autoregleze energia şi în acest scop trebuie activate procesele oxidative.Procesele energetice necesită aport de grăsimi, dar şi aceste arderi au nevoie de complexul B, vitaminele PP, B2, C (provenite şi din tărâţe de grâu şi grâu încolţit), completate cu celelalte substanţe din cătină.
Cele două preparate dau o mare energie organismului, stimulează procesele aerobiotice, generatoare de căldură.
Semiluna de la baza unghiei şi diabetul:
Dimensiunea mare a semilunei de la baza unghiei, este legată de tahicardie.
Absenţa semilunei de la baza unghiei este semn al nevrozei inimii, al insuficienţei cardiace şi al tulburărilor în circulaţia sangvină.
În afară de acestea: semiluna de culoare albăstruie vorbeşte despre tulburări în funcţionarea ficatului; semiluna de culoare roşie este semn al insuficienţei cardiace; dacă semiluna este despărţită de cealaltă parte a unghiei printr-o linie orizontală, asta înseamnă că persoana respectivă suferă de diabet.
Pieliţele din jurul unghiilor arată deficitul de albumine, de vitamina C şi acid folic în organism (cauza deficitului este folosirea insuficientă a acestor substanţe sau asimilarea proastă a acestora).
Unghiile despicate arată un nivel scăzut al focului digestiv, indică de asemenea că circulaţia sangvină, sistemele sexual şi nervos sunt tulburate (mai întâi de toate, acest lucru se referă la funcţionarea testiculelor şi a ovarelor), iar reacţiile nervoase scad în intensitate.
Unghiile care se cojesc sunt un fenomen provocat de consumul în exces al fructelor, sucurilor, băuturilor nealcoolice, al produselor artificiale, al medicamentelor, care lipsesc corpul de minerale, dând naştere unui dezechilibru în nutriţie.În acest caz apar indigestia, formarea gazelor în intestin, oboseala, menstruaţie neregulată, slabiciune sexuală, depresii, stări de nervozitate, insomnie şi alte asemenea stări.
Liniile de pe unghii indică alimentaţia dezechilibrată:
În medicina contemporană există posibilitatea diagnosticării unei boli luând în consideraţie schimbările de formă şi de relief ale unghiilor.
Liniile orizontale pe unghii vorbesc despre o alimentaţie dezechilibrată sau despre boli netratate la timp.Acestea se pot manifesta şi atunci când apare o schimbare în alimentaţie.Suprafeţele fărâmicioase pe unghii înseamnă depuneri de sare.
Liniile verticale pe unghii semnalează înrăutăţirea digestiei (folosirea în exces a acizilor graşi şi a sării), proces prin care mineralele şi albuminele se asimilează foarte greu, şi de asemenea deficitul de vitamina B12 şi fier.Pot aparea în acest caz afecţiuni ale intestinului.Funcţia digestivă, funcţia ficatului şi a rinichilor pot fi reduse, poate apărea o oboseală generală.
Unghiile roase sunt un semn al nervozităţii, al deficitului de minerale sau al prezenţei unor paraziţi în intestin.Sunt în acelaşi timp un simptom al nevrozei, al gastritei, al disfuncţiilor sexuale la femei.
Unghiile mari, bombate, în formă de bulb, care depăşesc cu mult suprafaţa degetului (unghiile în formă de con) indică slăbiciunea inimii şi a plămânilor (tuberculoza).Sunt un sindrom al frigului, al lipsei de energie în plămâni.
O umflătură la capătul unghiei vorbeşte despre o infecţie cronică a pămânilor.
Unghia concavă (care are forma unei linguri), în care se poate reţine o picătură de apă, indică deficitul de fier.Este un sindrom al frigului, al lipsei de energie a plămânilor, dar şi un simptom al unei forme moştenite de alcoolism.
Unghia triunghiulară indică afecţiunile coloanei vertebrale şi ale măduvei spinării.
Unghia strâmbă, dar netedă (asemănătoare unui cioc de papagal) vorbeşte despre o formă înnăscută de astm, despre bronşită, tuberculoză, tuse cronică.
Unghiile fărâmicioase sunt un semn al conţinutului scăzut de fier şi vitamina A în organism, al funcţionării proaste a glandei tiroide sau a rinichilor, al unei proaste circulaţii sangvine.
Vitamina B12, pentru o stare generală bună:
Ultima vitamină descoperită, B12, este singura din complexul B pe care organismul o reţine în principal în ficat.
Indispensabilă în reproducerea celulelor, în special ale celor roşii, vitamina B12 intervine în producerea substanţelor care afectează starea de spirit.Ea favorizează transformarea alimentelor în energie.Este un element nutriţional necesar sănătăţii sistemului imunitar.
Un aport zilnic recomandat de vitamina B12 este de 3 micrograme pe zi.O carenţă a vitaminei B12 determină oboseala, crampele musculare şi pierderea memoriei.
Alimentele de origine animală sunt principalele surse de vitamina B12: carne de pui, peşte, fructe de mare, ouă, brânză şi produse lactate.
Vitamina A, pentru o privire pătrunzătoare:
Vitamina A sau retinol stocată în ficat este dată de grăsimile animale.Organismul transformă în vitamina A beta-carotenul şi alte carotenoide ale fructelor şi legumelor.
Vitamina A joacă un rol esenţial în diferenţierea celulară.Este indispensabilă pentru vedere şi intervine direct în procesele imunitare.Carotenoidele protejează celulele de deteriorările provocate de radicalii liberi.
Aportul necesar de vitamina A reprezintă 900 micrograme pe zi.Carenţa de vitamina A este rară, dar se poate observa la femeile care ţin un regim strict şi la persoanele în vârstă.Provoacă tulburări ale pielii, o rezistenţă mică la infecţii, o vindecare lentă a rănilor.
Găsim vitamina A în ficat, peşte foarte gras, unt, margarină, ouă, brânză.În ceea ce priveşte carotenoidele se regăsesc în legumele şi fructele bine colorate.
Vitamina C, pentru o bună imunitate:
Vitamina antioxidantă, vitamina C, permite combaterea alteraţiilor provocate de excesul de radicali liberi.Organismul nu o depozitează şi o elimină repede.
Ajută la fortificarea vaselor capilare şi a pereţilor celulelor şi joacă un rol important în formarea colagenului.Ea activează cicatrizarea şi păstrează sănătatea ligamentelor, tendoanelor şi gingiilor.Favorizează producerea hemoglobinelor în celulele roşii şi facilitează asimilarea de fier furnizat de alimente.Nu poate împiedica apariţia guturaiului, dar simptomele şi durerea sunt ameliorate.
Aportul zilnic recomandat de vitamina C este de 60 la 100 micrograme pe zi.Un deficit de vitamina C diminuează rezistenţa la infecţii.Carenţa mare de vitamina C se manifestă prin scorbut (în special la marinarii lipsiţi o perioadă mai lungă de legume şi fructe proaspete).
Citricele, cireşele, kiwi, legumele verzi, piperul, coacazele şi căpşunile sunt principale surse de vitamina C.
Vitamina E, are puteri antioxidante:
Vitamina E este depozitată în ţesuturile grase şi în ficat.
Graţie proprietăţilor antioxidante, vitamina E neutralizează radicalii liberi care pun celulele în pericol.Împiedică procesele inflamatorii şi stimulează funcţiile imunitare.
Aportul recomandat este de 12 mg pe zi.Carenţele de vitamina E sunt rare.
Uleiul din germeni de grâu, uleiurile vegetale, seminţele de floarea soarelui, migdalele conţin multă vitamina E.
Există momente când oamenii nu se simt bine şi au impresia că lumea s-a sfârşit.Decât să ne transformăm viaţa într-o tragedie, mai bine încercăm să râdem din toată inima, deoarece umorul ne va ajuta să vedem partea bună a vieţii.Râsul este considerat, de multă vreme, cel mai benefic medicament pentru a fi în formă.Gimnastica, generată prin râs, masează organele, stimulează funcţiile acestora şi ameliorează circulaţia oxigenului, declanşând buna dispoziţie şi euforia.Specialiştii consideră că râsul este o gimnastică internă, echivalentă cu o şedinţă de dans. Se spune că oamenii bolnavi care râd din tot sufletul se vindecă mai repede decât cei trişti.
Un exerciţiu de gimnastică:
Pe planul emoţiilor, râsul este precum ciocolata: eliberează de stres şi are chiar rolul unui afrodisiac, fiindcă, atunci când o persoană râde, organismul eliberează endorfine, substanţele chimice dotate cu puterea unor droguri cu efect euforic, care, din fericire, nu dau dependenţă.În plus, râsul dărâmă barierele şi topeşte inhibiţiile, plictiseala sau oboseala.Sub efectul râsului, muşchiul diafragmei se destinde, participând la ameliorarea procesului de oxigenare a plămânilor.Specialiştii au observat că doar câteva activităţi sportive contribuie la fel de bine ca râsul la eliminarea dioxidului de carbon din plămâni.Astfel, o repriză de râs cu poftă aduce tot atâta oxigen în organism cât o şedinţa de aerobic, fitness, jogging sau tenis.
Câteva calităţi ale râsului natural:
Destinde spiritul, stimulează memoria, dezvoltă creativitatea şi reduce anxietatea.
Diafragma, organul care separă plămânii, se relaxează şi participă activ la decontractare.
Previne apariţia constipaţiei, râsul este cel mai bun masaj pentru abdomen
Atenuează durerea şi stresul, având un efect benefic asupra psihicului nostru
Creşte libidoul şi ne protejează contra multor boli, mai ales bolile moderne.
Creşte capacitatea respiratorie.
Stimulează, cu succes, sistemul imunitar.
Salvează unele situaţii tensionate, ce pot părea fără ieşire.
Apropie oamenii, dezvoltă sociabilitatea şi poate asigura succesul, în unele cazuri.
Duşmanul depresiei:
Râsul, această reacţie spontană este, în esenţă, o extraordinară armă de autoapărare a sistemului nervos.Specialiştii semnalează că oamenii nu profită de beneficiile râsului.Mai mult, ei insistă asupra necesităţii de a lua în serios aceste aspecte, în sensul de a învăţa să râdem cu tot trupul. În timpul râsului, faţa, gâtul, pieptul, abdomenul, braţele şi chiar picioarele se destind.Astfel, tensiunea negativă, stresul sunt eliminate.Râsul provoacă o stare de bine, uneori foarte apropiată de extaz.Motiv pentru care unii psihoterapeuţi îl recomandă pentru reducerea riscurilor accidentelor cerebrale, cardiovasculare şi a depresiei.Ba chiar în unele spitale există aşa-numitele săli de umor, unde medicii îşi tratează pacienţii prin terapia râsului.
