Pepenele roșu este un fruct la mare căutare pe timp de vară și câteva informații găsiți aici, iar în postarea de azi vă vom dezvălui și alte noutăți și remedii.
Pepenele roșu în lupta cu nefrita, pielita și pielonefrita:
Se consumă cantități mari de pepene într-o singură repriză, iar pe perioada curei de tratament, mai ales după ingerarea pepenelui, se recomandă evitarea frigului și a curenților de aer în zona mijlocului.
Pentru calculi renali (pietre la rinichi) se recomandă a se consuma cantități mari de pepene roșu.Înainte de cura de tratament, cât și în ultimele trei zile se iau plante care sfărâmă calculii renali, aportul de apă de la pepene ajutând la eliminarea lor.După ce s-au luat aceste plante ce sfărâmă și mărunțesc calculii renali, 1-2 ore după ce s-a consumat pepenele rosu se va ține pe zona rinichilor o sticlă cu apă foarte caldă, chiar fierbinte.Aceste plante sunt: frunzele de mesteacăn, frunzele de merișor, rășina de pin și boabele de ienupăr.
Pentru reumatism:
Cura de pepene roșu este un purificator puternic, care poate fi combinat foarte bine cu proceduri externe pentru vindecare, precum și cu gimnastica medicală recuperatorie.Se recomandă 12-20 de zile de cură-tratament cu pepene roșu.
Pentru calculi biliari (pietre la bilă):
Se iau semințe de pepene roșu și se usucă, apoi se dau prin râșnița de cafea și se ia in fiecare dimineață câte o linguriță din această pudră, amestecată cu o lingură de ulei de măsline.Se iau zece zile consecutiv, dimineața pe stomacul gol, și se stă culcat timp de zece minute pe partea dreaptă, iar tratamentul durează trei luni, câte zece zile din fiecare lună, la intervale regulate.Rețeta este foarte eficientă, iar în perioada acestui tratament se exclud prăjelile, grăsimile, alcoolul și cafeaua.
Pentru constipație si colita de putrefacție:
Se va consuma pepenele, toată porția, în fiecare dimineață pe stomacul gol, fără a mânca apoi nimic timp de patru ore, apoi prima masă va începe cu patru linguri de tărâțe de grâu înmuiate în apă și eventual îndulcite cu miere de albine.
La persoanele cu digestie dificilă nu este indicată asocierea la aceeași masă a pepenelui roșu cu alimentele mai grele cum ar fi: prăjeli, fripturi, mezeluri, conserve, ori bogate în proteine: ouă, carne, deoarece poate produce indigestie.
Atât pepenele roșu, cât și pepenele galben conțin foarte puțin sodiu și cantități însemnate de potasiu, iar din acest motiv sunt indicate pentru reducerea cantității de sodiu din organism, ceea ce are efecte benefice asupra inimii, cât și a sistemului imunitar în special, cele două fiind elemente de bază în așa numitele regimuri hiposodice.
Tarhonul este o plantă puternic parfumată care a fost folosită încă din antichitate ca antidot pentru veninul șerpilor.Este folosit la bucătărie, dar și contra durerilor de dinți sau a creșterii tensiunii.
În zilele noastre el este folosit în principal la gătit, dar se știe că are proprietăți medicinale importante.
Este foarte important pentru sistemul digestiv: alină crampele stomacale, mărește apetitul și ajută digestiile leneșe.
Poate ajuta celor care suferă de balonări, indigestie și sughiț.
Există, de asemenea, multe remedii populare pentru durerile de dinți.
Poate fi folosit pentru a regulariza menstruația, ajută la calmarea nervilor și în stările de oboseală.
Tarhonul poate substitui cu succes sarea pentru persoanele care suferă de tensiune arterială mare.
Ceaiul de tarhon ajută digestia și procesul de eliminare a toxinelor.
Tarhonul poate, de asemenea, ajuta la creșterea secrețiilor bilei pentru ficat, ajută digestia și accelerează procesul de eliminare a toxinelor din corp.În acest scop puteți folosi ceaiul de tarhon.
Pentru acest luați o cană de apă fiartă și turnați-o peste câteva frunze de tarhon (o lingură) și lăsați-le să infuzeze 10 minute, după care beți acest ceai.Se recomandă să se consume cel puțin o cană de astfel de ceai pe zi.
Când tarhonul se usucă pentru a fi utilizat în bucătărie, se pierd numeroase caracteristici importante ale uleiului esențial.Tarhonul uscat se folosește cel mai bine în ceaiuri și la gătit.
Paraziții intestinali ai copiilor sunt înlăturați cu succes prin consumarea ceaiului de tarhon.
Cele mai importante componente ale tarhonului se găsesc în tanin, terpenă, arome care prezintă reale calități terapeutice în cazul afecțiunilor stomacului și ficatului.
Copiii care sunt predispuși la paraziți intestinali găsesc în tarhon o armă extrem de valoroasă în lupta împotriva acestora.Ceaiul de tarhon este esențial în înlăturarea acestor paraziți.Luați o cană de apă fierbinte pe care o turnați peste câteva frunze de tarhon și lăsați-le să infuzeze 10 minute, strecurați-le și dați copiilor două căni de ceai, dimineața.Este bine să se bea cel puțin patru căni pe zi, dimineața și seara.Dar se recomandă să consultați și medicul înainte de a utiliza acest tratament.
Pus la macerat în oțet și apoi aplicat sub formă de comprese la articulațiile de la mâini și glezne, tarhonul reduce puternic febra.În special pentru copii (de la sugari până la adolescenți) dar și la persoanele în vârstă, tarhonul conduce la reducerea naturală a temperaturii corpului cam cu 1-2 grade pe oră.
Frunzele verzi de tarhon, mestecate dimineața, pe stomacul gol, vă protejează dinții împotriva cariilor și vă întăresc gingiile.De asemenea, o soluție preparată din două linguri cu frunze macerate timp de zece zile în 250 ml oțet de vin, folosită pentru clătirea gurii, poate face minuni pentru inflamațiile gingivale.
Frunzele macerate mai pot fi folosite și la frecțiile pentru durerile de cap sau cele reumatice.
Tarhonul este un aliat și în lupta cu afecțiunile renale și poate fi utilizat pentru a regla menstruația, a reduce colesterolul, a curăța vasele de sânge, a stopa îmbătrânirea prematură, dar și pentru a calma nervii și a elimina stările de oboseală.
Componentele tarhonului prezintă reale calități terapeutice nu numai în cazul afecțiunilor stomacului, ci și ale ficatului, pe care îl ajută să se regenereze.
La începutul secolului al XV-lea, când europenii au debarcat pe pământurile mexicane, aztecii i-au servit cu o băutură minunată, denumită cacao.După dispariția statului aztecilor (anul 1521), conchistadorii au pus stăpânire pe rețeta de pregătire a acestei băuturi.În secolul al XVII-lea, din Spania băutura a ajuns în sudul Italiei și în Olanda.În anul 1615, cacaoa fierbinte a fost încercată de regele Franței Ludovic XIII. În următorii 40 de ani, de această băutură scumpă s-au putut bucura doar nobilii.
Totul începe de la arborele de cacao tropical, în care se găsesc boabele de cacao cu miez alb.Fructele arborelui de cacao au un gust foarte amar, dar numai din ele se face cunoscuta ciocolată.Cum se face acest lucru, este un secret profesional al maeștrilor care stăpânesc arta de a prelucra boabele.
Mai întâi de toate, prin așa-numita fermentație se înlătură gustul amar al miezului.După aceea, boabele care conțin între 50 și 60% unt de cacao se pun la uscat, se prăjesc și se pisează.În masa obținută se adaugă zahăr, adesea lapte și se presează pentru a deveni o pastă.Papilele gustative sunt foarte mici, dimensiunea lor nu depășește 8-10 microni, de aceea numai ciocolata moale este percepută de ele ca foarte dulce.
Gurmanzii francezi cheltuiesc anual pentru cumpărarea produselor din ciocolată sume impresionante de bani.Numai în ajunul Crăciunului în Franța se consumă 36.000 de tone de bomboane, ceea ce depășește de patru ori greutatea Turnului Eiffel.
13% dintre franțuzoaice socotesc ciocolata un medicament împotriva depresiilor.În medie o singură persoană consumă până la 6 kilograme de ciocolată pe an.
Cei mai mari iubitori de ciocolată din Europa Apuseană sunt elvețienii și nemții.Pe an ei consumă mai mult de 9 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor.
Desfătarea începe încă de când ambalajul foșnitor este desfăcut.În acel moment omul salivează gândindu-se la plăcerea care îl așteaptă.Această reacție crește la vederea minunatului baton de ciocolată de culoare maro închis, împărțit în pătrățele.Savurarea pe îndelete a bucățelelor de ciocolată ne trezește un sentiment de plăcere care se transformă într-unul de fericire, foarte asemănător extazului.
Ciocolata nu este numai un produs dulce minunat, ci și un tezaur de săruri minerale, dintre care un loc important ocupă magneziul, cel care reglează schimbul de celule în organismul uman.Pe lângă aceasta, în ciocolată se mai găsesc stimulatori care înlătură oboseala, care vă ajută să scăpați de stres și depresie.
Cu toate acestea, trebuie obligatoriu să folosim ciocolata în mod rațional.De exemplu, potrivit statisticilor, câteva mii de englezoaice care au mâncat în exces ciocolată, suferă de obezitate, depresii, își pierd interesul pentru sexul opus.Acestea sunt niște femei instabile din punct de vedere psihic, capabile să mănânce într-o zi patru-cinci ciocolate.
Acest produs dulce conține substanțe psihosomatice: teobromină, cofeină, teofilină.Consumarea ciocolatei determină sentimentul de plăcere, pentru că stimulează secreția endorfinelor cerebrale (hormoni produși de hipofiză, care au proprietăți anesteziante).Recăpătarea forțelor pe care o simt oamenii imediat ce au mâncat ciocolată este legată necondiționat de cantitatea glucidelor, care intră în compoziția sa.Astfel se explică acțiunea tonifiantă a ciocolatei.
Dupa părerea nutriționiștilor, ciocolata tonifică foarte bine sistemul nervos central, datorită conținutului în teobromină, o substanță care prin calitățile sale este apropiată de cofeină.În acest mod, o bucată de ciocolată te ajută să înlături senzația de somn și oboseală.Ciocolata te energizează, te ajută să lupți cu stresul, stimulează dorința sexuală.În afară de aceasta, ea poate fi socotită un antidepresiv.Toate acestea datorită substanței numită triptofan, care influențează secreția de serotonină (hormonul bunei dispoziții).Feniletamina, care este de asemenea prezentă în ciocolată, alungă starea psihică proastă.Tocmai de aceea foarte mulți oameni caută ciocolata în momentele de epuizare sau emoții puternice.
Enigma acestui produs constă nu numai în componența sa chimică, ci și în psihologia umană.Gustul dulce este însoțit întotdeauna de amintirile din copilărie: de aceea, probabil, mâncând ciocolată, ne simțim atât de bine.
În zilele de caniculă extremă ce poate fi mai de dorit decât o băutură de fructe proaspătă și răcoritoare?
Prima condiție esențială este ca sucul să fie preparat proaspăt și fără conservanți.Sucul nu se păstrează niciodată de la o zi la alta.
Aparatul cu ajutorul căruia putem prepara sucurile de fructe este, desigur, storcătorul electric.În lipsa acestuia, pentru unele fructe, în special pentru mere, putem folosi și răzătoarea metalică, urmând să obținem sucul prin stoarcere sau presare manuală.Pentru citrice se poate utiliza storcătorul din sticlă sau din plastic.
Vă prezentăm câteva idei de preparare a sucurilor delicioase:
Sucuri cu pere:
* Se amestecă la mixer 30 g lapte cu 40 g suc de pere (cu pulpă) și 80 g înghețată.Se servește cu cuburi de gheață și se ornează cu sâmburi de migdale.
* Se amestecă un pahar de suc de pere (cu pulpă) cu un pahar de lapte.Se adaugă un gălbenuș de ou și o lingură de miere și se amestecă bine.Această băutură se poate servi mai ales la micul dejun.
Sucuri cu pepene galben:
* Se ia un pepene de 1/2 kg, se curăță de coajă, se taie în bucăți și se dă prin sită.Se amestecă cu două pahare de apă fiartă și răcită și o lingură de sirop de măceșe.Se pune băutura în pahare înalte și se servește cu cuburi de gheață.Se ornează cu bucățele de pepene galben.
* Se amestecă 70 g de suc de pepene galben cu 80 g de înghețată.Se servește în pahare înalte.
Băuturi cu suc de struguri:
* Se amestecă un pahar de suc de struguri cu 1/2 pahar de suc de morcov, o lingură de suc de lămâie, zahăr și două păhăruțe de vin alb.Se servește în pahare înalte și se ornează cu nuci rase.
* Se amestecă un pahar de suc de struguri cu un pahar de suc de coacăze.Se servește cu apă minerală și cuburi de gheață.
* Se amestecă 60 g suc de struguri cu 30 g sirop de mentă și 10 g suc de lămâie.Se adaugă gheață pisată și se servește băutura, ornată cu frișcă.
Ofeream câteva sfaturi și trucuri pentru păr frumos în acest articol și pentru că mai erau necesare completări, revenim cu postarea de astăzi.
Remedii naturale contra mătreții:
Specialiștii în terapii naturiste recomandă în afara preparatelor din plante și adoptarea unei diete echilibrate, reducerea activităților stresante și chiar masajul.Stresul poate agrava apariția mătreții.Obișnuiți-vă ca regulat să practicați exerciții fizice, care au darul de a reduce nivelul stresului.
Specialiștii în aromoterapie recomandă celor care suferă de pe urma mătreții masajul scalpului, de câteva ori pe săptămână, cu un amestec făcut din patru picături de ulei de lavandă, patru picături de ulei de mușcată si două picături de ulei de santal.
Mătreața este uneori considerată un simptom al unei alergii alimentare, oricum de cele mai multe ori este dificil de determinat care anume aliment sau combinație de alimente o produce.
Daca tratamentele tradiționale contra mătreții nu par să vă ajute, încercați să eliminați alimentele grase (ciocolată, nuci), condimentele, produsele lactate, zahărul în exces și suplimentați-vă dieta cu vitamine.
Cereți sfatul unui specialist atunci când:
Mătreața este grasă, are o culoare galbenă și nu reușiți să scăpați de ea cu ajutorul șampoanelor și loțiunilor speciale, este posibil să suferiți de o dermatită seboreică și este nevoie de un tratament mai agresiv pentru înlăturarea ei.
Mătreața dumneavoastră vă produce mâncărime și apare doar în câteva locuri.
Uscarea corectă și eficientă a părului:
Dacă vă spălați zilnic pe păr este bine să nu utilizați mereu uscătorul de păr.Acesta poate cauza multe stricăciuni părului, inclusiv despicarea firelor.Încercați pe cât posibil să-l uscați natural de cele mai multe ori.Atunci când folosiți totuși un uscător, țineți-l departe de păr și reglați-l la o temperatură nu prea mare.
Terapia cu ajutorul plantelor pentru a scăpa de coji:
Pentru a preveni exfolierea pielii și formarea cojițelor încercați să masați scalpul cu ulei din arbore de ceai.
Foarte bun este masajul scalpului cu aloe vera înainte de spălarea părului cu un șampon în care ați picurat ulei de rozmarin.
Recomandări pentru păstrarea unui păr sănătos:
1. Mergeți regulat la coafor sau frizer pentru a vă păstra stilul tunsorii.
2. Utilizați produse care protejează părul înainte de a-l usca cu un uscător.
3. Nu periați părul ud.
4. Dacă vă vopsiți, întotdeauna să faceți un test pe o șuviță înainte de a aplica vopseaua pe întreg părul.
5. Nu vă temeți să cereți sfatul unui specialist înainte de a vă vopsi singure.
6. Nu alegeți o culoare prea închisă față de culoarea naturală a părului dumneavoastră. Puteți să o faceți gradat.
7. Dacă părul dumneavoastră este într-o stare proastă, nu-l vopsiți.
8. Folosiți creme ce au în compoziție ulei de măsline dacă scalpul dumneavoastră este uscat sau diluați-le cu suc de lămâie sau măr dacă scalpul este gras.
Iată un regim care vă va ajuta să pierdeți 3-4 kg într-o lună, astfel încât să nu va epuizați organismul și să vă asigurați în același timp și necesarul zilnic de proteine, glucide, lipide și vitamine.Dieta prezentată asigură aproximativ 1500 calorii pe zi și este astfel alcatuită încât să permită realizarea unei activități fizice și intelectuale normale.
Luni:
Dimineața: lapte 250 ml, miere 20g, pâine 30g, unt 5g, șuncă 50g.
Ora 10: fructe 200g.
Dejun: cremă de legume 300 ml, pui fript 100 g, salată de castraveți 100 g, pâine 20 g, fructe 100 g.
Ora 16: iaurt 250 g, biscuiți 30 g.
Cină: sufle de pește, lapte de pasăre.
Marți:
Dimineața: lapte 250 ml cu cacao, unt 5g, pâine 30g, miere 30g.
Ora 10: cartofi copți 100g, unt 10g.
Dejun: supă cremă de legume 200 ml, friptură la grătar 200g, sote de legume 100g, jeleu de fructe 100g.
Ora 16: suc de fructe 150 ml, ou fiert.
Cină: pește rasol 150g, garnitură de legume 100g, compot de fructe 200 ml.
Miercuri:
Dimineața: ceai cu zahăr și lămâie, unt 5g, pâine 30g, telemea 50g, o roșie.
Ora 10: brânză de vaci 100g.
Dejun: supă cu găluște, musaca de dovlecei cu carne, gelatină de fructe 100g.
Ora 16: un fruct.
Cină: salată de crudități, șnițel de pui 100g, compot de fructe 200 ml.
Joi:
Dimineața: lapte 250ml, pâine 30g, unt 5g, cașcaval 50g, o roșie, miere 20g.
Ora 10: ouă umplute cu brânză de vaci 100g.
Dejun: cremă de dovlecei, pui 100g cu roșii și salată verde 100g, fructe 200g.
Ora 16: suc de fructe 100g.
Cină: mămăliguță 200g cu brânză 50g și smântână 25g, grătar de pui 100g cu sote de legume 150g, fructe 150g.
Vineri:
Dimineața: cafea cu lapte 250ml, pâine 40g, unt 5g, șuncă 50g.
Ora 10: brânză de vaci. 200g.
Dejun: supă de pasăre, friptură de pui 100g, salată de castraveți 100g, fructe 200g.
Ora 16: orez cu lapte 250g.
Cină: piure de spanac, mușchi de porc cu legume, compot de fructe 200ml.
Sâmbată:
Dimineața: ceai cu zahăr și lămâie, crenvuști 100g, pâine 20g.
Ora 10: fructe 200g.
Dejun: ciorbă de roșii, antricot 100g cu legume, jeleu de fructe 150g.
Ora 16: pasta de ou 50g cu pâine 20g.
Cină: dovlecei umpluți cu brânză de vaci, pește rasol 100g, sote de legume 100g, fructe 200g.
Duminica:
Dimineața: lapte 250ml, pâine 20g, unt 5g, miere 30g.
Ora 10: omletă din albuș.
Dejun: grătar 150g, cartofi natur 150g, salată verde 100g, tartă de fructe.
Ora 16: iaurt, biscuiți dietetici 30g.
Cină: sufle de brânză de vaci 30g, salată de crudități 100g, fructe 250g.
Tot mai des ascultăm discuții și indicații legate de colesterol, despre riscurile la care ne expunem atunci când colesterolul este mărit.Să detaliem puțin acest subiect:
Nivelul crescut al colesterolului contribuie la creșterea incidenței accidentelor vasculare și a numărului de infarcturi cardiace.Cu alte cuvinte, inima pompează sânge prin intermediul unor vase sanguine numite artere.Acest sânge transportă oxigenul vital și nutrienții necesari țesuturilor și organelor întregului corp.Atunci când nivelul colesterolului crește peste limita normală și pentru perioade îndelungate, acesta se depune ca o ceară pe pereții interiori ai arterelor și reduce sau blochează circulația sanguină.
Organele care primesc sânge de la aceste artere au de suferit, deoarece nu primesc suficient oxigen și nutrienți, cât ar avea nevoie.
Colesterolul provine din două surse: cel mai mult se produce în ficat, prin transformarea diverșilor nutrienți, în special grăsimi saturate.Din moment ce toate animalele își produc propriul colesterol, cealaltă parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere.Acest colesterol este absorbit în intestine și se adaugă la cel produs de ficat.Este cunoscut faptul că o dietă bogată în grăsimi saturate conduce la creșterea producției de colesterol din organism.Așadar, prin reducerea cantității de grăsimi din dieta se poate menține nivelul colesterolului sanguin total în limite normale.
La rândul lor, grăsimile pot fi saturate și nesaturate.
Cel mai simplu mod prin care le putem deosebi este aspectul lor: grăsimile saturate se solidifică sau rămân solide la temperatura camerei, iar cele nesaturate sunt lichide în aceleași condiții.
Pentru a se reduce colesterolul sanguin total este necesar să se limiteze aportul grăsimilor saturate.Grăsimile saturate se găsesc în special în carne și lactate făcute din lapte nedegresat.Grăsimile nesaturate (mono-nesaturate și poli-nesaturate) se găsesc în principal în plante și conduc în mai mică măsură la creșterea colesterolului total.
Există evidențe experimentale că grăsimile mononesaturate (uleiul de măsline) chiar ajută la scăderea colesterolului sanguin.Exista o serie de grăsimi vegetale care se comportă ca și cele saturate: uleiul, nuca de cocos și untul de cacao (component al ciocolatei) și care trebuie evitate.Pe etichetele alimentelor se întâlnește adesea termenul de grăsimi vegetale hidrogenate.Hidrogenarea este un proces chimic prin care uleiurile vegetale sunt solidificate la temperatura camerei și care sunt, deci, saturate.
Aceste grăsimi hidrogenate sunt folosite la producerea snacks-urilor și margarinelor.Prin urmare, grăsimile, în general, trebuie reduse în dietă, însă cele saturate trebuie excluse din alimentația zilnică.
Practic, este necesar să se urmeze un program alimentar sărac în colesterol și care să aibă următoarele obiective:
- scăderea cantității de grăsimi saturate din dietă;
- scăderea nivelului de colesterol;
- limitarea sodiului din alimentație;
- creșterea cantității de fibre și carbohidrați complecși;
- scăderea aportului caloric zilnic, dacă e necesară ajungerea la o greutate corporala sănătoasă.
Din punct de vedere practic, se impun o serie de modificări ale stilului de viață și mai ales de alimentație:
Trebuie limitate zahărul și alcoolul.Ele nu furnizează mulți nutrienți, dar aduc multe calorii.Își aduc deci contribuția la creșterea colesterolului prin creșterea în greutate.Un organism supraponderal conține în exces grăsimi saturate.
Anumite obiceiuri, cum ar fi fumatul și sedentarismul, pot mări riscul unor afecțiuni cardiace.Fumatul ar trebui abandonat, iar exercițiile fizice (20-30 de minute, de 3 ori pe săptămână) ajută la reducerea nivelului colesterolului și previn construirea depozitelor de colesterol.Tot mișcarea duce și la reducerea stresului, un alt factor de risc important în cazul bolilor cardiovasculare.
Trebuie consumat des pește, de cel puțin 3 ori pe săptămână.Anumiți pești marini și oceanici cum ar fi macroul, somonul, heringul, tonul, conțin un ulei numit acid gras Omega-3.Acesta contribuie la menținerea unui nivel scăzut al colesterolului în sânge. Suplimentele pe bază de ulei de pește nu sunt totuși recomandate pentru că aduc prea multe calorii.
Sunt de evitat alimentele cu conținut ridicat de sodiu.Anumiți pacienți cu nivel de colesterol mare au și tensiune arterială mare.Prin reducerea sodiului, se poate păstra tensiunea în limite normale.Sarea de masă este 50% sodiu.Sodiul este de asemenea un ingredient în multe alimente procesate.Se recomandă citirea etichetelor și alegerea numai a produselor care nu conțin mai mult de 300mg de sodiu într-o porție.Verdeața și mirodeniile pot fi folosite în locul sării pentru a da gust mâncărurilor.Nu trebuie folosiți înlocuitorii sării decât la recomandarea medicului.
Trebuie crescută cantitatea de carbohidrați (paste, semințe, cartofi) consumată.Ca și grăsimile, sunt o excelentă sursă de energie, dar fără efectul negativ pe care grăsimile îl pot avea asupra organismului.Dar, din nou, trebuie citite cu atenție etichetele produselor de patiserie, prăjiturilor sau biscuiților.De multe ori, pentru producerea acestora se folosește ulei de cocos, ulei de palmier sau grăsimi hidrogenate.
Consumați 20-30 de grame de fibre în fiecare zi.Alimente cum ar fi legumele, cerealele integrale, orezul brun, merele, căpșunile și morcovii, trebuie consumate pentru că ele conțin fibra solubilă.Aceasta ajută la scăderea colesterolului din sânge.
