B4: vitamina B4 (adenina) are funcţii si indicaţii terapeutice, mai puţin cunoscute.Ea, alături de alte vitamine B, intervine în funcţiile sistemului nervos cât si cele ale sistemului hematopoietic.
Carenţa vitaminei B4 modifică echilibrul leucocitar, prin producerea leucopeniei şi granulopeniei.
Administrarea sulfamidelor şi a antibioticelor creşte consumul de vitamină B4.
Ea are un rol important în metabolismul glucidelor, lipidelor, a clorurii de sodiu, în funcţiile suprarenalelor și a proceselor creşterii.
Surse: alimente din regnul animal si vegetal.Cea mai importantă sursă este drojdia de bere.
Sintetizarea vitaminei B4 de către flora bacteriană intestinală este redusă la om.
Absorbţia vitaminei B4 se realizează la nivelul intestinului subţire.
În sânge, concentraţia cea mai mare de vitamina B4, este în hematii.
Eliminarea vitaminei se face prin urină, fecale, transpiraţie.
B6: vitamina B6 cuprinde piridoxina, piridoxalul şi piridoxamina.
În mediu alcalin şi acid sunt sensibile la lumină.
Regnul vegetal oferă o importantă sursă de vitamină B6.Sursele de obţinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupă.
Absorbţia vitaminei B6 se realizează la nivelul intestinului sub formă liberă şi mai bine combinate cu proteine.
În organismul animal predomina piridoxamina.
Vitamina B6 intervine în metabolismul substanţelor organice şi intră în compoziţia unui mare număr de enzime cu funcţie de oxidoreducere.
Participă la biosinteza sfingozimei cu rol în metabolismul lipidelor.
Eliminarea vitaminei B6 se face în cea mai mare măsură pe cale renală şi scade cu vârsta.
B12: vitamina B12 este compusă din substanţe cristalizate, de culoare roşie, solubile în apă şi alcool, stabile în aer şi în mediu acid.
Rezistă la 120 de grade C, timp de 20 minute.
Vitamina B12 se găseşte mai puţin în regnul vegetal şi mai mult în alimentele de origine animală (ficat, splină, creier, muşchi).Principala sursă de vitamină B12 este sinteza microbiană.
Biogeneza vitaminei B12 are loc sub acţiunea a numeroase bacterii din sol şi a bacteriilor intestinale, mai ales din colon.
Absorbţia vitaminei B12 se realizează la nivelul mucoasei intestinale, în prezenţa unui factor intrinsec produs de mucoasa gastrică şi cu care alcătuiește factorul antipernicios depozitat în ficat.
Vitamina B12 absorbită şi reţinută la nivelul intestinului pierde proprietatea de a difuza, reconstituind prima fază a absorbţiei intestinale.
Factorul intrinsec are rol de protecţie în absorbţia intestinală prin formarea unor compuşi de inactivare a vitaminelor B12.Factorul intrinsec activ fixează până la 264 de micrograme vitamină B12\mg.
Vitamina are rol în hematopoieză şi mai ales în eritropoieză.Cea mai importantă acţiune a acestei vitamine este anemia pernicioasă de tip Biernner, unde intervin modificări ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase.
B13: vitamina B13 are structura chimică asemănătoare acidului azotic, constituie un principiu component al complexului B, cu rol în stimularea creşterii puilor, porcilor.
B14: vitamina B14 este extrasă din urina umană, are rol în hematopoieză.
B15: vitamina B15 (acidul panganic) se găseşte în alimente de origine animală.
Intervine în procesele enzimatice şi, în cantitate de 2 mg\zi acoperă nevoile organismului.
Acidul folic: este un derivat al acidului pteroilglutamic, face parte dintr-un complex de vitamine active asupra unor microorganisme şi specii animale, cu rol important în procesele hematopoiezei.Se găseşte în regnul vegetal şi animal.
