AI sau celebra leurdă

   Descriere: plantă erbacee perenă, întâlnită pe coaste pietroase şi aride, prin tufişuri.
   Are un rizom scurt vertical din care se desprind numeroase rădăcini cilindrice cărnoase.
   Tulpina este neramificată, înaltă de 40-70cm.
   Frunzele sunt îngust-liniare, glabre, cu 7-12 nervuri paralele, prinse de tulpină prin teci alb-membranoase, transparente prevăzute cu 3 nervuri dorsale, mult apropiate între ele.
   Florile sunt galben-verzui, cu miros pătrunzător de usturoi, grupate terminal într-un racem simplu.
   Înflorire în lunile VI-VII.
   Fructul este o capsulă loculicidă, sferic-ovoidă sau sferic elipsoidală.
   Seminţele sunt brun-cenuşii.

   Denumiri populare: ai de munte, ai de pădure, aişor, asfodelină, leurdă, usturoi sălbatic.

   Tratamentele cu usturoi se aseamănă foarte bine cu tratamentele la care putem folosi AI-ul.

   În tradiţia populară: se folosea în medicina populară ca şi usturoiul cultivat.
   Fibrele bulbului se aplicau pe răni pentru a opri hemoragia.
   Se folosea ca diuretic, antiscorbutic şi afrodiziac.

   Această plantă reușește să reducă durerile menstruale.
   Se poate consuma crudă în salate sau o tinctură din plantă proaspătă.