Remedii pentru mahmureală

   Oricine a trecut printr-un episod de mahmureală, știe ce înseamnă asta și cum se resimte organismul.Venim astăzi cu câteva remedii pe care să le puneți în practică ori de câte ori aveți un asemenea moment.

   Mai mult alcool:
   Cui pe cui se scoate, spune o vorbă din bătrâni, aşa că multe persoane apelează la alcool pentru a scăpa de mahmureală.Specialiştii spun că aceasta este o idee proastă pentru că durerea de cap va fi amplificată.În plus, în acest fel se poate ajunge la o dependență de alcool.

   Mişcarea:
   O bătutură este metabolizată de organsim într-o oră, astfel că este un mit faptul că tot alcoolul poate fi eliminat într-un singur antrenament.În acelaşi timp, endorfinele pe care organimul le eliberează după o repriză de mişcare pot îmbunătăţi buna dispoziţie.În plus, mișcarea duce la un consum mai mare de lichide, ceea ce este foarte bine.

   Cafeaua:
   Mulţi oameni, mahmuri sau nu, preferă să înceapă ziua cu o cafea bună.Este totuşi bine de ştiut că o cafea nu înseamnă rezolvarea tuturor problemelor.În funcţie de persoană, cafea poate să elimine o durere de cap sau să o amplifice.În cazul în care o persoană mahmură apelează la cafea, studiile pe această temă sugerează că trebuie băută şi apă întrucât cafeina duce la deshidratare.

   Apa:
   Apa este o necesitate.După cum se ştie, alcoolul este diuretic şi poate cauza deshidratare.Tocmai de aceea, înainte de a merge la culcare este indicat să bei, până la jumătate de litru de apă.Atunci când o persoană consumă alcool, specialiştii recomandă să se consume un pahar cu apă după fiecare pahar cu alcool, astfel încât să fie înlocuite fluidele pe măsură ce se pierd.

   Medicamentele:
   Se poate elimina durerea de cap cu o pastilă, dar trebuie apelat la anti-inflamatorii de genul ibuprofenului şi nu la acetaminofen.Acesta din urmă, deşi este ok pentru durerea de cap, poate afecta ficatul care este suprasolicitat cu metabolizarea alcoolului.

   Băuturile pentru sportivi:
   Chiar dacă efectul diuretic al alcoolului poate duce la pierderea unor electroliţi, nu este nevoie ca aceştia să fie înlocuiţi imediat.Ce înseamnă acest lucru?De exemplu mulţi oameni cred că băuturile pentru sportivi, gen Gatorade, sunt recomandate pentru combaterea mahmurelii, însă specialiştii spun că efectul acestora nu este diferit de cel al apei, aşa că nu trebuie aruncați banii pe ferestră şi se poate consuma și apă plată.
 
   Mâncarea grasă:
   Contează foarte mult ceea ce s-a mâncat înainte de a se fi consumat alcool.Mâncarea încetineşte absorbţia alcoolului şi cu cât alcoolul ajunge mai târziu în sistemul circulator cu atât mai târziu apare beția.

   Pâinea prăjită sau biscuiţii:
   Este un sfat excelent pentru cei care suferă de mahmureală.Problemele cu stomacul nu se pot rezolva ușor, dar carbohidraţii pot ajuta ca nivelul zahărului să nu scadă prea mult.În mod normal, ficatul începe să producă mai multă glucoză, dacă nivelul zahărului din sânge se reduce.Însă, în cazul în care ficatul este ocupat cu metabolizarea alcoolului nu mai poate produce glucoză, ceea ce înseamnă un nivel al zaharului scăzut şi, prin urmare, oboseală și irascibilitate.
 

Superstiții de Anul Nou

   Se spune că zgomotul pe care lumea îl face de Anul Nou (muzica, petardele, focurile de artificii, dar și întregul arsenal de instrumente al urătorilor) ajută la alungarea spiritelor rele, care nu vor mai intra astfel în noul an.
 
   O altă superstiție spune că în ajun nu trebuie dat nimic afară din casă și nici nu trebuie măturat, ca să nu se alunge prosperitatea din anul care vine.
 
   De asemenea, nu trebuie să intri în noul an cu buzunarele goale, ci să le umpli cu cât mai mulți bani, având însă grijă să-ți plătești, înainte de a bate miezul nopții, toate datoriile, dacă vrei să te asiguri că nu vei fi tot anul dator.
 
   Cel puțin cu două zile înainte și două după Revelion, nu se spală rufe și nu se folosește nici foarfecele, pentru a nu „tăia” norocul.
 
   Îndrăgostiții trebuie să se sărute sub vâsc, la trecerea dintre ani. 

 
   În noul an se intră purtând ceva roșu, pentru noroc, iar la miezul nopții ușa trebuie deschisă, pentru ca vechiul an să iasă și cel nou să intre.
 
   Pentru un An Nou luminos, o lampă sau o lumânare din casă trebuie lăsată aprinsă până la ziuă.
 
   E de rău augur să se agațe calendarul pentru anul următor când cel vechi nu s-a terminat încă.
 
   De asemenea, se zice că anul va fi influențat și de prima persoană care îți intră în casă, dacă bărbații și persoanele brunete în general aduc noroc, nu la fel se poate spune despre femei, cu deosebire cele blonde sau roșcate.
 
   Contează și ce ții în mână la bătaia miezului nopții: mâna persoanei iubite (prefigurând un an sub semnul dragostei), bani (pentru noroc la bani) sau un pahar (ca simbol al unui an plin de veselie).

Legenda Anului Nou

   Anul Nou, prima zi a anului calendaristic și sărbătoarea Sfântului Vasile, episcop de Cesarea, în calendarul creștin-ortodox, a fost stabilit religios ca început de an în 1691, la inițiativa Papei Inocențiu al XII-lea.
 
   Astăzi, cel mai răspândit termen pentru trecerea dintre ani este „Revelion” (din fr. „Reveillon”, tradus aproximativ „veghe”, dar în acest caz având sensul de ospăț la miezul nopții).
 
   Petreceri cu rudele și prietenii, artificii, petarde, nelipsita șampanie, concerte în centrul orașului într-o explozie aproape apocaliptică de zgomote și lumini, dar și urme din riturile străvechi (urătorii, Ursul, Capra, Sorcovitul din dimineața Anului Nou), coexistă încă.
 
   Conform unei legende, culese de etnologul Romulus Vulcănescu, Anul este reprezentat alegoric ca un moș cu vie pe rod și cu 12 feciori, care poartă numele celor 12 luni. 

 
   Aceștia au lucrat la vie, au cules-o, au făcut vin și l-au pus într-un butoi mare, dându-i 12 cepuri la nivelele corespunzătoare vinului, pentru lunile anului.
 
   Cepul de la fundul butoiului era al lunii Făurar, aparținând celui mai mic dintre frați, care lua ce mai rămânea în butoi.
 
   Fiecare frate trebuia să bea în luna lui de la cepul lui, care era suprapus lunii anterioare.
Fratele cel mic bea mereu de la cepul lui. iar frații mai mari așteptau să le vină rândul după ce se termina partea celui mic.
 
   Dar Făurar, de frig ce era, a băut tot vinul din butoi.

   Când au vrut să bea în ordinea vârstei, ceilalți nu mai aveau vin în butoi, pentru că pe cepul lui Februar, feciorul sorbise tot vinul de deasupra.
 
   Frații ceilalți îl fugăresc să-l omoare, însă prâslea prinsese puteri de atât vin ce băuse și scapă nevătămat.

Ouă umplute

   Ouăle umplute, un preparat delicios, fără de care meniul de sărbători ar fi mai sărac.

   Ingrediente:
   12 ouă, veți obține 24 de ouă umplute
   un pate ficat (de 120 gr),
   2 lingurițe muștar,
   maioneză (dintr-un ou, sare, o linguriță muștar și ulei),
   2 linguri iaurt,
   sare, piper.

   Mod de preparare:
   Se fierb ouăle tari.
   Pentru cei care nu știu cum se fierb ouăle iată o metodă:
   Se pun ouăle în apă rece să le acopere complet.Se pun pe aragaz la foc mediu și când începe să fiarbă apa, se dă focul la mic și se lasă să fiarbă așa (fără să clocotească) timp de 12 minute.Se scurg de apa fierbinte și se acoperă cu apă rece, în care se lasă cam 15 minute, cât să se răcească complet.Apoi se decojesc.Este indicat să folosiți ouă nu foarte proaspete, fiindcă se vor decoji mai ușor.

 
   Se prepară maioneza în timp ce ouăle fierb.
   Ouăle fierte se taie în jumătate pe lungime.
   Se scot gălbenușurile și se pun într-un bol.
   Se freacă bine cu o furculiță până se mărunțesc.
   Se adaugă pateul, sare și piper și se freacă până obținem o pastă omogenă.
   Se adaugă apoi muștarul și 4 linguri de maioneză și se freacă totul până se obține o pastă fină și spumoasă.
   Se umple șprițul de pateiserie cu această pastă, iar în restul de maioneză se pune iaurtul și se amestecă.
   Pe un platou se așază un strat de maioneză cu iaurt pe care se pun albușurile cu tăietura în sus.
   Cu șprițul se umple golurile albușurilor.
   Se presară puțin chili pudră (sau boia dulce dacă nu doriți să devină picante) sau se poate presăra și puțin pătrunjel tocat printre ouă.Se pot orna în diferite moduri, după preferințe.Se păstrează la frigider.

Tort cu cremă de lămâie și ciocolată albă

   Vă prezentăm o rețetă de tort, un adevărat deliciu cu care vă veți răsfăța papilele gustative.

   Ingrediente:
   Blat:
   200 gr ciocolată albă,
   100 gr unt,
   120 gr zahăr,
   3 ouă,
   250 ml lapte,
   350 gr făină,
   un plic praf de copt,
   1/2 linguriță sare,
   o lingură coajă rasă de lămâie.
   Crema:
   300 gr ciocolată albă,
   150 gr unt,
   4 ouă,
   200 gr mascarpone,
   200 gr lemon crud.

   Mod de preparare:
   Ciocolata albă se topește la bain marie și se lasă deoparte la răcit.
   Untul moale la temperatura camerei se mixează cu zahărul până când devine aerat și cremos.Se adaugă ouăle pe rând, și se mixează bine după fiecare adăugare.Se încorporează treptat ciocolata albă răcită.
   Separat se amestecă făina cu praful de copt și sarea.Se adaugă jumătate din ingredientele uscate peste crema de ouă și unt, apoi jumătate din cantitatea de lapte și se omogenizează.Se toarnă și restul de ingrediente uscate apoi laptele iar la final se adaugă și coaja rasă de lămâie.
   Se preîncălzește cuptorul la foc mediu (180 de grade) și se tapetează cu hârtie de copt 2 tăvi cu diametrul de 17-18 cm.Se distribuie compoziția în mod uniform în cele două tăvi, se nivelează apoi se dau la cuptor.Se coc blaturile pentru 35-40 de minute sau până când trec testul cu scobitoarea.Se scot pe un grătar la răcit.
   Se topesc ciocolata albă și untul pe foc mic, mic.Separat se sparg ouăle și se bat ușor.Când compoziția de pe foc e omogenă se toarnă treptat ouăle și se amestecă continuu.La început crema va părea că e tăiată, dar se va transforma într-o cremă frumoasă la final.Se amestecă în continuare și se toarnă din amestecul de ouă.Se lasă compozitia pe foc timp de aproximativ 10 minute până când începe să capete aspectul unei creme consistente.Se ia de pe foc și se acoperă cu un capac.Se amestecă din când în când, iar după o jumătate de oră se poate pune la frigider pentru răcire completă. 

   Mascarponele la temperatura camerei se mixează foarte bine până când devine cremos.Se adaugă treptat crema de ciocolată albă și ouă și se mixează ușor.După ce se încorporează toată crema de ciocolată se adaugă și 100 grame de lemon curd și se amestecă ușor.Se taie fiecare blat în două pe orizontală.Se pune un blat pe un platou, se adaugă 2 linguri de lemon curd, se nivelează apoi se pune următorul blat.Se continuă cu 2-3 linguri din crema de ciocolată și mascarpone, un nou blat și din nou 2 linguri de lemon curd.Se pune ultimul blat și apoi se ornează.
   Se acoperă tortul cu crema de ciocolată și mascarpone, iar pentru un aspect mai elegant se poate orna cu trandafiri din pastă de zahăr, care se pot achiziționa din comerț.Se lasă tortul la frigider cel puțin 2-3 ore înainte de a-l felia pentru a se putea întări crema și pentru a se îmbina mai bine aromele.

Somon la tigaie

   Deoarece de Revelion este bine să se consume pește, vă prezentăm o rețetă cu somon, extrem de simplă.

   Ingrediente:
   o bucată file somon cu piele,
   piper cu lămâie (sau piper măcinat),
   sare de mare.
 
   Mod de preparare:
   Se crestează fileul pe partea cu pielea.
   Se uscă foarte bine cu șervețele de hârtie.
   Se sărează și se piperează pe ambele părți, inclusiv în crestături.
   Se încing bine 3 linguri de ulei într-o tigaie.
   Se pune fileul în tigaie cu pielea în jos.
   Se prăjește în jur de 5 minute (până vedeți pe margine că 2/3 din file și-a schimbat culoarea).
   Se întoarce pe cealaltă parte și se mai prăjește 3 minute.
   Se întoarce iar cu pielea în jos și se ia tigaia de pe foc.
   Se servește în următoarele minute, stropit cu lămâie din belșug și cu diferite garnituri, după preferințe.

 

Curcan la cuptor

   Dacă sunteți la dietă sau nu vă place să consumați carne de porc, aveți o alternativă delicioasă: carnea de curcan.

   Ingrediente:
   un curcan întreg (de 4 kg),
   o ceapă,
   o lămâie,
   5 căței usturoi,
   o felie slăninuță afumată (opțional).
   Saramura:
   15 căni apă la temperatura camerei,
   6 linguri sare,
   3 linguri zahăr,
   6 foi dafin,
   10 boabe ienibahar ușor strivite,
   4 ardei iuți uscați.
   Condimente:
   3 linguri ulei,
   2 lingurițe muștar,
   o linguriță piper,
   o linguritță boia dulce,
   1/4 linguriță turmenic.
 
   Mod de preparare:   
   Dacă curcanul este congelat, se lasă la decongelat în frigider.Apoi se spală bine, inclusiv în interior.
   Se prepară saramura: într-o crăticioară mică se fierbe o cană de apă (din cele 15) împreună cu dafinul și ardeii iuți rupți bucăți și ienibaharul strivit pentru circa 2 minute.Se lasă apoi să se răcorească puțin.Se amestecă restul de apă cu zahărul și sarea până când acestea se dizolvă.Se adaugă apa cu aromele de mai sus și se amestecă.
   Se pune curcanul în saramură și se lasă la frigider pentru 2 zile.Ideal este să stea curcanul într-o oală care să îl cuprindă și să fie acoperit complet de saramură.Dacă saramura preparată nu este de ajuns, se suplimentează cantitatea de apă și condimentele astfel încât să se obțină atâta saramură cât este necesară pentru a acoperi curcanul.Dacă curcanul este mai mare, este necesar să fie ținut mai mult timp în saramură, de exemplu un curcan de 7-8 kg se ține 4 zile. 

 
   Se scoate curcanul din saramură, se spală bine sub jet de apă rece și se usucă cu șervețele de bucătărie.Se acoperă curcanul cu folie de plastric și se mai lasă la frigider o zi, atfel încât saramura să se distribuie uniform în interior.
   Se scoate curcanul din frigider cu 2 ore înainte de a-l coace, ca să aibă timp să ajungă la temperatura camerei.Se amestecă toate condimentele până se obține o pastă uniformă.Cu această pastă se unge curcanul peste tot.Se introduce în curcan sferturi de ceapă, lămâie și cățeii de usturoi întregi și cu coajă.Dacă este nevoie se leagă aripile și picioarele curcanului astfel încât să aibă o "poziție" frumoasă.
   Se încălzește cuptorul la 200C.Se pune curcanul în tavă cu pieptul în jos.Se dă curcanul la cuptor pentru 20 minute.Se scoate tava, se întoarce curcanul cu pieptul în sus și se scade temperatura la 170C.Se lasă curcanul încă o oră la cuptor.Se scade temperatura la 150C și se mai lasă încă o oră.În această oră se unge curcanul tot la 20 minute, cu sucul lăsat în tava sau cu puțină slăninuță afumată topită, pentru un ușor gust de afumat.
   Dacă curcanul este mai mare sau mai mic, se adaptează timpul de coacere la 150C în concordanță; dacă curcanul este extrem de mare și prin creșterea timpului de coacere se rumenește prea tare, se așează o folie de aluminiu pe acele zone.Pentru siguranță se poate folosi un termometru de friptură și verificați în zona cea mai groasă a pieptului ca temperatura să ajungă la 70-75C.
   Se scoate curcanul din cuptor și se acoperă cu folie de aluminiu, lăsându-l măcar 15 minute să se odihnească.
   Curcanul se servește cât este cald cu o garnitură pregătită după gustul fiecăruia.