Turița-mare

   Această plantă poartă și denumirile: asprișoară, boitoreană, buruiana-de-friguri, canipoală, coada-racului, cornățel, dumbrăvnică, lipici, mătcuță, scăișor, turiță.
   Turița-mare este o plantă medicinală importantă numită în germană ,,regele tuturor plantelor".

   Ea crește în locuri însorite, uscate, pe margini de drumuri, câmpuri și păduri, pe povârnișuri, dealuri și pante, în luminișuri și printre ruine.

   Florile mici, galbene alcătuiesc, ca și la lumânarică, o inflorescență în formă de ciorchine lung.
   Întreaga plantă este acoperită cu peri moi, frunzele mari pot atinge o lungime de 10 centimetri și sunt penate.
   Planta ajunge până la o înălțime de 80 centimetri și aparține aceleiași familii ca și crețișoara.

   Turița-mare este culeasă în timpul înfloririi, între lunile iunie și august.

   Istoria acestei plante medicinale datează, ca și la multe altele, din trecutul îndepărtat.Era cunoscută încă de pe vremea vechilor egipteni. 

   Turița-mare este una dintre plantele noastre medicinale cele mai bune, datorită efectului său astringent și a componentelor curative.
   Turița-mare posedă un puternic efect curativ pentru toate inflamațiile gâtului și ale gurii; deci la ea ar trebui să ne gândim în caz de anghină, faringită, stomatită ulceroasă sau alte inflamații ale mucoasei bucale.
   Oamenii care, datorită profesiei, vorbesc sau cântă mult, ar trebui să facă, preventiv, în fiecare zi, gargară cu ceai de turița-mare.
   Frunzele au un efect excelent în anemie, răni, reumatism lumbago, tulburări digestive, ciroză hepatică, în scăderea activității hepatice, precum și în bolile splenice (de splină).
   O ceașcă cu ceai de turița-mare de 3 ori pe zi vindecă emfizemul pulmonar, cordul mărit, dilatarea stomacului și a intestinelor, bolile renale și vezicale, dacă remediul este folosit un timp mai îndelungat.

   Băile cu adaos de infuzie de turița-mare sunt foarte indicate pentru relaxare și destindere.

   Alifia de turița-mare se recomandă în caz de varice și ulcerații ale gambei și se întrebuințează asemănător alifiei de filimică.

   În bolile hepatice se folosește un amestec de ceaiuri de plante, astfel: 100 grame de turița-mare, 100 grame de drăgaică si 100 grame de vinarită (numită și mama-pădurii).
Plantele se opăresc cu 1/4 litru de apă și se lasă să stea puțin.Se bea zilnic dimineața, pe stomacul gol, câte o ceașcă, iar în restul zilei se beau 2 cești, încetul cu încetul.

   Prepararea ceaiului: Se folosește o linguriță de plantă la 1/4 litru de apă, se opărește și se lasă să stea puțin.

   Baie de plante: 200 grame de plantă pentru o baie completă.

   Prepararea alifiei: 2 mâini pline de frunze, flori și tulpini tăiate mărunt se amestecă cu 250 grame de untură de porc.