Para este un fruct dulce înrudit cu mărul.Are mărimea aproximativ egală cu a mărului, și tot ca acesta prezintă câteva semințe în mijloc.
Coaja variază ca și culoare între galben, verde, arămiu, roșu și oricare combinație a acestor.
Miezul are o culoare deschisă, fiind zemos, dulce și este, de obicei, moale.
În mod normal, perele au forma unui clopoțel, dar există si varietăți care sunt rotunde precum merele.
Para este originară din China, foarte cunoscută din Evul Mediu în Europa.
80% din conținutul perelor este apă, ceea ce le face ușor de digerat și ușor de acceptat de către copii.Pentru că para este cel mai puțin acid fruct, se recomandă a se oferi ca prim aliment solid, chiar și copiilor care suferă de reflux.
Compoziţie chimică; apă, zahăr mai ales sub formă de levuloză, alţi hidraţi de carbon, acizi, albumine, celuloză, cenuşi, pectină, tanin, grăsimi, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, PP, fosfor, sodiu, calciu, magneziu, sulf, potasiu, clor, zinc, cupru, fier, mangan, iod, arsen.
Pe lângă fibrele conținute, care ajută digestia, perele sunt sănătoase și datorită conținutului de potasiu, vitamina C, vitamina K și cupru. Perele nu conțin sodiu și nici colesterol.
Acţiune farmaceutică: diuretic, urocolitic, antiputrid, depurativ, laxativ, astringent, nutritiv, stomahic, sedativ nervos.
Perele au un indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că digestia lor se face într-o perioadă mai mare de timp, aducând astfel o sursă de energie prelungită pe parcursul zilei.
Se foloseşte la următoarele afecţiuni: afecţiuni digestive, anemie, aprindere de plămâni, artritism, astenie, colesterol în exces, constipaţie, digestie dificilă, diaree, dificultăţi de urinare, dureri de retină, exces de mucus, gută, hipertensiune, intoxicaţii cu alcool, iritaţii, leziuni ale pielii, obezitate (perele mai puţin coapte), reumatism, senzaţie de gât uscat, tuse.
Para are un efect răcoritor, un pahar de suc de pere fiind capabil să reducă febra, atunci când aceasta apare.
Para conține bor: substanța ce ajută organismul să absoarbă calciul, ceea ce previne osteoporoza.
Para conține acid folic, substanță indispensabilă femeilor însărcinate.
Consum:
Fruct: 1-1,5 kg pe zi înainte de mese.
Suc: 2-3 pahare pe zi, înainte de mese.
Pere uscate 40-50 g la un litru de apă, se fierbe o oră și rezultă o băutură răcoritoare, diuretică, energetică.
Nutrienți pentru 100 g de pere:
Carbohidrați: 5.46 g
Zaharuri: 9.80 g
Fibre: 3.1 g
Proteine: 0.38 g
Vitamina B1: 0.012 mg
Vitamina B2: 0.025 mg
Vitamina B3: 0.157 mg
Vitamina B5: 0.048 mg
Vitamina B6: 0.028 mg
Vitamina B9: 7 µg
Vitamina C: 4.2 mg
Calciu: 9 mg
Fier: 0.17 mg
Magneziu: 7 mg
Fosfor: 11 mg
Potasiu: 119 mg
Zinc: 0.10 mg
Pentru articulații roșii și umflate se poate lua aspirină, articulațiile bolnave trebuind să fie în repaus total.
Pentru căldură locală, se poate folosi o flanelă caldă.
În situația în care degetele sunt dureroase și umflate, se poate aplica o baie cu parafină; același procedeu se poate folosi atunci când avem brațe, șolduri și genunchi care dor.
Pentru gât înțepenit (torticolis), se încearcă întinderile însoțite de mișcări de rotație.
În cazurile în care coatele, articulațiile, gleznele și degetele de la picioare sunt înțepenite, se recurge la băi alternate și la împachetări cu parafină.
În nevrite și nevralgii, se administrează vitamina B si unguent pe bază de salicilat de metil.
În cazul articulațiilor inflamate și congestionate (roșii), se administrează doze de aspirină care au efect hormonal.Aceasta stimulează hormonul ACTH al hipofizei, care la rândul lui stimulează producerea de cortizon către glanda suprarenală, cu rol benefic în inflamație.
Durerile articulare apar adesea din cauza unei carențe de crudități: varză, conopidă și cereale.
După 40 de ani, înroșirea și durerile articulațiilor sunt provocate mai des de gută.Este mai frecventă la articulația de la baza degetului mare al piciorului.În aceste cazuri, se vor evita în alimentație organele animale, fasolea uscată, supele și sosurile.
Repausul fizic este un mijloc eficace în combaterea bolilor articulare.Repausul complet este absolut recomandat în cazurile febrile și de slăbiciune generală.Se recomandă, cu efect bun, mișcările articulației suferinde, într-o cadă cu apă caldă.
Pentru durerile coloanei vertebrale, se recomandă a dormi pe un pat tare.
Băile de parafină sunt recomandate în artritele degetelor, în dureri in brațe, la șolduri sau genunchi.Se recomandă în aceste cazuri și frecțiile locale cu salicilat de metil, în amestec cu camfor și cu unguent.
Studiile au demonstrat că masajul este eficient în tratarea anumitor boli.
Acesta îmbunătățește circulația, reduce tensiunea musculară și dă un sentiment de relaxare.
Unul dintre beneficiile imediate ale masajului este sentimentul de relaxare deplină și calm.Aceasta se întâmplă datorită faptului că masajul stimulează producerea de endorfine, substanță chimică din creier care produce sentimentul de fericire.De asemenea se reduc nivelurile hormonilor de stres ca adrenalina, cortisolul și norepinefrina.
Cercetările indică faptul că nivelul crescut de hormoni de stres dezechilibrează sistemul imunitar.
Unele dintre beneficiile masajului sunt și reducerea tensiunii musculare, o circulație îmbunătățită, stimularea sistemului limfatic, reducerea nivelului de hormoni de stres, mărirea mobilității și flexibilității încheieturilor, tonus al pielii mai bun, vindecarea mai rapidă a leziunilor la nivelul țesutului moale, acuitate mentală, reducerea anxietății și depresiei.
Masajul poate îndepărta tensiunea musculară și durerea.
Multe culturi, printre care vechii greci, egiptenii, chinezii și indienii, erau convinse că masajul are și un rol terapeutic și îl foloseau pentru a trata o diversitate de suferințe.
Pielea este cel mai mare organ al corpului omenesc și este plină de terminații nervoase.
Masajul are efect prin manipularea țesutului și prin inducerea relaxării.
Prin masaj se pot trata afecțiunile cu un cerc vicios, ca de exemplu o durere de cap cauzată de tensionarea mușchilor se întreține singură întrucât îl face pe suferind să încordeze mușchii afectați și mai mult.Acest lucru cauzează și mai multă durere, dar un masaj al gâtului și al umerilor poate relaxa mușchii și poate întrerupe cercul vicios al durerii.
Afecțiuni ce pot fi tratate prin masaj:
Studiile moderne au demonstrat că masajul poate fi folosit în tratarea cu succes a unor afecțiuni, ca de exemplu: anxietatea, artrita, durerile de spate, durerile cronice, constipația, depresiile, durerile de cap, hipertensiunea, insomnia.
Diverse tipuri de masaj:
De obicei, specialiștii folosesc ulei sau pudră de talc pentru ca mâinile lor să poată aluneca pe pielea pacientului.Câteodată se folosește o foiță subțire sau o bucată de material subțire pentru același scop.
Există mai multe tipuri de masaj:
- aromoterapia (anumite uleiuri produse din flori sau alte plante sunt adăugate la uleiul pentru masaj datorită proprietăților terapeutice ale acestora; de exemplu aroma de lemn de santal reduce tensiunea nervoasă).
- masajul copilului (poate trata constipația, colicii și problemele de somn, iar masajul regulat ajută copiii născuți prematur să ia în greutate mult mai repede).
- reflexiologia (masajul tălpilor pentru a încuraja vindecarea altor părți ale corpului).
- masajul terapeutic (numit și masajul suedez, este foarte popular în Australia, această tehnică având ca scop relaxarea și îmbunătățirea circulației sangvine).
- masajul curativ (încurajează vindecarea leziunilor țesutului moale, ca ale mușchilor, tendoanelor și ligamentelor).
- shiatsu (tehnica orientală de masaj care are ca scop îmbunătățirea circulării energiei, concentrându-se asupra anumitor puncte ale corpului având aceleași efecte ca și acupunctura).
- masajul sportiv (un amestec de tehnici care măresc performanțele atletului și ajută la recuperarea mușchilor suprasolicitați).
De reținut este că masajul nu este recomandat în timpul sarcinii, mai ales în primul trimestru, dacă există erupții cutanate, tăieturi sau infecții sau dacă există suspiciuni de fracturi sau oase rupte.
Chirurgul plastician este cea mai bună sursă de informații pentru necesitățile fiecărui pacient în parte și pentru particularitățile sale.
Chirurgia plastică facială face posibilă corectarea multor defecte ale feței și a altor semne de îmbătrânire prematură.
Prin schimbarea înfățișării, medicul chirurg ajută pacientul să-și schimbe și felul în care acesta se percepe pe sine.
Prima parte a articolului despre implantul de păr o veți găsi aici.
Tehnici ale implantului de păr:
Cea mai cunoscută metodă de implant de păr necesită prelevarea din regiunea cefei a unei porțiuni din pielea capului împreună cu părul aferent.Porțiunea respectivă este apoi împărțită în câteva sute de grefe mai mici.Aceste grefe sunt mai apoi introduse prin incizii extrem de fine în scalp, dispuse în așa fel încât părul să crească tot în direcția normală.Majoritatea grefelor pot conține cinci sau șase fire de păr, dar uneori este necesar un anumit număr de grefe ce conțin doar unul sau două fire de păr, pentru a crea un aspect natural.Această procedură este cunoscută sub denumirea de mini sau micro grefă.
Implantul de porțiuni de piele este o altă tehnică eficientă folosită pentru a acoperi zonele atinse de calviție.După ce se îndepărtează o porțiune din scalpul afectat, o altă porțiune de scalp acoperită cu păr este mutată și suturată în locul respectiv.Cicatricele rămase sunt în general acoperite de părul nou care va crește în aceea zonă.Porțiunile din creștetul capului afectate de calviție pot fi acoperite îndepărtând porțiunea de piele fără păr și întinzând apoi porțiunea vecină de scalp acoperită de păr peste deschizatura creată.Această metodă este cunoscută sub numele de chirurgie prin reducerea scalpului.
O tehnică mai nouă presupune folosirea în acest scop de noi țesuturi.Acest lucru permite întinderea pielii, ceea ce conduce la diminuarea porțiunii de scalp afectată de calviție.
Refacerea postoperatorie:
După intervenția chirurgicală, pacientul va purta bandaje timp de o zi sau două.
Dacă se folosesc copci, ele sunt de obicei scoase după zece zile.
În a doua sau a treia zi de la operație, pacientului i se va permite să se spele pe cap.
Persoana va resimți dureri la nivelul capului, datorită întinderii pielii, dar acest lucru poate fi remediat printr-o medicație adecvată.
Este extrem de important ca pacientul să urmeze întocmai toate sfaturile referitoare la îngrijirea și controalele postoperatorii.
Sunt șanse ca zona respectivă să se umfle sau să se învinețească, caz în care doctorul va recomanda folosirea compreselor cu apă rece.
Părul nou transplantat cade de obicei în decurs de șase săptămâni de la intervenția chirurgicală.Acest lucru este totuși extrem de normal.Părul nou va crește în aproximativ 12 săptămâni.
Pentru a obține un aspect natural al părului nou crescut, este necesar adesea să se umple zonele neuniforme, să se formeze o linie a frunții sau să se îndepărteze țesutul în exces din zona tratată prin chirurgie cu porțiuni de piele.
Aceste metode de retușare reprezintă o parte esențială din cadrul întregului proces de implantare a părului.
Dieta pe bază de supă de pui se încadrează în categoria dietelor ce au drept scop reducerea numărului de calorii pentru a scăpa de kilogramele în plus.Ideea de bază este simplă și presupune urmarea unor reguli clare.Planul alimentar zilnic este compus dintr-un mic dejun frugal conceput pe baza unei liste de alimente recomandate, iar în restul zilei supă de pui la discreție.Supa de pui este un aliment sănătos, ușor de preparat și considerat foarte gustos de cei mai mulți oameni.
Dieta durează o săptămână și este recomandată celor care doresc să se debaraseze de un număr mic sau mediu de kilograme.Poate fi folosită în același timp și ca un prim pas înainte de începerea unui program de lungă durată pentru reducerea caloriilor.Un dezavantaj evident al acestei diete este posibila apariție a monotoniei.Pentru cei care sunt fani ai supei de pui această dietă reprezintă metoda perfectă de a slăbi, îmbinând utilul cu plăcutul.
Rețeta pentru supa de pui:
Ingrediente:
Un pui tăiat în 8/10 bucăți,
2 linguri de ulei (preferabil ulei de măsline),
Păstârnac, 3 bucăți,
Țelină, 2 bucăți,
Morcovi, 2 bucăți,
Ceapă, o bucată, tăiată mărunt,
Usturoi, 3 căței,
Pătrunjel, o legătură,
Sare și piper,
Zeamă de lămâie proaspătă, după gust.
Mod de preparare:
Se dezosează puiul și se taie în bucăți mici.Se pune la fiert la foc mic și după ce a fiert, zeama se lasă la răcit, se curăță de grăsimea care s-a ridicat deasupra și se pune din nou la fiert.Se adaugă ceapa, usturoiul, morcovul, țelina și păstârnacul și se lasă la fiert aproximativ 8 minute.Se adaugă pătrunjelul la final.Se sărează, se piperează și se adaugă zeama de lămâie.
Este necesar ca rețetele pentru micul dejun să fie respectate întocmai, fără înlocuiri sau adăugiri.
Mic dejun 1:
O cutie de iaurt dietetic (degresat) combinat cu o jumătate de cană de fructe tăiate în bucățele (mere, banane, portocale), peste care se presară germeni de grâu.
Mic dejun 2:
O cană cu brânză de vaci cu o jumătate de linguriță de zahăr și praf de scorțișoară, 2 bucăți de pâine de secară prăjită, 3 smochine.
Mic dejun 3:
O cană și jumătate cu cereale integrale la care se adaugă o jumătate de cană cu lapte cu 0.1% sau 1.8% grăsime, un măr sau o banană.
Mic dejun 4:
O cană cu suc de portocale, o felie de pâine de secară prăjită, 30 g cașcaval degresat.
Mic dejun 5:
O cană și jumătate cu cereale peste care se toarnă o jumătate de cană cu lapte cu 0.1% sau 1.8% grăsime.
Acestea sunt recomandările pentru primele cinci zile.
În ultimele două din cele șapte cât durează dieta se poate alege oricare dintre cele cinci variante de mic dejun, în funcție de preferințe.
În epoca noastră, caracterizată printr-un dinamism excesiv, stresul suprasolicită sistemul nervos.Totul devine factor de stres: aglomerația, zgomotul, multitudinea informațiilor din toate domeniile, concurența, problemele familiale etc.
Desigur, există multe medicamente care încearcă să ne apere de stres sau să ne vindece când cădem pradă acestui agresor.Orice medicament prezintă însă, de regulă, efecte secundare, contraindicații.De aceea, este de preferat să nu apelăm la ele.
Remedii utile și plăcute contra stresului, cu efecte negative zero:
Încă din vechime sunt cunoscute virtuțile izmei (mentei).Parfumul ei are un efect liniștitor asupra organismului: durerea de cap dispare, senzația de apăsare, la fel; în final, scăpăm de apăsarea stresului și ne găsim liniștea.
Un alt remediu cunoscut de strămoși este hameiul.Efectul acestuia este calmant, hameiul dăruind prin parfumul său un somn liniștit și profund.Acest remediu era folosit în vechime: străbunicile din Bucovina (dar și cele din Ucraina și Rusia, unde hameiul crește datorită climei prielnice) umpleau perne cu ierburi parfumate la care adăugau negreșit și hamei.
În schimb, mirosurile dulci dacă sunt inhalate timp îndelungat produc dureri de cap, chiar stări de rău.Astfel de plante sunt crinii, mălinul, iasomia.Se știe că în camera de culcare nu este bine să avem în vază crini, crenguțe de mălin sau iasomie cu flori multe.
Trandafirul nu degeaba este numit regină a florilor, căci parfumul lui stimulează funcționarea sistemului cardio-vascular și protejează organismul împotriva microorganismelor patogene.
Coniferele cu virtuțile lor sunt cunoscute și ele de mult.Mirosul cetinei, rășinii, conurilor, calmează sistemul nervos, dar în același timp restabilesc funcționarea plămânilor.
Citricele sunt și ele de ajutor.Mirosul de lămâie scade sensibilitatea la stres, iar un ceai cald (chiar fierbinte), fără zahăr, în care s-a adăugat lămâie, crește capacitatea noastră de muncă.Când avem dureri de cap este bine să inspirăm parfumul pe care îl degajă coaja de lămâie, aplicând, în același timp, bucățele de coajă de lămâie pe tâmple.Durerea de cap scade treptat, până dispare cu totul.
O fiertură (plantele se opăresc, apoi se lasă să dea doar un clocot) din talpa gâștei, mentă, hamei și cimbru, în părți egale, este un minunat remediu împotriva insomniei, prin urmare, un mijloc sigur de relaxare, de luptă împotriva oboselii și a stresului.
Pe tărâmurile din sudul Europei, laurul a fost cunoscut încă din antichitate ca un leac ce restabilește forțele și aduce un somn bun.Dacă vrem să ne simțim ca vechii greci, putem pune în pernă câteva frunze de laur (este ușor de găsit, căci foi de dafin are oricine acasă), sau, de pildă, putem înmuia câteva frunze de laur (dafin) în apă rece, iar apoi să le punem pe calorifer sau pe sobă, într-un săculeț de pânză.În curând, oricât de obosiți, stresați și supărați am fi, vioiciunea și energia ne vor reveni.
Mulți încearcă să scape de stres mâncând mult.Ajutorul cel mai bun îl dă hrana cu multe calorii, dulce, care abate atenția organismului, obligându-l să o digere.Sigur, dacă asta nu devine un obicei permanent.Puțini știu că, înainte de a începe să mâncăm, trebuie să mirosim ceea ce vom mânca.Dacă ne săturăm de mirosul mâncării, vom mânca mai puțin, fără a supraîncărca organismul.Dar îi vom oferi energie subtilă, aromele care ne vor ajuta să scăpăm de stres.
Mirosurile specifice mării, oceanului, iodul din alge, apa sărată, briza, au un imens potențial de a reface organismul afectat de stres.Pentru a obține aceste mirosuri, putem face o baie cu săruri de mare, la care putem adăuga și camfor.O asemenea baie ne va încărca organismul cu energie, îl va împrospăta și îi va reface forțele afectate de stres.
Pentru a primi un tratament adecvat contra durerilor de cap, trebuie făcută o diagnosticare corectă.Pentru diagnosticarea corectă a cauzelor durerilor de cap, medicul tău trebuie în primul rând să-ți alcătuiască un istoric al acestora.
Istoricul durerilor de cap:
Cea mai importantă parte a evaluării medicale este așa-numitul istoric al migrenelor de care suferi.
Este important să descrii durerea, simptomele, cu caracteristici cât mai complete cu putință.
Acestea pot fi diagnosticate mai corect daca îi spui medicului tău:
Ce vârstă aveai când au început să apară.
Cât timp le-ai experimentat.
Dacă încerci un singur tip de durere sau mai multe tipuri de dureri.
Cât de des apar durerile de cap.
Dacă știi ce anume declanșează durerea.
Cine altcineva din familie suferă de dureri de cap.
Ce simptome, și dacă sunt, înaintea declanșării durerii.
Dacă performanțele tale școlare sau profesionale sunt afectate de durerile de cap.
Este important de asemenea să discuți cu medicul tău despre ce simți și ce se întâmplă când ai dureri de cap:
Unde este localizată durerea.
Cum se manifestă.
Cât de severă este pe o scară de la 1 la 10.
Cât timp durează.
Dacă apare deodată, fără nici un simptom anterior de avertisment.
În ce perioadă a zilei apare de obicei.
Dacă există tulburări de vedere înaintea declanșării durerii.
Ce alte simptome apar în timpul migrenei (slăbiciune, grețuri, sensibilitate la lumină etc.)
Cât de dese sunt migrenele.
Ar trebui de asemenea să îi spui medicului tău dacă ai mai fost tratat pentru migrene și ce medicamente ai folosit (prescrise și automedicație) sau mai folosești încă.
Analizele și testele care ți-au fost efectuate în trecut sunt de asemenea foarte importante pentru medicul căruia i te adresezi.
Evaluarea psihologică:
Un interviu cu un psiholog nu face parte din evaluarea de rutină a migrenelor, dar poate fi făcut pentru a identifica factorii de stres ce pot genera durerile de cap.
Poți cere să ți efectueze o testare computerizată completă pentru a furniza medicului informații cât mai profunde și veridice.
După evaluarea rezultatelor testărilor referitoare la istoricul durerilor, examenul fizic, neurologic și psihiatric, medicul tău poate fi în măsură să determine tipul de migrenă ce te afectează.
În cazul în care problema este foarte serioasă pot fi necesare testări suplimentare.
