Tratamentul alergiilor sezoniere

   Alergia de care suferiți în fiecare primăvară nu este o fatalitate și nu ezitați să vă consultați medicul.Acesta va încerca să elimine posibilele alte cauze ale rinitei sau conjunctivitei sezoniere, examinându-vă detaliat nasul și gâtul și va căuta și alte semne ale alergiei care este posibil să apară pe corpul dumneavoastră (eczeme).
   De asemenea, este recomandabil să evitați fumatul și orice alte lucruri agresive față de căile respiratorii: praful, acarienii, animalele cu păr.

   Dacă sunteți un pacient cu alergie sezonieră, medicul poate eventual să vă administreze o injecție cu cortizon.Acest tratament, eficient timp de un an, are o acțiune importantă asupra acestui gen de patologie, dar cu toate inconvenientele cortizonului, care sunt numeroase: scăderea imunității, retenția de apă, decalcifiere, creșterea în greutate.Acestea apar o dată cu administrarea produsului prelungită și repetată.De aceea, cortizonul se utilizează numai pe parcursul alergiei.

   Cea mai bună metodă de prevenire a alergiei rămâne evitarea factorului responsabil.

   Dacă este vorba despre acarieni trebuie suprimate mochetele, utilizate lenjeriile specifice, evitarea plușurilor, aerisirea locuinței.

   În privința pisicilor, câinilor, hamsterilor, cel mai bun lucru este separarea de acestea.Sau cel puțin nu trebuie permis animalului să intre în camerele de locuit.

   Cel mai dificil este de evitat polenul.Totusi, este posibil să nu mai mergeți la țară și să preferați țărmul mării.
   În cazul alergiei la polen, primul tratament constă în evitarea contactului cu substanțele alergene.Există și medicamente antihistaminice eficace.Este vorba despre medicamente care blochează receptorii histaminei, o substanță produsă de corp în caz de alergie.Tratamentul trebuie să debuteze cu 15 zile înainte de venirea primăverii și să fie urmat 2-3 luni.Adăugând picături nazale și spray pentru gât, totul ar trebui să fie în regulă.

 

   Importanța efectuării testelor de alergie:

   Testele cutanate pot confirma implicarea uneia sau mai multor substanțe alergene.Aceste teste constau în injectarea sub piele a foarte mici cantități de substanțe care provoacă alergii.Observarea reacțiilor cutanate permite fixarea diagnosticului.Atunci când un alergen este identificat, este posibilă vindecarea alergiei.Din nefericire, cel mai adesea vindecarea este iluzorie, dar se poate reduce cantitatea alergenelor.
   Alte teste sunt timbrele sau așa-numitele patch-teste, care sunt lipite pe pielea pacientului și lăsate acolo câteva ore sau zile.
   Testele pentru alergie sunt complet inofensive și conferă răspunsuri rapide.
   Scopul imediat al testelor este de a simula în mod vizibil, pe piele, conflictul generat de sensibilizarea alergică în interiorul organismului.
   Testele sunt efectuate după ancheta clinică întreprinsă de alergolog pentru a stabili oportunitatea lor. 


   Tratamentul preventiv:
   Desensibilizarea este cea mai bună soluție, dacă substanța alergenă permite.Este inutilă dacă sunt grupați mai mulți factori de alergie.De asemenea, pacientul trebuie să fie foarte motivat, deoarece tratamentul este foarte lung și constrângător.
   Principiul constă în obișnuirea progresivă a organismului prin contactul cu alergenul respectiv, începând cu doze foarte slabe pentru a normaliza reacția.
   După câteva luni de tratament numit de obișnuire, pe timpul cărora dozele cresc progresiv, vor urma mai mulți ani de tratament de întreținere.
   Durata totală a tratamentului presupune aproximativ 3 ani sau chiar mai mult.
   Desensibilizarea se poate face prin injecții regulate, dar acestea trebuie efectuate obligatoriu sub supravegherea medicală, deorece există riscul alergiei generalizate.
   Recent, este posibilă utilizarea unor picături care se pun sub limbă, dar rămâne o tehnică costisitoare.
   În viitor, desensibilizarea se va putea face prin pulverizare.

Cum reacționează organismul la stres partea a doua

   Stresul, un dușman ascuns și de temut, care ne afectează sănătatea și chiar viața, poate fi redus și uneori, eliminat.
   O postare despre efectele stresului veți găsi aici, iar astăzi vom completa acel articol cu noi informații, folositoare sperăm noi.

   Un semn comun al traversarii unei perioade de stres îl reprezintă migrenele.
   Atunci când suntem stresați, organismul secretă adrenalină, substanță care face parte din familia aminelor.Cei care suferă de migrenă nu pot face față nivelurilor ridicate de amine din sânge, iar acest lucru poate produce unele schimbări chimice în creier.Specialiștii în domeniu spun că la debutul unei asemenea crize, în creier este eliberată o substanță chimică numită serotonină.Aceasta face ca vasele de sânge ori să se lărgească, ori să se contracte, acțiune care stă la baza durerii de cap simțite.Dar încă nu s-a aflat de ce este eliberată serotonina exact în acel moment și care sunt cauzele care duc la secretarea ei.
   De asemenea, și alimentele care conțin tiramină pot declanșa migrenele.Printre acestea se numară cafeaua, ciocolata, brânza și alcoolul, mai ales vinul roșu.De aceea trebuie ca aceste alimente să fie evitate atunci când trecem printr-o perioadă de stres, sau consumate cu atenție și moderație.

   Un studiu realizat recent a arătat faptul că organismul femeilor are reacții diferite față de cel al bărbaților atunci când suferă de stres.
   Reacția unui bărbat la stres este de a lupta pentru a nu ceda, dar cercetătorii au descoperit că la femei reacția este un fel de grijă și prietenie.Acest lucru înseamnă că, de obicei, femeile, în condiții de stres, preferă să fie cu prietenii și să ceară ajutor familiei decât să se confrunte singure cu problemele pe care le au.
   Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că organismul femeii, atunci când trece printr-o perioadă de stres, eliberează mai multa oxitocină în sânge.Oxitocina este o substanță chimică secretată de organismul femeii în timpul orgasmului și atunci când naște, dar care poate și bloca fertilitatea.Se crede că, dacă exista prea multa oxitocină în sânge, acest lucru poate duce la întreruperea ciclului menstrual, reducând șansele de concepție pe cale naturala, și poate fi chiar pus în legătură cu cazurile de pierdere a sarcinii.
   Altfel spus, chiar dacă femeile pot face față stresului mult mai bine decât bărbații, ele vor dezvolta probleme de sănătate destul de grave în viitor.
   Cel mai bun sfat pentru femeile însărcinate este să renunțe la activitățile pe care le făceau cu cel puțin trei luni înainte de data prognozată pentru a da naștere, pentru a se reduce nivelurile acestui hormon din sânge și a evita astfel problemele care ar putea să apară atât pentru mamă, cât și pentru copil.
   Unele studii realizate au relevat faptul că femeile infertile care prezintă niveluri ridicate de hormoni ai stresului pot rămâne însărcinate, în 40% din cazuri, dacă renunță la serviciu sau schimbă locul de muncă care le produce starea de stres. 

   La femeile care trec prin perioade de stres organismul poate produce niveluri ridicate de testosteron.Cu toate că nu este neaparat un hormon al stresului, se crede că atunci când cantitățile de testosteron sunt ridicate, capacitățile mușchilor se măresc și durerea nu mai este simțită, astfel încât putem alerga mai repede sau lupta pentru mai multă vreme.Totuși, unul din efectele pe care le are mărirea nivelului de testosteron poate fi apariția acneei sau degradarea părului.
   Se presupune că acneea este cauzată de sensibilitatea organismului la testosteron.Unii specialiști sunt de părere că persoanele care suferă de acnee sunt cele care sunt mai sensibile la hormonii tipic masculini și ca această situație poate fi asemănată alergiilor.De aceea, dacă suferim de stres, unele din primele simptome pe care le prezentăm sunt apariția petelor și pielea obosită.
   Dacă suntem mai sensibili, testosteronul în exces va duce la o erupție acneică în timpul perioadei de stres.Acesta poate declanșa și căderi sau degradări ale părului.Dacă sângele este încărcat cu testosteron, atunci poate apărea căderea masivă și accelerată a părului.Totuși, degradarea și căderea părului pot fi de asemenea cauzate și de deficiența de vitamina A sau de boala numită alopecie.Dacă apar aceste simptome, se recomandă consultul medical pentru a determina cauzele apariției lor.

   Unii experți sunt de părere că stresul poate fi unul din factorii care declanșează cancerul.Nivelurile ridicate de cortizon din organism slăbesc sistemul imunitar, afirmă aceștia.Pe măsură ce sistemul imunitar slăbește, organismul devine din ce în ce mai puțin eficient în lupta împotriva bolilor care ar putea apărea, inclusiv a cancerului.
   Oamenii de știință spun că atunci când corpul este sănătos și în formă, sistemul imunitar poate lupta cu eficiență împotriva radicalilor liberi: compușii nocivi care se găsesc în organism și care sunt produși de activitățile vitale zilnice, cum ar fi respirația, dar care pot fi, de asemenea, contractați prin expunerea la soare sau la fumul de țigară.Dar, dacă sistemul imunitar este slăbit din cauza stresului, organismul nu mai poate fi la fel de eficace în lupta împotriva radicalilor liberi, iar apariția cancerului este astfel favorizată.
   Specialiștii sunt unanimi în a afirma că nu stresul este cel care produce cancerul, dar el este unul din factorii care contribuie la apariția și dezvoltarea acestui tip de boală.
   Din fericire, putem lupta împotriva radicalilor liberi prin creșterea cantității de antioxidanți, acest lucru fiind posibil prin consumarea cât mai multor fructe și legume proaspete (din această ultimă categorie, cele mai recomandate sunt spanacul și broccoli).

   Un sistem imunitar slăbit înseamnă și că organismul este mult mai predispus să contracteze răceli, gripe sau alte astfel de afecțiuni.Dacă ar fi să ne studiem mai bine pe noi înșine probabil că am observa că ne îmbolnăvim de răceala sau gripă mai ales în perioadele în care ne aflăm în situații stresante.Acesta este modul în care sistemul imunitar slăbit de stres ne atenționează că trebuie să reducem efortul și să nu ne mai consumăm atât de mult, pentru că ne putem îmbolnăvi mult mai grav.
   Dar dacă ignoram faptul că nivelul stresului din viața noastră de zi cu zi este ridicat și că acest lucru slăbește puterea organismului de a se apăra, pot apărea boli grave, cum ar fi surmenajul.Organismului slăbit de stres îi va lua mult mai mult timp să își revină după o infecție virală, de exemplu.De aceea se recomandă ca, atunci când observați că vă reveniți foarte greu după ce ați fost bolnav, să vă faceți un control medical amănunțit pentru a descoperi cauzele acestei întârzieri a revenirii sănătății.
   Este posibil să descoperiți că principala afecțiune pe care o aveți, este nemilosul stres.

Cum reacționează organismul la stres

   Cu toții ne plângem din ce în ce mai des că ne simțim stresați și că avem tot felul de griji și de probleme.
   Ne simțim umerii tensionați, avem dureri puternice de cap și o stare de oboseală accentuată, acestea fiind simptomele cel mai des întâlnite după o zi stresantă acasă sau la serviciu.
   Puțini dintre noi ne gândim ce se întâmplă cu adevărat în organismul nostru atunci când suferim de stres. 

   Stresul poate declanșa Alzheimerul, bolile de inimă și infertilitatea.
   Se știe foarte bine și de foarte mult timp că stresul ne poate face să avem insomnii mai multe nopți la rând.Dar experții sunt de părere că stresul poate fi de asemenea cauza mai multor probleme de sănătate. 

   Stresul ar putea fi descris ca fiind un răspuns normal la o situație anormală.
   Atunci când ne aflăm într-o situație stresantă creierul nostru eliberează anumite substanțe chimice sau trimite semnale unor glande pentru a secreta hormoni care să pregătească organismul pentru a face față acelei situații date.
   Prima din aceste substanțe este adrenalina, eliberată de glandele suprarenale, aflate exact deasupra rinichiului.Adrenalina ne da primul impuls energetic de care are nevoie organismul pentru a se apăra în fața a orice pare a afecta buna funcționare internă și externă.
   O altă substanță chimică sau hormon eliberat este cortizonul.Acesta este o formă de glucoză a sângelui și ne da combustibilul în plus de care este nevoie pentru a trece peste ceea ce ne afectează viața normală.  

   Deja se cunoaște faptul că expunerea îndelungată la stres poate face să crească presiunea arterială, iar aceasta duce la mărirea riscului de producere a atacului de cord, deoarece inima depune mai mult efort pentru a pompa sângele care trebuie să ajungă în tot organismul.
   În afară de creșterea tensiunii arteriale, stresul poate de asemenea să ducă la mărirea riscului de a se produce bolile de inimă: blocarea arterelor și alte probleme care pot da naștere atacului de cord.

   Un fapt mai puțin cunoscut este că 75% din colesterolul rău din sânge nu provine din alimentele pline de grăsimi sau cu multe calorii, ci din cortizon.
   Colesterolul este, de fapt, un produs secundar al cortizonului, care reprezintă cantitatea în plus de glucoză pe care organismul nostru o produce în timpul perioadelor de stres.Colesterolul în plus din sânge înseamnă că arterele prezintă un risc mult mai mare de a fi obturate, crescând astfel și pericolul de a face o boală de inimă și, implicit, atac de cord.  
 Sistemul digestiv este printre primele sisteme din organism care reacționează la stres.Stomacul produce acid în exces, probabil pentru a consuma orice alimente existente și pentru a da organismului energie în plus, iar procesul de digestie se încetinește.Acest lucru se petrece pentru că organismul nu se poate concentra asupra digerării alimentelor dacă i se cere în același timp să și lupte pentru a se apăra.
   De asemenea, corpul va transpira mai mult.Se crede că aceasta este de fapt prima reacție la stres.
   Și bătăile inimii se accelerează, pentru a dirija substanțele chimice repede prin fluxul sangvin, astfel încât fiecare parte a corpului să fie pregătită pentru a da reacția necesară.Uimitor este faptul că acest lucru are loc aproape instantaneu și că persoana respectivă nici măcar nu este conștientă de reacția pe care o are.
   Răspunsul organismului uman la stres este la fel de inconștient precum respirația și bătăile inimii, se petrece fără a fi controlat.
   Cu toate că stresul poate fi folositor până la un anumit punct, ne ajută să facem față unor situații periculoase și dificile, problemele încep să apară în momentul în care suntem continuu în această stare sau ne punem singuri în situații stresante. 

   Experții și specialiștii sunt de părere că stresul care durează mai mult timp ar putea fi factorul declanșator al bolii Alzheimer sau al cancerului.
   De asemenea, infertilitatea, căderea părului și petele pe piele sunt cauzate de stres, astfel încât nu putem să nu ne întrebăm ce alte probleme de sănătate mai pot fi determinate de stres.
   Noile cercetări au scos la iveală faptul că femeile reacționează la stres diferit decât bărbații.Acest lucru înseamnă că și bolile la care sunt predispuse femeile din cauza stresului sunt altele decât cele în cazul bărbaților.

   Studii recente realizate de cercetători au scos la iveală faptul că efectele pe termen lung ale stresului pot fi principala cauză a apariției bolii Alzheimer.Atunci când suntem stresați, presiunea arterială crește, făcând astfel inima să bată într-un ritm accelerat, iar nivelurile de cortizon din fluxul sangvin cresc și ele.Pacienții care au și tensiune arterială mare, și niveluri ridicate de cortizon în sânge sunt mai predispuși să se îmbolnăvească de Alzheimer decât cei care nu prezintă aceste simptome.
   La pacienții care au ori tensiune arterială mare, ori niveluri ridicate de cortizon în sânge, riscul este de asemenea ridicat să se dezvolte această boală.Experții sunt de părere că o dată ce cortizonul pătrunde în creier, acesta începe să omoare celulele din această zonă, ducând la apariția Alzheimerului.
   Acest lucru dovedește faptul că stresul este principala cauză a apariției acestei boli.
   De fapt, cazurile de Alzheimer au început să apară în ultimii ani din ce în ce mai des la oamenii de 40-50 de ani, persoane relativ tinere, față de cazurile din trecut, când media de vârstă a apariției acestei boli era de aproximativ 70 de ani.