Tratarea bolii Alzheimer prin remedii naturiste

   Conform statisticilor actuale, în România incidența tulburărilor mintale care corespund tabloului clinic al bolii Alzheimer a crescut la 883 persoane din 100.000 locuitori.După datele furnizate de ONU, numărul populației de vârsta a treia a ajuns la 500 milioane, comparativ cu 200 milioane în 1950 și se preconizează ca la nivelul anului 2025 numărul persoanelor vârstnice pe glob să fie de 1 miliard.
   Rolul exact al geneticii în boala Alzheimer nu este încă stabilit.Cercetările de ultimă oră au stabilit o legătură a acestei boli cu anumiți cromozomi.Alte cauze includ boala Parkinson, hidrocefaleea, deficiența de vitamina B12, al elementului aur, nivelul scăzut al hormonului tiroidian, sindromul Down, alcoolismul, anumite boli infecțioase sau depresia majoră, la ora actuală necunoscându-se cu precizie cauzele ei. 

   Boala are mai multe stadii evolutive: precoce (faza ușoară), intermediar (faza moderată) sau tardiv (faza severă). 

   Ca factori favorizanți amintim intoxicațiile, avitaminozele, surmenajul și infecțiile. 

   Cantitatea de neuro-transmițători, de acetilcolină, substanțe chimice care servesc drept mesageri între celulele nervoase, este mai mică.Aceste substanțe sunt esențiale în procesul de gândire și al memoriei. 

   Factorii de risc legați de apariția acestei boli sunt:
   Vârsta, loviturile sau rănile la nivelul capului, ereditatea.  

   Din punct de vedere somatic sunt evidente câteva schimbări ce au fost observate la nivelul creierului acestor bolnavi.
   Celulele creierului se micșorează sau dispar și sunt înlocuite cu pete dense, de formă neregulată numite plăci senile.Apar formațiuni neurofibrilare, în interiorul celulelor creierului, afectând sănătatea acestora.O persoană cu boala Alzheimer are mai puțină materie cenușie decât o persoană care nu este afectată de această boală.Această diferență are un proces continuu, afectând funcționarea cerebrală.
   Problematica neuropsihologică se particularizează prin dezvoltarea unui sindrom afazo-agnozo-apraxic cu disartrie logoclonică, sărăcire a limbajului mergând până la logoree neinteligibilă; agnozie, mai ales spațială (bolnavul nu-și mai recunoaște propria cameră); apraxie până la imposibilitatea îmbrăcării, dezbrăcării și chiar a mestecatului. 

   Diagnosticul BA, cea mai frecventă formă de demență, este dificil, fiind stabilit cu certitudine abia post-mortem, când pot fi observate, în creier, plăcile senile și aglomerările neurofibrilare.În timpul vieții diagnosticul se bazează pe dovezile obținute din studierea comportamentului și din testele și observațiile psihologice. 

   Semnele bolii diferă mult de la un bolnav la altul, diagnosticarea bazându-se pe performanțele individului în următoarele 8 aspecte ale cunoașterii:
   1. Orientarea în timp si spațiu.
   2. Controlul mișcărilor și acțiunilor.
   3. Atenția.
   4. Memoria.
   5. Limbajul.
   6. Percepția vizuală.
   7. Rezolvarea problemelor.
   8. Activitatea socială. 

   Diagnosticul este confirmat doar dacă performanțele individului, situate la un nivel inferior, se reduc, dovedindu-se progresive, la testele efectuate câteva luni mai târziu.Observațiile și testele se efectuează pe bolnavii aflați în stadii incipiente ale bolii, deoarece cei aflați în stadii avansate nu mai pot urmări instrucțiunile și nu se pot concentra. 

   Tabloul clinic tipic al BA include:
   Declinul progresiv al funcțiilor memoriei.
   Sărăcirea și deteriorarea judecății și raționamentului.
   Schimbări de atitudine și comportament.
   Apatie, agitație, agresivitate (verbală și fizică), anxietate, dereglări ale somnului, iritabilitate, comportament motor aberant, halucinații (vizuale, auditive, tactile, olfactive).  

   Câteva simptome sunt recunoscute ca însoțind BA.Ele pot apărea însă și în alte cazuri de demență:
   1. Pierderea memoriei care afectează viața de zi cu zi.Se uită în special evenimente foarte recente.
   2. Dificultăți în realizarea sarcinilor familiale (persoanele cu BA pot uita cum se prepara un fel de mâncare sau pot uita dacă au mâncat).
   3. Probleme de limbaj (persoanele cu BA pot uita cuvinte uzuale, înlocuind unele cuvinte cu substitute neadecvate, ceea ce face ca propozițiile rezultate să fie greu de înțeles).
   4. Dezorientare în timp și spațiu (persoanele cu BA se pot rătăci pe propria stradă, neștiind cum să ajungă acasă).
   5. Judecată redusă (persoanele cu BA pot să nu recunoască o infecție ca fiind o problemă pentru care trebuie să apeleze la medic sau se pot îmbrăca inadecvat: haine groase într-o zi toridă).
   6. Probleme cu gândirea abstractă (persoanele cu BA pot uita complet ce sunt numerele și ce se poate face cu ele; pot să nu înțeleagă semnificația zilei de naștere).
   7. Probleme cu plasarea obiectelor în locurile adecvate (persoanele cu BA pun un cui în frigider sau ceasul în cutia cu zahăr).
   8. Schimbări în atitudine și comportament (au loc treceri rapide de la calm la furie, fără un motiv explicit).
   9. Schimbări ale personalității (persoanele cu BA pot deveni extrem de confuze, suspicioase, apatice).
   10. Pierderea inițiativei (apare o pasivitate accentuată). 

Cum reacționează organismul la stres

   Cu toții ne plângem din ce în ce mai des că ne simțim stresați și că avem tot felul de griji și de probleme.
   Ne simțim umerii tensionați, avem dureri puternice de cap și o stare de oboseală accentuată, acestea fiind simptomele cel mai des întâlnite după o zi stresantă acasă sau la serviciu.
   Puțini dintre noi ne gândim ce se întâmplă cu adevărat în organismul nostru atunci când suferim de stres. 

   Stresul poate declanșa Alzheimerul, bolile de inimă și infertilitatea.
   Se știe foarte bine și de foarte mult timp că stresul ne poate face să avem insomnii mai multe nopți la rând.Dar experții sunt de părere că stresul poate fi de asemenea cauza mai multor probleme de sănătate. 

   Stresul ar putea fi descris ca fiind un răspuns normal la o situație anormală.
   Atunci când ne aflăm într-o situație stresantă creierul nostru eliberează anumite substanțe chimice sau trimite semnale unor glande pentru a secreta hormoni care să pregătească organismul pentru a face față acelei situații date.
   Prima din aceste substanțe este adrenalina, eliberată de glandele suprarenale, aflate exact deasupra rinichiului.Adrenalina ne da primul impuls energetic de care are nevoie organismul pentru a se apăra în fața a orice pare a afecta buna funcționare internă și externă.
   O altă substanță chimică sau hormon eliberat este cortizonul.Acesta este o formă de glucoză a sângelui și ne da combustibilul în plus de care este nevoie pentru a trece peste ceea ce ne afectează viața normală.  

   Deja se cunoaște faptul că expunerea îndelungată la stres poate face să crească presiunea arterială, iar aceasta duce la mărirea riscului de producere a atacului de cord, deoarece inima depune mai mult efort pentru a pompa sângele care trebuie să ajungă în tot organismul.
   În afară de creșterea tensiunii arteriale, stresul poate de asemenea să ducă la mărirea riscului de a se produce bolile de inimă: blocarea arterelor și alte probleme care pot da naștere atacului de cord.

   Un fapt mai puțin cunoscut este că 75% din colesterolul rău din sânge nu provine din alimentele pline de grăsimi sau cu multe calorii, ci din cortizon.
   Colesterolul este, de fapt, un produs secundar al cortizonului, care reprezintă cantitatea în plus de glucoză pe care organismul nostru o produce în timpul perioadelor de stres.Colesterolul în plus din sânge înseamnă că arterele prezintă un risc mult mai mare de a fi obturate, crescând astfel și pericolul de a face o boală de inimă și, implicit, atac de cord.  
 Sistemul digestiv este printre primele sisteme din organism care reacționează la stres.Stomacul produce acid în exces, probabil pentru a consuma orice alimente existente și pentru a da organismului energie în plus, iar procesul de digestie se încetinește.Acest lucru se petrece pentru că organismul nu se poate concentra asupra digerării alimentelor dacă i se cere în același timp să și lupte pentru a se apăra.
   De asemenea, corpul va transpira mai mult.Se crede că aceasta este de fapt prima reacție la stres.
   Și bătăile inimii se accelerează, pentru a dirija substanțele chimice repede prin fluxul sangvin, astfel încât fiecare parte a corpului să fie pregătită pentru a da reacția necesară.Uimitor este faptul că acest lucru are loc aproape instantaneu și că persoana respectivă nici măcar nu este conștientă de reacția pe care o are.
   Răspunsul organismului uman la stres este la fel de inconștient precum respirația și bătăile inimii, se petrece fără a fi controlat.
   Cu toate că stresul poate fi folositor până la un anumit punct, ne ajută să facem față unor situații periculoase și dificile, problemele încep să apară în momentul în care suntem continuu în această stare sau ne punem singuri în situații stresante. 

   Experții și specialiștii sunt de părere că stresul care durează mai mult timp ar putea fi factorul declanșator al bolii Alzheimer sau al cancerului.
   De asemenea, infertilitatea, căderea părului și petele pe piele sunt cauzate de stres, astfel încât nu putem să nu ne întrebăm ce alte probleme de sănătate mai pot fi determinate de stres.
   Noile cercetări au scos la iveală faptul că femeile reacționează la stres diferit decât bărbații.Acest lucru înseamnă că și bolile la care sunt predispuse femeile din cauza stresului sunt altele decât cele în cazul bărbaților.

   Studii recente realizate de cercetători au scos la iveală faptul că efectele pe termen lung ale stresului pot fi principala cauză a apariției bolii Alzheimer.Atunci când suntem stresați, presiunea arterială crește, făcând astfel inima să bată într-un ritm accelerat, iar nivelurile de cortizon din fluxul sangvin cresc și ele.Pacienții care au și tensiune arterială mare, și niveluri ridicate de cortizon în sânge sunt mai predispuși să se îmbolnăvească de Alzheimer decât cei care nu prezintă aceste simptome.
   La pacienții care au ori tensiune arterială mare, ori niveluri ridicate de cortizon în sânge, riscul este de asemenea ridicat să se dezvolte această boală.Experții sunt de părere că o dată ce cortizonul pătrunde în creier, acesta începe să omoare celulele din această zonă, ducând la apariția Alzheimerului.
   Acest lucru dovedește faptul că stresul este principala cauză a apariției acestei boli.
   De fapt, cazurile de Alzheimer au început să apară în ultimii ani din ce în ce mai des la oamenii de 40-50 de ani, persoane relativ tinere, față de cazurile din trecut, când media de vârstă a apariției acestei boli era de aproximativ 70 de ani.