Dacă suferiți de pe urma simptomelor gurii uscate (xerostomie), aveți în mod clar puțină salivă.
Această insuficiență provoacă o slabă oxigenare a gurii, aceasta generând dezvoltarea unui mediu anaerobic, ideal pentru producerea bacteriilor.
În esență, bacteriile sunt capabile să producă un nivel ridicat de gaze sulfurice care, la rândul lor, vor face ca respirația dumneavoastră și gustul pe care-l aveți în gură să nu fie dintre cele mai plăcute.
O dată ce limba devine foarte uscată, sau daca ea este foarte frecată, devine deosebit de sensibilă.
La persoanele în vârstă, îndeosebi la femei, se întâlnește destul de des sindromul limbii fierbinți.
Mulți pacienți care sunt diabetici pot observa apariția acestui simptom atunci când le este sete.
Este important ca în aceste cazuri să se evite clătirea gurii cu soluții ce conțin alcool deoarece acesta creează dureri desturi de mari.
Cei care suferă de sindromul limbii fierbinți este bine să consume zilnic 8 pahare cu apă și să ia vitamina C.
Este indicat să nu se mai folosească produse pentru igiena gurii care conțin alcool sau sulfat de sodiu.
Trebuiesc evitate țigările, cafeaua, băuturile acidulate.
Este foarte important să fie consultat medicul pentru că există posibilitatea să existe o afecțiune a tiroidei sau chiar diabet.
Există mai multe tipuri de formațiuni ale limbii care sunt cel mai bine descrise ca geografia limbii.În mijlocul limbii există un șanț care este o zonă minunată de instalare a bacteriilor anaerobe, deoarece oxigenul nu poate ajunge aici foarte bine.În mod general, partea aspră a limbii pare să genereze problemele legate de respirația grea.
Se crede că aceasta este o trăsătură moștenită, totuși nu putem moșteni bacteria care generează această respirație neplăcută, dar putem moșteni o anumită formă a geografiei limbii, la fel cum moștenim culoarea ochilor sau a părului părinților, forma urechilor etc.
Unii oameni pot prezenta o limbă plină de asperități, acestea sunt papilele care pot fi mai lungi decât normalul.Lungimea acestor papile, desimea lor pot favoriza, de asemenea, producerea bacteriilor.
Saliva este o parte foarte importantă a sănătății orale.Cauza respirației grele poate fi diminuarea cantității salivei.
În legătură cu gura uscată, saliva are trei importante funcții:
- produce enzimele care ajută la digerarea alimentelor,
- furnizează o metodă de stabilizare a pH-ului (păstrează controlul asupra nivelului acidității)
- aduce la nivelul țesuturilor orale oxigenul necesar păstrării acestora în condiții sănătoase.
Un alt mediu propice dezvoltarii bacteriilor sunt amigdalele.Bacteriile pot crește foarte ușor și în gât, în special pe amigdale.Un lucru important de reținut este acela că, bacteriile nu se opresc în gât sau amigdale.Ele ajung acolo deoarece cele din spatele limbii ajung în contact cu gâtul și amigdalele de fiecare dată când înghițim.
Când cineva are alergie sau îi curge nasul, este posibil să se formeze mici globuri albe care sunt o combinație de componente sulfurice (produse de bacterii) și mucus (din curgerea nasului).Acestea au un miros puternic, neplăcut.Nu apelați la operația de amigdalită pentru că bacteria este încă în spatele limbii dumneavoastră și nu așa scăpați de ea.
Igiena orală corectă poate duce la evitarea acestor neplăceri.Se crede că o igienă orală corectă, adică periatul corect al dinților după fiecare masă, folosirea pastelor de dinți care nu conțin substanțe ce usucă gura sunt cele mai eficiente.Este bine ca o dată cu periatul dinților să aveți grijă și de gingii, de spațiile de sub limbă și chiar este bine să periați și suprafața aspră a limbii.
O altă recomandare vine din partea nutriționiștilor, care ne sfătuiesc să consumăm cât mai multe legume și fructe, să evităm dulciurile, băuturile acidulate, cafeaua și, desigur, țigările.
Prima parte a acestei postări o găsiți aici.
Purificarea ficatului:
Medicina populară propune purificarea ficatului după ce s-a făcut eliberarea și purgarea intestinului prin clisme.
În caz contrar, apare pericolul unei intoxicări a sângelui, din cauza absorbirii reziduurilor stagnate din intestin în timpul curățării ficatului.
Pregătirea ficatului pentru purificare se face printr-un regim alimentar care să conțină legume, fructe, semințe, de preferat crude, netratate termic, și purgarea intestinului zilnic, timp de o săptămână, după care timp de trei zile nu se bea decât suc de mere proaspăt, în orice cantitate, după ce în prealabil s-a recurs la o clismă (pe nemâncate).
A treia zi, consumul de suc de mere se încheie la ora 19.
Conform bioritmului, în acest timp ficatul se relaxează și se poate debarasa de calculi de bilirubină, de colesterol etc.
Până la ora 19, se pregătește 200 grame de ulei de măsline încălzit ușor și 200 grame suc de lămâie proaspăt stors, de asemenea încălzit ușor.
La ora 19-20 persoana care face tratamentul se culcă în pat cu o pernă electrică pusă în regiunea ficatului (o sticlă cu apă încălzită sau chiar o cărămidă mai mică încălzită pe sobă), acestea se țin 2-3 ore.
Se consumă din 15 în 15 minute 3 linguri de ulei și imediat 3 linguri de zeamă de lămâie, până se consumă cele 200 + 200 grame.
După procedeu, se poate dormi fără probleme.
Spre dimineață, când va veni impulsul de defecare, se vor elimina calculi de bilirubină de culoare verde, care vor avea consistența lutului sau a plastelinei, dopuri cilindrice de colesterol, fiere neagră cu miros urât.
După aceasta se face o clismă ușoară și se poate lua un mic dejun compus din fructe de același fel (3-4 mere, portocale sau pere).
Ziua se bea ceai diuretic, iar de-abia seara se poate mânca puțin orez, griș sau arpacaș, și acestea fierte numai în apă.
Cu o oră înainte de masă se mănâncă un fruct copt (măr, grapefruit etc.).
Procedeul trebuie continuat cu o săptămână de alimentație vegetariană fără carne.
Tratament de purificare cu dovleac în cazul insuficienței cardiace cu edeme:
500 grame miez de dovleac, fără semințe, se taie în bucățele și se fierbe într-un vas emailat cu apă cât cuprinde.Când s-a înmuiat dovleacul, se scurge lichidul și se păstrează.
Dovleacul fiert se freacă într-un alt vas cu o lingură de lemn până se face o pastă fină, peste care se pune apa în care a fiert.Se freacă și se amestecă până la completa omogenizare.Băutura rezultată se consumă în două reprize, dimineața și seara.
Cura durează 30 de zile.
Tratamentul cu dovleac fiert sau suc de dovleac este recomandat și în constipația cronică.
Este un simptom comun în astenia nervoasă.
Se manifestă printr-o tristețe pronunțată, care poate duce la dorință de sinucidere sau la o stare de resemnare.
Cele mai frecvente cauze sunt decepțiile, tristețea, furia, izolarea, teama de a nu fi iubit, teama de moarte.
Cauzele determinante sunt tulburările hormonale sau metabolice, depunerea metalelor grele în creier, radiațiile termice, terestre și cosmice.
Depresia se poate datora unei interiorizări a sentimentelor negative și se însoțește de obicei de diaree sau constipație, dispnee, palpitații.
Măsuri profilactice și de tratament:
Persoana care suferă de depresie trebuie să își deschidă sufletul și să vorbească cu anturajul său despre problemele care o preocupă, să meargă în public și să facă noi cunoștințe și noi prieteni.
Se recomandă ceaiurile de valeriană, rozmarin, portocale, mentă sau lemn de santal.
Băile de șezut cu coada calului și sunătoare, vitaminele B și E sunt indicate ca având un efect benefic.
Prima parte a acestui articol o puteți citi aici.
Cele două meridiane, al stomacului și al intestinului subțire, sunt meridiane yang și sunt dirijate de meridianul vezicii biliare.Acesta din urma fortifică meridianul intestinului subțire, de parcă i-ar suplimenta energia, iar asupra meridianului gastric exercită o acțiune de frânare, de parcă l-ar ține priponit.Pe de altă parte, meridianul intestinului subțire întărește meridianul gastric.
Când meridianul intestinului subțire este afectat, se află în hiperfuncție și acționează ca un amplificator asupra canalului gastric, poate apărea o gastrită hiperacidă, iar apoi chiar și un ulcer.
Dacă intestinul are meridianul slăbit, atunci stomacul poate cădea într-o depresie, capacitatea sa digestivă se va reduce și, în acest caz, poate apărea o gastrită hipoacidă, care va conduce și ea la un ulcer.
De asemenea, canalul vezicii urinare poate influența și el canalul intestinului subțire, ceea ce va frâna funcționarea meridianului respectiv.
Rolul metodelor de reechilibrare:
Aceasta este de fapt doar o mică parte a relațiilor extrem de complexe ce se stabilesc între meridianele existente în corpul nostru și, implicit, între organele din el.De aceea, nici o afecțiune nu poate fi a unui singur organ, iar când este tratată, trebuie să se țină seama de starea generală a pacientului.
Cum se tratează această boală:
Este foarte important ca bolnavii de ulcer să fie tratați corect, până la vindecarea clinică.Desigur, o vindecare totală a acestei boli nu este posibilă, ea nu trece fără urme, căci va rămâne o cicatrice în locul ulcerației (ca la orice rană care se închide).
Deci, printr-o vindecare clinică se ințelege absența bolii un timp îndelungat (dacă se poate, chiar definitiv), formarea cicatricei care apare la fibrogastroscopie, dar și un echilibru energetic normal în sistemul meridianelor stomacului și intestinului subțire.
Această etapă este însă posibilă mult mai târziu, în comparație cu primele două condiții (absența durerilor și închiderea ulcerației).
În prezent, pe lângă dietă, tratamentul medicamentos și, în cazurile grave (inclusiv ulcere perforate), operații, există și metodele de reechilibrare energetică, asociate cu fitoterapie și tratament homeopatic.
Rezultatele obținute prin aceste metode sunt foarte promițătoare, deoarece se obține cicatrizarea rănilor din stomac chiar mai repede decât prin metodele de tratament clasice.
Descriere: este o plantă cu tulpina întinsă pe pământ însă nu târâtoare, frunzele de jos ovale, cele de sus ca un vârf de lance și florile albastre.
Acţiune farmaceutică: are acţiune ganglioplegică şi spasmolitică, cu efect hipotensiv trecător.
Ajută la refacerea circulaţiei sângelui în creier.
Este o plantă spasmolitică şi simpatolitică.
Scade tensiunea arterială, diminuează ritmul cardiac şi oxigenarea creierului.
Există o serie de medicamente preparate din această plantă care se folosesc la diferite afecţiuni.
Denumiri populare: barbanoc, bănuţ, brebenei, caprifoi, coada-vânătorului, cununiţă, foi în fir, falamfin, fonchiu, iederă, merişor, perişor, pervincă, ponchin, sacfin, sacsău, verdeaţă.
În tradiţia populară: este folosită la cununi şi coroane.
Infuzia sau decoctul plantei se lua ca laxativ sau purgativ.
Decoctul se folosea contra hemoragiei.
La leucoree se fierbea, uneori cu alte flori şi se bea decoctul.
Preparare:
Infuzie din o linguriţă de plantă uscată şi măcinată la 250 ml apă clocotită.Se lasă timp de 15 minute acoperită.Se strecoară și se bea întreaga cantitate pe parcursul unei zile.
Două linguri de plantă mărunţită se pun la un litru de apă clocotită.Se acoperă pentru 15 minute, apoi se strecoară.Se consumă în cursul zilei în afecţiunile stomacului.
Compoziţie chimică: conţine un mare număr de alcaloizi: vincamajina, pervincina, vinina, reserpina, vincamajoridina, vincamajoreina, etc.
Săruri minerale diverse, aminoacizi, aspartic, lizină, asparagină, tirozină, serină, flavone, acizi fenolici liberi, etc.
Toți adepții și practicanții medicinei alternative știu că nici o boală nu poate fi vindecată fără o puternică și corectă curățire prealabilă a organismului.
Mijloacele aflate la îndemână sunt diverse și eficiente, indiferent dacă apelăm la purificarea prin dietă alimentară (regimul Oshawa, regimul Yang, cura de sucuri de legume și fructe), metodele ayurvedice, cura cu argilă sau postul de sănătate.
Între toate acestea, plantele joacă și ele un rol important, așa că este foarte important să vorbim despre ele.
Întrucât este primăvară și organismul nostru va fi solicitat peste medie să lupte împotriva gripelor și a altor infecții virale, o curățire a principalelor noastre organe va ușura sarcina greu încercatului sistem imunitar.
Următoarele rețete sperăm să vă fie de folos și specificăm faptul că au ca și punct de pornire ingredientele naturiste.
Purificarea articulațiilor:
Se pun 10 foi de dafin în 500 ml apă și se fierb la foc încet, timp de 15 minute.Lichidul, împreună cu frunzele, se toarnă într-un termos, unde se lasă două ore, după care se împarte în trei porții egale, pe trei zile.
O porție se consumă de-a lungul a 12 ore, altfel se poate provoca hemoragie internă.
Peste o săptămână se poate repeta procedura timp de două zile.
În zilele de tratament se respectă o dietă vegetariană.
Purificarea articulațiilor în primul an se face o dată pe trimestru, după care o singură dată pe an.
Acest decoct de foi de dafin poate normaliza nivelul glicemiei, când acesta nu este prea mare.
În acest caz, se va lua pe parcursul a două săptămâni câte o lingură, cu 20 de minute înaintea meselor principale.
Purificarea sângelui:
Aveți nevoie de 100 grame rostopască și 300 grame miere.Se pune rostopasca într-o cratiță smălțuită, se toarnă peste ea un l de apă clocotită și se lasă la macerat 12 ore.Lichidul obținut se strecoară, se dizolvă mierea în el, iar siropul rezultat se pune într-o sticlă în frigider.
În fiecare zi se toarnă din acea sticlă într-una mai mică 150 ml compoziție, din care se ia câte o lingură, de șase ori pe zi, din oră în oră, de preferat de dimineața până la pranz.
Se procedează astfel până la terminarea întregului conținut din sticla din frigider.
Tratamentul cu rostopască se face o dată pe an.
Curățarea și purificarea rinichilor:
Se iau 6 crenguțe de mure de 50-60 cm fiecare.Se taie mărunt și se pun la fiert într-o cratiță de 6 l plină cu apă filtrată.Se fierbe 2-3 ore fără capac, la foc încet, până când apa ajunge la jumătate.
În două zile se bea toată cantitatea, fracționat, în părți egale, în decursul primei și celei de-a doua zi.
Timp de o săptămână se recomandă alimentație vegetariană, fără carne (trei zile înainte și trei zile după tratament).
În timpul tratamentului, chiar și după, se poate verifica urina, iar dacă este cazul, se poate observa eliminarea nisipului sau chiar a calculilor.
Ulcerul este de fapt o rană, provocată în peretele duodenului sau al stomacului.
În ultima vreme au apărut cercetări interesante care tratează natura infecțioasă a ulcerelor, atât gastric, cât și duodenal.
Ulcerația, rana, se produce în mucoasa gastrică sau în cea duodenală în urma apariției unui dezechilibru între factorii agresivi ai conținutului gastric (sucul gastric și alimentele ingurgitate) și proprietățile de protecție ale învelișului (mucoasa gastrică și, respectiv, a duodenului).
Principalul simptom al ulcerului sunt durerile din capul pieptului, spre stânga de la linia mediană în cazul ulcerului gastric, sau spre dreapta în cazul ulcerului piloric sau al bulbului duodenal.
Adesea durerile iradiază în jumătatea stângă a toracelui, spre omoplatul stâng, chiar spre coloană, în segmentul dorsal și lombar ale acesteia.
Durerile apar la 30-60 minute după masă, în ulcerul gastric sau la două-trei ore dupa masă, în ulcerul duodenal.
Durerile sunt foarte parșive, insidioase, persistente, cu scăderi și reizbucniri periodice, revenind cu forțe sporite după ce a părut că au fost stinse.Sunt dureri sâcâitoare și, de cele mai multe ori, foarte greu de suportat.
Adesea crizele dureroase sunt însoțite de vomă, din stomac fiind eliminate sucul gastric și, mai ales, acidul în exces.
De cele mai multe ori, după ce vomită, bolnavul se simte ușurat, de aceea mulți încearcă să-și provoace voma.
Alte simptome frecvente sunt arsurile, eructațiile (râgâielile), grețurile și constipațiile.
Factorii care determină apariția ulcerațiilor sunt diverși.De cele mai multe ori este o îmbinare a factorilor generali și a celor locali.
Ulcerațiile pot avea dimensiuni, formă și profunzime din cele mai variate.
Caracteristica ulcerului este acutizarea sezonieră a bolii, primăvara și toamna crizele devin mai puternice și mai frecvente.
Adesea aceste perioade acute alternează cu perioade de remisie, care pot să dureze de la câteva săptămâni până la câțiva ani.
Boala ulceroasă este o maladie cronică recidivantă, caracterizată prin formarea ulcerației stomacului sau duodenului.
Este o maladie destul de frecventă în rândul populației, circa 7-10% suferă de ulcer gastric sau duodenal.
Ulcerul duodenal este de aproximativ patru ori mai frecvent decât cel gastric.
Ulcerul duodenal apare mai frecvent la persoane tinere, pe când la vârstele a doua și a treia apare mai frecvent ulcerul gastric.
De asemenea, ulcerul duodenal se înregistrează mult mai frecvent la bărbați.
Există, de asemenea, așa-numitele ulcere simptomatice, care apar din cauza stresului, în arsuri, după operații neurochirurgicale; ulcerele medicamentoase se produc după ingurgitarea unor preparate cum sunt gluococorticoizii sau salicilatele.
Există ulcere endocrine, ulcere datorate hepatitelor, cirozelor hepatice etc.
Un rol important îl joacă în producerea ulcerelor consumul de alcool și fumatul, erorile de alimentație, intervalele mari între mese, mâncatul pe fugă și consumul numai de uscături, ca și înghițitul pe nemestecate.
Boala ulceroasă a stomacului este o maladie destul de frecvent întâlnită.
Prin ulcer (ulcerație) se înțelege un defect al tegumentelor sau al mucoasei, asociat cu afectarea straturilor profunde.
Este o rană deschisă, iar procesele de închidere și vindecare sunt împiedicate sau cel puțin mult încetinite.
