Ulcerul, o afecțiune ce se poate trata

   Simptomele ulcerului gastric sunt: dureri în capul pieptului, însoțite de arsuri retrosternale și de constipație.
   Durerile sunt ritmate de mese, în sensul că apar pe stomacul gol și se calmează după mese.
   Boala se caracterizează prin prezența unei ulcerații pe mucoasa gastrică, care nu are tendință de vindecare, așa cum s-ar întâmpla în altă parte a organismului, și care are o perioadă de evoluție de 3-4 săptămâni.
   Ulcerul gastric se poate complica prin apariția unei hemoragii digestive superioare, hematemeză și melenă, cu perforarea stomacului, caz în care apare o peritonită, o complicație gravă, care, dacă nu este operată în primele 6 ore de la producere, duce la deces.
   Cauza principală a bolii este hiperaciditatea gastrică.
   Stresul și nicotina au efecte nefavorabile.

   Măsuri profilactice și de tratament:
   Se vor evita situațiile stresante.
   Ceaiurile de mușețel, roiniță, mentă și decoctul din semințe de in au efecte benefice.
   Compresele reci sau calde pe regiunea stomacului au un efect binefăcător.
   Se reduce consumul de alcool, cafea și tutun. 
   Se vor lua mesele la ore cât mai regulate. 
   În perioada de criză, se recomandă sucul de cartofi și de varză albă, 500 ml pe zi, timp de cel puțin 21 de zile.
   Cu același efect se poate folosi sucul de lemn dulce și de afine.

 
   Rețete pentru tratarea ulcerului gastric și duodenal, dar și a gastritelor sau colitelor:

   Rețeta numărul 1:
   Compoziție: 60 ml apă, o lingură cu mălai cernut foarte fin, o lingură cu miere de albine, naturală.Se pune apa la fiert într-un ibric, se pune făina de mălai și se freacă la foc mic circa un minut.Se ia de pe foc, se adaugă mierea de albine și se amestecă până ce se obține o pastă perfect omogenă.Se consumă călduță, dimineața, pe stomacul gol.Efectul tratamentului se simte după consumarea a circa 400 grame miere de albine.În timpul tratamentului, nu se consumă băuturi alcoolice. 

   Rețeta numărul 2:
   Se va face următoarea compoziție: 1/4 kg miere de albine, 1/4 l țuică curată de țară fără combinații de drojdie de bere sau marmeladă, 1/4 l ulei de măsline, 1/4 l zeamă de lămâie (obținut dintr-un kilogram de lămâi ținute 5 minute în apă clocotită ca să-și lase zeama, apoi se storc bine și iese din ele 1/4 l zeamă).Toată această compoziție se pune într-o sticlă de culoare închisă, care se agită bine, până devine omogenă.Se bea de trei ori pe zi, înainte de masă, câte un păhărel mic.Înainte de a se consuma, lichidul se agită bine.

Ulcerul gastro-duodenal

   Ulcerul este de fapt o rană, provocată în peretele duodenului sau al stomacului.
   În ultima vreme au apărut cercetări interesante care tratează natura infecțioasă a ulcerelor, atât gastric, cât și duodenal.
   Ulcerația, rana, se produce în mucoasa gastrică sau în cea duodenală în urma apariției unui dezechilibru între factorii agresivi ai conținutului gastric (sucul gastric și alimentele ingurgitate) și proprietățile de protecție ale învelișului (mucoasa gastrică și, respectiv, a duodenului).
   Principalul simptom al ulcerului sunt durerile din capul pieptului, spre stânga de la linia mediană în cazul ulcerului gastric, sau spre dreapta în cazul ulcerului piloric sau al bulbului duodenal.
   Adesea durerile iradiază în jumătatea stângă a toracelui, spre omoplatul stâng, chiar spre coloană, în segmentul dorsal și lombar ale acesteia.
   Durerile apar la 30-60 minute după masă, în ulcerul gastric sau la două-trei ore dupa masă, în ulcerul duodenal.
   Durerile sunt foarte parșive, insidioase, persistente, cu scăderi și reizbucniri periodice, revenind cu forțe sporite după ce a părut că au fost stinse.Sunt dureri sâcâitoare și, de cele mai multe ori, foarte greu de suportat.
   Adesea crizele dureroase sunt însoțite de vomă, din stomac fiind eliminate sucul gastric și, mai ales, acidul în exces.
   De cele mai multe ori, după ce vomită, bolnavul se simte ușurat, de aceea mulți încearcă să-și provoace voma.
   Alte simptome frecvente sunt arsurile, eructațiile (râgâielile), grețurile și constipațiile.

   Factorii care determină apariția ulcerațiilor sunt diverși.De cele mai multe ori este o îmbinare a factorilor generali și a celor locali. 
   Ulcerațiile pot avea dimensiuni, formă și profunzime din cele mai variate.

   Caracteristica ulcerului este acutizarea sezonieră a bolii, primăvara și toamna crizele devin mai puternice și mai frecvente.
   Adesea aceste perioade acute alternează cu perioade de remisie, care pot să dureze de la câteva săptămâni până la câțiva ani.

   Boala ulceroasă este o maladie cronică recidivantă, caracterizată prin formarea ulcerației stomacului sau duodenului.
   Este o maladie destul de frecventă în rândul populației, circa 7-10% suferă de ulcer gastric sau duodenal.
   Ulcerul duodenal este de aproximativ patru ori mai frecvent decât cel gastric.
   Ulcerul duodenal apare mai frecvent la persoane tinere, pe când la vârstele a doua și a treia apare mai frecvent ulcerul gastric.
   De asemenea, ulcerul duodenal se înregistrează mult mai frecvent la bărbați.
   Există, de asemenea, așa-numitele ulcere simptomatice, care apar din cauza stresului, în arsuri, după operații neurochirurgicale; ulcerele medicamentoase se produc după ingurgitarea unor preparate cum sunt gluococorticoizii sau salicilatele.
   Există ulcere endocrine, ulcere datorate hepatitelor, cirozelor hepatice etc.
   Un rol important îl joacă în producerea ulcerelor consumul de alcool și fumatul, erorile de alimentație, intervalele mari între mese, mâncatul pe fugă și consumul numai de uscături, ca și înghițitul pe nemestecate.

   Boala ulceroasă a stomacului este o maladie destul de frecvent întâlnită.
   Prin ulcer (ulcerație) se înțelege un defect al tegumentelor sau al mucoasei, asociat cu afectarea straturilor profunde.
   Este o rană deschisă, iar procesele de închidere și vindecare sunt împiedicate sau cel puțin mult încetinite.