Datini de Paste

   In zilele noastre am cam uitat sa respectam traditiile pe care le-am mostenit de la bunicii nostri, insa sunt unele zone in tara, unde oamenii au transmis din generatie in generatie ceea ce se obisnuia de Paste acum multi ani.
   Va invit sa ne reamintim de aceste obiceiuri sau sa descoperim impreuna unele nestiute.

   O straveche datina afirma ca cine nu merge la biserica în prima zi de Pasti risca sa lancezeasca tot anul, sa sufere de diverse boli pana la Pastele anului viitor. 

    Legenda spune ca Maica Domnului, cand a venit sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos si de aceea se vopsesc ouale in Joia Mare.

    Credinciosii care se intalnesc in ziua de Pasti trebuie sa se imbratiseze in semn de reconciliere si dragoste crestineasca. 

   Reguli pentru ciocnitul oalelor: persoana mai in varsta ciocneste prima, apoi barbatul din casa ciocneste primul, apoi ceilalti meseni. Fiecare spune "Hristos a inviat" si trebuie sa i se raspunda "Adevarat a inviat".

   In dimineata primei zile de Pasti se tamaiaza casa. Aceasta mireasma, spuneau strabunii nostri, atrage norocul, alunga ghinioanele pana la viitoarea sarbatoare de Pasti. 

    Joia Mare este ziua in care se inrosesc ouale. Traditia spune ca ouale inrosite sau incondeiate in Joia Mare nu se strica tot anul. Ouale se pot vopsi si in alte culori (galben, verde, albastru), simboluri care vestesc bucuria sosirii primaverii.

   Pentru pastrarea sanatatii, a puritatii sufletesti si a sporului in casa, se practica ritualul spalatului cu apa dintr-o cana in care s-a pus un ou rosu sa fie sanatosi si puternici.

   In Joia Mare, in anumite sate din sudul tarii fetele fac cate 12 noduri unei ate punandu-si la fiecare nod cate o dorinta. Seara pun ata sub perna pentru a-si visa ursitul.

   De Pasti se iarta greselile gresitilor”, adica se crede ca atunci este cel mai bun moment.
In prezenta varstnicilor din orice comunitate are loc in fata bisericii reconcilierea intre familiile care au fost certate pana la Marea Sarbatoare.

   Traditia spune ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi roditor si bogat, iar daca nu ploua, anul nu va fi roditor. In Vinerea Mare nu se coace paine sau altceva ca sa nu arda mainile Maicii Domnului. De asemenea, nu se coase, nu se tese, nu se toarce, nu se spala, pentru a nu o supara pe SfantaVineri.

    La tara se crede cu tarie ca oul de Sfintele Pasti contribuie la sporirea recoltelor. Gospodarul este bine sa duca la biserica un cosulet plin cu seminte pentru semanat. In mijlocul semintelor trebuie sa fie un ou rosu. Dupa slujba, semintele respective, daca vor fi semanate, vor asigura o recolta imbelsugata. Oul rosu are puteri miraculoase. Mai ales in imprejurari dramatice, s-a constatat de-a lungul timpului. Cei care au avut ghinionul unui incendiu au scapat de necaz. 

    Sambata Mare este ultima zi a Postului Mare, iar obiceiul spune ca batranii si copiii sa impartasesc in aceasta zi. 

    In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neînceputa. Cu această apa se spala pe fata în zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cînd se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.

   Pasca are forma rotunda pentru ca, in popor, se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Acest preparat culinar traditional prezinta pe margini un colac impletit in trei, iar la mijloc are o cruce din aluat, simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. Este delicioasa pentru ca intre impletituri se pune branza sarata sau dulce, framantata cu ou si stafide. 

   In Campulung Moldovenesc in zorii zilei de duminica, credinciosii ies în curtea bisericii, se asează în forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfintească si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in riu pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cite ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

   Ca si mancare traditionala avem drobul de miel care este delicios cand are in interior oua fierte puse intregi astfel incat atunci cand taiati felii de drob, in sectiune se vede designul oualor fierte. Cozonacul nu trebuie sa lipseasca. Alegeti varianta preferata: romanesc cu zahar presarat deasupra, italienesc decorat cu stafide, ungureasc cu nuca de cocos sau frantuzesc cu ciocolata. 

   In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agată oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

   Iepurasul le aduce cadouri numai copiilor cuminti. Obiceiul provine din Germania unde au fost fabricate primele figurine din ciocolata sub forma de oua si iepuras. Cadourile sunt ascunse prin casa, prin curte, prin gradina. Copii le cauta si cand le gasesc se bucura ca primesc in dar dulciuri. Cu timpul, langa dulciuri s-au adaugat diferite alte obiecte utile si haine, mai ales ca de paste exista si obiceiul de a purta haine noi.

   La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonac si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. După slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

   O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata, in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor sarbatori fericite. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

   In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adaugă multe oua). Fiecare gospodina se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatese, care este si simbolul belsugului.

    In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat hotii, cat si pagubasii. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

    Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare si vin in curtea bisericii unde vopsesc si incondeiaza oua.

Retete delicioase de Paste

Un alt articol cu si despre masa traditionala de Paste continua seria inceputa saptamana trecuta.Gasiti si alte retete aici, aici si aici.

                                                  Miel cu cartofi

   - 1 kg carne de miel,
   - 120 g untura,
   - 400 g ceapa,
   - 60 g pasta de tomate,
   - cimbru, boia,
   - doua legaturi verdeata,
   - 1,5 kg cartofi,
   - usturoi.

   Se spala carnea de miel, se scurge de apa, se portioneaza, se sareaza si se condimenteaza cu cimbru si boia.Se inabusa intr-un vas in care s-a pus jumatate din cantitatea de untura.Cand carnea s-a inabusit, se scoate intr-un alt vas.
   Ceapa curatata, spalata si taiata marunt se inabusa in grasimea ramasa de la carne, adaugandu-se pasta de tomate si putina apa si se lasa la fiert 20 de minute.Cand s-a legat sosul, se adauga carnea si inca putina apa.Se amesteca si se lasa la fiert pana se patrunde carnea.
   Se curata cartofii, se spala, se taie sferturi si se inabusa in restul de untura.Se adauga sosoul de la carne.Se potriveste de sare si piper si se aduga usturoiul taiat marunt.Se continua fierberea pana se patrund cartofii.Cand sunt gata, se adauga in vasul cu carne si jumatate din cantitatea de verdeata tocata marunt.Se amesteca si se pune vasul 15 minute la cuptor.
   La servire, se pune carnea in farfurie, iar alaturi cartofii cu sos.Restul de verdeata se presara deasupra.

                                                Drob de miel in aluat

   - 1,500 kg maruntaie de miel,
   - 400 g faina,
   - 5 oua,
   - doua legaturi ceapa verde,
   - o legatura marar,
   - o legatura patrunjel,
   - 100 ml lapte,
   - miezul de la o franzela,
   - drojdie.

   Din faina, drojdie si un ou se pregateste un aluat fraged, care se intinde intr-o foaie subtire.
   Maruntaiele de miel se fierb in apa cu sare, se dau prin masina de tocat carne, se amesteca cu restul de oua, ceapa verde, patrunjelul si mararul tocate marunt.Se adauga miezul de franzela inmuiat in lapte si stors.Compozitia se aseaza uniform pe mijlocul foii de aluat, se inveleste si se introduce la cuptor, la foc potrivit, intr-o tava unsa cu ulei.Se lasa pana se rumeneste.

                                                    Colacei

   - 500 g faina,
   - 20 g drojdie,
   - 1 lingura zahar,
   - 20 g unt,
   - 250 ml lapte,
   - 2 linguri miere,
   - 1 ou,
   - sare,
   - 100 g nuci macinate.

   Se face intai o maia din drojdie, zahar, o lingura de faina si o lingura de lapte.Se amesteca si se lasa sa creasca 20 de minute.
   Se amesteca restul fainii, mierea, oul, untul si un praf de sare.Se adauga maiaua, se pune si restul laptelui si se framanta aluatul.Se acopera si se lasa sa creasca 30 de minute.
   Aluatul crescut se imparte in trei parti si fiecare se imparte din nou in trei suvite.Se impletesc fiecare dintre cele trei suvite si se unesc capetele formand colacelul.
   Se pun cei trei colacei intr- o tava unsa si tapetata cu hartie de copt.Se ung cu albus de ou batut si se presara cu nuci macinate.Se dau la cuptor 30-40 de minute pana devin aurii.

 

Traditii si obiceiuri de Florii

   Deoarece astazi este Duminica Floriilor si ne pregatim cu emotie si suflet curat pentru Paste, mi-am amintit de unele obiceiuri si traditii care se pastreaza in unele zone ale tarii, legate de aceasta zi.
   In Duminica Floriilor se sarbatoreste Intrarea Domnului in Ierusalim, inaintea acestei zile fiind Sambata lui Lazar, ziua in care Lazar a fost inviat de catre Iisus.Totodata in aceasta zi, cei ce poarta nume de flori, isi serbeaza ziua onomastica.
    De la Florii, incepe ultima saptamana a Postului Pastelui, numita si Saptamana Mare, a Patimirilor lui Iisus Hristos. In aceste zile, credinciosii retraiesc evenimentele petrecute de Iisus dupa Intrarea in Ierusalim, de la rastignirea pe cruce si pana la Invierea Sa.

   Praznicul Intrarii Domnului in Ierusalim este un moment cu totul special, unicul din viata pamanteana a lui Iisus, cand El a acceptat sa fie aclamat ca imparat. Intors din cetatea Efraim, Iisus a hotarat sa mearga in orasul sfant. Potrivit profetiilor din Vechiul Testament, Iisus si-a pregatit singur intrarea în Ierusalim, pentru a fi recunoscut dupa Lege ca El este Mesia, Mantuitorul lumii. Multimea L-a intampinat cu ramuri verzi de finic si de maslin, aclamandu-L cu entuziasm.

   Obiceiul spalatului pe cap:  Fetele care isi doresc sa-si intalneasca sufletul pereche, trebuie sa urmeze obiceiul spalatului pe cap.Astfel, traditia spune ca la miezul noptii trebuie sa fiarba busuioc in apa, iar cu aceasta apa sa se spele pe cap. Este important ca apa sa fie pusa apoi la radacina unui copac inflorit. Tot acest proces trebuie facut pana in zorii zilei.

    In ziua de Florii se curata mormintele si se impodobesc cu ramuri de salcie. Vitelor li se pun in mancare matisori de salcie, pentru a fi sanatoase tot anul şi pentru a face vitei sanatosi.Pentru sanatatea familiei, se aerisesc hainele, se termina curatenia casei si se stropeste toata gospodaria cu agheasma.Pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii vitei de vie, pe stupi si la ferestre se agata ramuri de salcie, pentru ca toti membrii familiei sa se bucure de prosperitate şi de sanatate. De asemenea, pe ogoare si in gradini, se ingroapa mugurii salciei sub prima brazda, tot pentru efectul lor miraculos, care atrage belsugul. In timpuri indepartate, denumirea populara a sarbatorii provenea de la zeita romana a florilor- Flora.

   Obiceiul Lazaritelor de Florii: Inainte de a intra in Ierusalim, Hristos l-a inviat pe Lazar. Invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. Povestile din popor spun ca Lazar era un fecior tanar care a plecat intr-o sambata cu oile la pascut, lasand-o pe mama sa sa faca placinte. S-a urcat intr-un copac sa ia muguri pentru animale si, pentru ca s-a grabit sa coboare, a cazut si a murit.Potrivit legendei, Lazar a murit de dorul placintelor, astfel ca in sambata dinaintea FLoriilor, femeile coc placinte pe care le dau de pomana saracilor. In plus, se spune ca cei care nu serbeaza ziua lui Lazar, se vor umple de pistrui.

    In unele zone ale tarii, in seara din ajunul Floriilor, se mai pastreaza obiceiul de a participa la un pelerinaj care porneste de la o biserica si se incheie la o alta biserica. Procesiunea aminteste de multimea venita sa-l intampine pe Iisus la Ierusalim si implineste misiunea de binecuvantare a orasului respectiv.Potrivit traditiei milenare, in ajunul sarbatorii se aduna multe ramuri inmugurite de salcie si se duc la biserica, pentru a fi binecuvantate de preot. In ziua praznicului, dupa sfintirea ramurilor, credinciosii primesc ramuri de salcie sfintita pe care o duc acasa pentru a le ocroti gospodaria de boli si de necazuri.

   Pestele in Duminica de Florii:  Traditia spune ca de Florii este bine sa mananci peste. Tot ceea ce este gatit din peste in aceasta zi are puteri tamaduitoare. Asadar, cine mananca peste in ziua de Florii, se va lecui de orice boala.

    Din aceasta zi, urzicile infloresc si nu mai sunt comestibile. In vreme de furtuna se pun pe foc muguri din salciile sfintite la slujba de Florii, pentru a alunga furtuna si grindina. Traditia spune ca un credincios, care se impartaseste de Florii, are sansa sa i se implineasca orice dorinta. Acesta trebuie sa-si puna in gand o dorinta, cand se apropie de preot, sa primeasca sfanta impartasanie. 

   Traditia ramurelelor de salcie:  In ziua de Florii, oamenii duc la biserica ramuri de salcie, care sunt sfintite si puse apoi la icoane. De asemenea, oamenii pun crengute de salcie la pomii fructiferi pentru a-i ajuta sa rodeasca sau la porti pentru a  proteja casa.In unele zone, ramura de salcie sfintita este utilizata si in scopuri terapeutice. Persoanele care sufera de dureri de spate se infasoara cu o ramura de salcie pentru a le fi alinata durerea. 

   Starea vremii:  Traditia spune ca asa cum va fi vremea de Florii, tot asa va fi si in prima zi de Paste.Nu intotdeauna aceasta prezicere este valabila, dar de cele mai multe ori se potriveste.

   Este bine ca fetele care nu sunt casatorite sa scoată zestrea afara, la soare si s-o impodobeasca cu flori. Este un obicei prin care, in ziua de Florii, pastrand randuiala Postului, tinerele se roaga Mantuitorului Iisus sa le dea sanatate si sa le aduca ursitul mai repede. Un alt obicei practicat in mediul rural spune ca satenii se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. In timp, cine respecta aceasta traditie este aparat de boli şi de paguba.

Fetele care isi doresc sa-si intalneasca sufletul pereche, trebuie sa urmeze obiceiul spalatului pe cap. Astfel, traditia spune ca la miezul noptii trebuie sa fiarba busuioc in apa, iar cu aceasta apa sa se spele pe cap. Este important ca apa sa fie pusa apoi la radacina unui copac inflorit. Tot acest proces trebuie facut pana in zorii zilei. - See more at: http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/Obiceiuri-si-traditii-de-Florii-617.html#sthash.QO93hBTP.dpuf

Fetele care isi doresc sa-si intalneasca sufletul pereche, trebuie sa urmeze obiceiul spalatului pe cap. Astfel, traditia spune ca la miezul noptii trebuie sa fiarba busuioc in apa, iar cu aceasta apa sa se spele pe cap. Este important ca apa sa fie pusa apoi la radacina unui copac inflorit. Tot acest proces trebuie facut pana in zorii zilei. - See more at: http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/Obiceiuri-si-traditii-de-Florii-617.html#sthash.QO93hBTP.dpuf

Fetele care isi doresc sa-si intalneasca sufletul pereche, trebuie sa urmeze obiceiul spalatului pe cap. Astfel, traditia spune ca la miezul noptii trebuie sa fiarba busuioc in apa, iar cu aceasta apa sa se spele pe cap. Este important ca apa sa fie pusa apoi la radacina unui copac inflorit. Tot acest proces trebuie facut pana in zorii zilei. - See more at: http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/Obiceiuri-si-traditii-de-Florii-617.html#sthash.QO93hBTP.dpuf

Fetele care isi doresc sa-si intalneasca sufletul pereche, trebuie sa urmeze obiceiul spalatului pe cap. Astfel, traditia spune ca la miezul noptii trebuie sa fiarba busuioc in apa, iar cu aceasta apa sa se spele pe cap. Este important ca apa sa fie pusa apoi la radacina unui copac inflorit. Tot acest proces trebuie facut pana in zorii zilei. - See more at: http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/Obiceiuri-si-traditii-de-Florii-617.html#sthash.QO93hBTP.dpuf