Crampe și spasme musculare

   De obicei, crampele musculare care apar în timpul efortului se datorează unui deficit de sare în fibrele musculare, care determină o iritabilitate.De aceea se va lua o jumătate de linguriță de sare pentru fiecare pahar cu apă, în timpul antrenamentelor sau al eforturilor mari fizice.
   Crampele în mușchii gambelor, sub formă de cârcei, apar datorită acumulărilor de reziduuri chimice.Ele sunt mai frecvente la cei ce au varice.Evitarea lor se va face printr-un exercițiu la fiecare 2 ore, care constă în scoaterea încălțămintei și a ciorapilor și, în poziție pe spate cu șoldurile sprijinite pe un fotoliu, se ridică labele picioarelor și se mișcă 30 de secunde, cu degetele picioarelor întinse.

   Aspirina are un efect bun, se pot lua 2 tablete pe zi, după mese, dacă greutatea este sub 75 kg, sau 3 tablete, dacă greutatea este mai mare, timp de 2 zile, apoi 1/2 tabletă pe zi, până când durerile musculare dispar.

   Crampele musculare se pot înlătura prin evitarea contactului păturii cu labele picioarelor.
Pentru aceasta, se pot confecționa cercuri pentru pat din cutii de carton în care se introduc labele picioarelor, iar peste acestea se așează pătura.Dacă nu cedează în această manieră, se poate folosi chinina, 1 casetă pe zi, timp de 10 zile.Aceasta este contraindicată la femeile însărcinate sau la cei suferinzi de arterite.

   Prosopul cald aplicat după baie dă rezultate și mai bune, dacă se aplică pe o zonă limitrofă celei dureroase, iar băile calde, la o temperatură de 37-40°C, sunt foarte indicate.Când spasmele persistă, se pot folosi băi alternate calde și reci și masaje ușoare, timp de 10 minute.

   Crampele musculare se înlătură prin aplicarea unui prosop umed pe partea dureroasă (prosoapele trebuie să fie călduțe, adică la temperatura de 35-37°C) și prin mișcări de frământare a mușchiului, care încep cu partea situată distal de zona contractată.

   Masajele și poziția înclinată a corpului: extremitățile dureroase se așează pe o pernuță deasupra planului vertical al pieptului.Masajul se face prin mișcări ușoare, care încep de la extremitatea cea mai îndepărtată a inimii, către extremitatea sensibilă.Acest masaj se face timp de 10 minute.

   Spasmele musculare se înlătura prin aplicarea unui prosop cald sau șosete încălzite.

   Dacă apar dureri ale mușchilor gâtului, umerilor și brațelor, se obține o ameliorare prin întinderea gâtului.Cu ajutorul unei curele care cuprinde capul la nivelul urechilor, ,,vă suspendați" de un cuier și încercați să vă îndoiți genunchii, în așa fel încât să se producă o întindere continuă a mușchilor din partea superioară a coloanei vertebrale.Această ședință va dura 5-10 minute.

Arterita

   Arterita sau arteriopatia obliterantă cronică, este o boală a arterelor care constă în reducerea progresivă a diametrului interior al acestora.Consecinţa constă în scăderea fluxului de sânge către ţesuturi.
   
   Principala cauză a arteritei este ateroscleroza, adică depunerea de grăsimi în interiorul arterelor.

   Boala evoluează lent, insidios, fără ca pacientul să fie conştient de apariţia ei în fazele incipiente.Primele manifestări ale bolii sunt durerile musculare apărute la efort la nivelul labei piciorului şi al gambei.Cel mai adesea, durerea se localizează la nivelul moletului (partea musculară a gambei).Durerea este agravată de efort şi se calmează în repaus.Specificul acestei dureri este că apare în timpul mersului după aceeaşi distanţă parcursă, dispare rapid în repaus şi reapare la efort.Acest fenomen poartă denumirea medicală de claudicaţie intermitentă.
   Pacientul descrie durerea ca pe o crampă musculară, însoţită de întărirea muşchilor, dar atunci când durerea este mai puternică în repaus decât la efort, este puţin probabil ca motivul acesteia să fie arterita.
 
   Agravarea bolii se traduce prin scăderea în timp a distanţei pe care pacientul o poate parcurge până la apariţia durerii, ajungându-se în final la durere şi în repaus.Aceasta este prezentă de obicei la nivelul labei piciorului şi al degetelor.În această fază a arteritei, pacientul se simte mai bine dacă stă cu piciorul atârnat la marginea patului.Tot în această etapă apar de obicei modificări ale aspectului piciorului: pielea se subţiază, reducerea pilozităţii, îngroşarea unghiilor, însoţite de învineţirea pielii şi scăderea temperaturii locale.Pacientul poate acuza, în afară de durere, amorţeli, senzaţie de arsură, furnicături, senzaţie de răceală la nivelul piciorului.
   După apariţia durerii la repaus, arterita evoluează către apariţia leziunilor ischemice (înfundarea arterei) şi a necrozelor pe suprafeţe din ce in ce mai mari, până la compromiterea definitivă a membrului afectat.
   Problema este că majoritatea pacienţilor se prezintă la medic în acest stadiu al bolii, când nu se mai poate face altceva decăt amputarea unui segment al membrului afectat.

   Sunt cunoscuţi mai mulţi factori de risc care duc la apariţia bolii: fumatul, vârsta, dislipidemia, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea.
 
   Primul lucru pe care îl poate face pacientul ce acuză dureri în timpul mersului este să se prezinte la medicul de familie cât mai rapid după apariţia simptomelor.El trebuie să evite tratamentul empiric al durerilor apărute la nivelul membrului inferior.Durerea poate fi cauzată şi de afecţiuni articulare, lombosciatică, afecţiuni musculare.Însă numai medicului îi revine sarcina să identifice corect cauzele durerilor. 

 
   Prima măsură care trebuie luată este trecerea imediată la un regim alimentar dietetic bazat mai ales pe legume şi în special pe consumul de multă ceapă, fructe proaspete si din când în când lactate.
 
   În fazele incipiente ale arteritei este indicat tratamentul balnear, cu proceduri vasodilatatorii periferice (mofete).Este indicat și masajul general al întregului corp, pentru a pune sângele în mişcare si masajul piciorului bolnav, cu alifie de gălbenele sau alifie cu gaz.
 
   Tratamentul medicamentos este complex şi cuprinde mai multe clase de medicamente, conform recomandărilor medicului.
 
   Se poate consuma și ceai de ghimpe: se pun doua linguriţe de plantă la o cană de apă si se fierb 1 minut.Se beau doua căni pe zi, îndulcite cu miere de albine.
 
   În unele cazuri se pot efectua angioplastii, adică intervenţii nechirurgicale prin care se dilată arterele cu sau fără implantare de stent.
 
   Se poate efectua şi tratament chirurgical clasic, fie păstrându-se artera pacientului, fie înlocuind-o cu o proteză sintetică sau cu o venă prelevată de la pacient (by-pass).
 
   Este necesar ca pacientul să renunţe la fumat, un mare duşman al arterelor.
 
   Se beau trei căni de ceai pe zi din următorul amestec: scoarţă de castan sălbatic 15 gr, coajă de salcie 15 gr, coada şoricelului 15 gr, troscot 15 gr.Se amestecă bine plantele, apoi se face o infuzie din trei linguriţe de amestec opărite cu ½ litri de apă.Primăvara ar fi bine să folosiţi plante proaspete.
 
   În ceea ce priveşte dieta pacientului cu arterită, aceasta va fi săracă în grăsimi, fără exces de sare.
 
   O altă regulă de care trebuie să ţină seama este evitarea sedentarismului.
 
   De obicei, arterita este asociată cu hipertensiune arterială şi diabet zaharat, motiv pentru care este esenţial ca pacientul să respecte tratamentul acestor boli.
 
   Şi nu în ultimul rând trebuie să menţină o igienă riguroasă a piciorului afectat şi să evite frigul şi umezeala.
 
   O altă metodă de tratament este și metoda Maria Treben : se bea dimineaţă, înainte de masă cu o jumătate de oră, o cană de ceai de coada calului, la fel şi seara cu o jumătate de oră înainte de culcare, (o linguriţă de plantă se opăreşte cu o cană de apă şi se lasă să se infuzeze 30 de secunde).Peste zi se beau 4 căni de ceai de urzică, de preferinţă proaspătă, puţin infuzată, în ceai se pune şi o linguriţă de bitter suedez.Extern se aplică şi compresii cu bitter suedez.   
 
   Când sunt epuizate celelalte procedee terapeutice se recurge la cel mai dramatic tratament chirurgical: amputaţia.