Se afișează postările cu eticheta virusul herpesului. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta virusul herpesului. Afișați toate postările

marți, 3 septembrie 2013

Herpesul

   Virusul herpesului apare fie pe buze ca semn al febrei, fie sub forma unei eczeme care acopera corpul, fie se ascunde sub forma varsatului de vant.
   Fiecare tip de herpes actioneaza pe latura lui. Virusul herpesului simplu apare pe buze si pe organele sexuale.

   Eczema apare pe traseul radacinilor nervoase. 

   Sub masca exterioara se gaseste un organism microscopic, foarte perfectionat, un virus care se poate prinde foarte repede de piele sau de mucoase, poate afecta sistemul nervos si celulele din sange, vasele sangvine si ficatul.

    Herpesul este o boala cutanata acuta caracterizata printr-o eruptie de vezicule mici, transparente, adesea grupate pe un fond rosiatic, si inconjurate de o areola rosie. 

   Herpesul este produs de un virus din familia Herpesviridae: - herpex simplex virus (hsv) sau - Herpesvirus hominis (HVH).

   Herpesul este localizat indeosebi pe fata, in jurul gurii si nasului (buton de febra), dar si la nivel genital. Poate recidiva in aceeasi regiune. Apare in principal datorita imunitatii scazute a corpului.



   Caile de transmitere sunt simple: sarutul – herpesul bucal, contactul sexual – herpesul genital. 
   Virusul herpesului simplu se gaseste in saliva, de aceea contaminarea are loc prin folosirea comuna a veselei sau a periutei de dinti. El se transmite de asemenea de la mama la copil. Sensibilitatea fata de herpes este generala. De aceea, virusii herpesului sunt prezenti aproape in toate organismele. Omul poate insa sa nu stie despre existenta acestui intrus.

   Cel mai adesea, virusul se afla in hibernare, nu este activ. El se trezeste la viata in perioadele critice ale persoanei, atunci cand organismul dintr-o cauza sau alta este slabit. Acest lucru se petrece pe fondul unei boli (al unor infectii care provoaca inflamarea cailor respiratorii), al racelii, febrei, in cazul expunerii prelungite la razele solare, al consumarii unor anumite alimente, al administrarii o perioada lunga de timp a unor preparate medicamentoase care afecteaza sistemul imunitar, in cazul schimbarilor de natura endocrina (cum ar fi menstruatia, sarcina sau emotiile), al stresului si efortului fizic prelungit.

   Herpesul este primul semnal despre scaderea imunitatii. Totul incepe foarte inofensiv: pe pielea fetei, cel mai adesea in jurul gurii, dar si pe nari, mai rar pe lobii urechilor, pielea obrajilor si pe sprancene apare raceala – un grup de basicute marunte. Adesea, ele se unesc intr-o basica mai mare, care dupa ce plesneste lasa in urma ei eroziuni. Acestea din urma sunt acoperite de o coaja, care cade dupa cateva zile fara sa ramana vreo cicatrice. Urma in organism insa ramane, chiar daca la exterior ea nu este observabila.

    Herpesul genital deja nu mai este atit de inofensiv. Dupa infectare apar mancarimile si arsurile in zona organelor sexuale. Dupa cateva zile, organele sexuale sunt acoperite de o eruptie cu basicute. Spargandu-se, basicutele dau nastere unor rani.    Herpesul genital care se repeta destul de des poate provoca neurastenie si depresie, iar la femei poate fi o cauza a neputintei de a duce o sarcina la capat sau a infectarii fatului.Femeilor insarcinate care au un herpes genital activ le este recomandata cezariana tocmai pentru a nu infecta copilul in timpul nasterii. De agentul patogen al herpesului genital este legata si aparitia cancerului uterin.


   Virusul herpesului celui de-al treilea tip are in general doua fete. El poate provoca doua afectiuni diferite din punct de vedere clinic. La copii, se manifesta sub forma varsatului de vant, iar la adulti sub forma eczemei herpetice. 



   Varsatul de vant este o infectie a copilariei foarte des intilnita. In acest caz, se observa o crestere a temperaturii, iar pe pielea fetei, pe trunchi si pe membre apare eruptia tipica varsatului de vint. Numarul veziculelor (al basicutelor) variaza pana la cateva mii. Veziculele se usuca formandu-se in locul lor o coaja de culoare rosu-inchis sau maronie. Aceasta dispare dupa una-trei saptamani. In urma lor nu ramane nici un fel de cicatrice. Eruptia nu apare in acelasi timp, ceea ce face ca pielea sa fie acoperita si de basicute si de coji.

   La adulti, agentul patogen al varsatului de vant ia o alta forma si provoaca eczema herpetica (Herpes Zoster). Virusul afecteaza nodurile nervoase – ganglionii, iar eruptia se dispune sub forma unei centuri pe piept si pe regiunea lombara. Pe langa inconfortul exterior, peste care se poate trece acoperindu-va cu hainele, Herpes Zoster se manifesta prin dureri in locul eruptiei, dureri care se pastreaza destul de mult timp – luni, adesea chiar ani, chiar daca manifestari exterioare ale eczemei nu mai exista. Intensitatea durerii este diferita: la unele persoane este abia perceptibila, la altele poate fi de nesuportat, arzatoare, crescand la cea mai mica atingere sau miscare; adesea durerea poate fi atit de puternica incat scade doar prin administrarea de calmante.
   Eruptia este formata din aceleasi basicute pline de un lichid incolor. Numar lor este diferit, adesea ele se unesc formand o pelicula continua si ocupand o suprafata destul de mare. Adultul se poate infecta cu eczema herpetica de la un copil cu varsat de vant. Si invers, de la o eruptie herpetica a unui adult, copilul poate dezvolta varsatul de vant.
   Trebuie sa tineti cont de faptul ca, din momentul aparitiei basicutelor si al formarii cojilor, bolnavii nu mai sunt contagiosi.

   Agresiunea herpesului poate sa nu se manifeste prin basicute in locurile tipice.Acest lucru ingreuneaza diagnosticul si, in acelasi timp, tratamentul. 
   Herpesul este o cauza a sindromului oboselii cronice. Boala incepe prin cresterea temperaturii, prin transpiratia nocturna, poate fi insotita de guturai si de tuse, ganglionii limfatici se umfla nesemnificativ – in manifestarea acestei afectiuni nu exista nimic specific.
   Mai departe apar tulburari in plan psihic – bolnavii sint deprimati, simt o istovire permanenta, obosesc foarte repede si dorm prost. Slabiciunea creste in intensitate, persoana respectiva deja nu isi mai poate indeplini atributiunile obisnuite, nici ea nemaiintelegind de ce. Sindromul oboselii cronice este o afectiune care duce la pierderea capacitatii de munca.

   Virusul herpesului il insoteste pe om toata viata.Prima infectare are loc in copilarie si evolueaza de obicei asimptomatic, sub forma febrei, a refuzului hranei, a unei conjunctivite, a unor eruptii pe gingii, limba sau cerul gurii, pe fata. In cel de-al treilea an de viata, mai mult de 85 la suta dintre copii au fost deja infectati cu aceasta boala.  Scopul principal al profilaxiei este nu atat a te apara de patrunderea virusului in organism, cat a incerca sa nu il trezesti din starea latenta.
   Virusul rezista zeci de ani la frig.Virusul herpesului iubeste frigul: la o temperatura de –20 pina la –70 de grade Celsius, el rezista si zeci de ani, in schimb la o temperatura de 50-52 de grade Celsius el moare in 30 de minute. Virusul nu suporta razele ultraviolete, este sensibil la alcoolul etilic si la dizolvantii organici. Este insa insensibil la ultrasunete.




   Patrunzind de la suprafata pielii in profunzimea organismului, virusul se ascunde in celulele omului, AND-ul virusat intra in nucleul celular, devenind in acest fel inaccesibil pentru alti factori de aparare a organismului. In nucleul celulelor, virusul se inmulteste. Ascunzandu-se in celulele nervoase, virusii herpesului intra intr-o stare latenta, care se poate prelungi pana la sfirsitul vietii omului. Virusii se pot insa trezi in orice moment pentru o noua agresiune.Virusul poate fi secretat nu numai de veziculele de pe piele, ci si de sange si de lichidul cefalorahidian.

   Distrugerea virusului cu ajutorul medicamentelor este asemanatoare unui joc de-a v-ati ascunselea. Virusul in stare latenta nu poate fi distrus pe cale medicamentoasa.

   Vitamina B creste capacitatea de aparare in fata bolii.

   Activizarea virusului herpesului are loc la persoanele cu o imunitate scazuta, de aceea sunt recomandate toate mijloacele care cresc capacitatea de aparare a organismului. In aceasta categorie intra vitaminele din grupa B (cate 1 mililitru intramuscular pe zi, 10-15 zile), aloele (cate un mililitru subcutanat, 10-30 de injectii), mijloace de origine vegetala: iarba siberiana, ginseng, coada-soricelului.

   Cauze:

   - stresul excesiv,
   - sistemul imunitar slabit, fie din cauza bolilor sau a medicamentelor folosite in afectiunile autoimune,
   - schimbarile hormonale din timpul sarcinii,
   - variatii hormonale, la femei, din cauza ciclului menstrual,
   - oboseala care ajunge la extenuare,
   - expunerea prelungita, fara protectie, la soare,
   - alergiile alimentare,
   - raceala sau gripa,
   - solutii folosite in tratamentul dentar.

   Adesea, pentru tratarea herpesului va puteti limita la mijloace dintre cele mai simple. Astfel, in cazul herpesului care va apare pe buze pe parcursul primelor 12 ore, pe locul afectat se pune un cub de gheata care se tine cate 5 minute pe ora. 

   Ceaiul de roinita : 2 lingurite la o cana de apa oparita. Se pun comprese pe locurile atinse de mai multe ori pe zi.

   Alifia de roinita: se prepara la fel ca alifia de calendula: doi pumni de planta proaspata se inabusa in osanza curata de porc, se lasa sa se raceasca, apoi se incalzeste la aburi ai se strecoara, se ung locurile bolnave de mai multe ori pe zi.   Roinita intarzie recidivarea herpesului in proportie de 70% .

   Tinctura de propolis : este un preparat apicol, se gaseste de vanzare la albinarii din piete si la magazinele de specialitate, comprese sau tamponari de mai multe ori pe zi.  Sau unguent cu propolis care are acelasi efect, ungeti zona afectata de mai multe ori pe zi. 

   Se beau zilnic 2-3 cani cu infuzie de "trei frati patati".

   Se taie o capsula de vitamina E sau de vitamina A si se unge herpesul cu uleiul din interior.

   Se pun comprese cu infuzie din frunze de fragi.

   Se zdrobesc cateva flori proaspete de galbenele, se inmoaie un tampon in sucul obtinut si se tamponeaza herpesul.Sau se poate aplica, cu un tampon de vata, pe zona, tinctura diluata de galbenele sau ceai de galbenele racit.

   Se pun comprese cu suc proaspat de portocale si mere.

   Pe eruptie se aplica un tampon de vata inmuiat intr-o solutie cu 10 la suta nitrat de argint sau 0,025 la suta sulfat de zinc – de maximum cinci ori in 24 de ore. 

   In cazul eczemei herpetice sunt recomandate compresele cu apa rece, eficiente sunt si preparatele pe baza de menthol. Intern se iau aspirina si paracetamol. 



   Ar fi de dorit ca în afara tratamentului, sa urmariti ce alimente anume produc izbucnirea herpesului. Eliminati-le din alimentatie şi instituiti o dieta cat mai bogata in enzime si in lichide. Se recomanda comprese, badijonari, apiterapie.

   Ca si tratament medicamentos, pot fi folositi si plasturi anti-herpes, care se gasesc in farmacii sau:  
   Lizina, pentru tratarea herpesul simplex. Aceasta este un aminoacid care nu poate fi sintetizat de catre corpul uman, dar este deosebit de important pentru colagen si elastina care mentin supletea pielii. Cercetarile recente arata ca herpesul simplex care apare in zona gurii, poate fi tratat cu lizina. De asemenea, puteti sa introduceti in meniul dv., quinoa care face parte din familia cerealelor si este foarte bogats in lizina.

   Aciclovir, comprimate sau unguent.Acesta este un agent antiviral deosebit de activ fata de virusurile herpes simplex de tip I si II si varicella zoster. Odata intrat in celula infectata de virus, aciclovir se transforma in produsul activ aciclovir-trifosfat. Acesta actioneaza ca inhibitor al sintezei ADN-ului viral (impiedicand replicarea virusului), fara sa influenteze procesele celulelor normale.

   Bolnavilor cu herpes genital le sunt recomandate baile caldute cu sare de bucatarie, aspirina si paracetamolul. Daca urinarea este insotita de dureri, este indicat a face acest lucru in apa, intr-o baie de sezut. Lenjeria trebuie sa fie din bumbac si cat mai larga, iar contactele sexuale trebuiesc evitate.

   In timpul varsatului de vant, trebuie consumate foarte multe lichide, iar mancarea trebuie sa fie usoara. Regulile de igiena personala sunt foarte stricte: bai zilnice cu antiseptice usoare sau cu bicarbonat de sodiu (o jumatate de pahar la baie). Dupa baie pielea trebuie lasata sa se usuce si in nici un caz nu trebuie stearsa cu prosopul.
   Lenjeria de pat trebuie schimbata zilnic. Unghiile copilului trebuie sa fie curate si taiate scurt, micutilor li se pun chiar niste manusi speciale pentru a-i impiedica sa se scarpine.




ShareThis