Oare cum se pregătesc niște caltaboși delicioși?Haideți să aflăm.
Ingrediente:
2,5 kilograme măruntaie de porc (ficat, rinichi, splină, inimă),
250 gr. carne grasă de porc,
700 gr. ceapă albă,
o cană mare de orez,
4 foi de dafin,
o căpăţână de usturoi curăţată,
o lingură rasă nucșoară măcinată,
o lingură rasă ienibahar măcinat,
100 gr. untură de porc,
maţe de porc bine spălate,
sare,
piper negru măcinat,
o lingură piper boabe.
Mod de preparare:
Se spală foarte bine organele de porc: se despică rinichii şi se clătesc de mai multe ori cu apă rece, la fel se procedează și cu inima din care se elimină zgârciurile, iar de pe ficat se îndepărtează bila.
Se pune la fiert o oală mare cu apă în care se adaugă foile de dafin, 2-3 linguri de sare (în funcţie de cât de mare este oala), căţeii de usturoi curățați şi o lingură boabe de piper.Se pun în apă organele şi carnea tăiate în bucăţi mari şi se fierb la foc mic.Se fierb până când organele s-au pătruns.Inima şi carnea se vor pătrunde mai greu aşa că pot să mai fiarbă câteva zeci de minute în plus.
Se scot măruntaiele şi se lasă la răcit, iar zeama se păstrează la cad.
În paralel, se rumenește orezul (ales şi spălat în apă rece) în 2 linguri de untură până devine sticlos.Se stinge orezul cu două căni şi jumătate din zeama în care a fiert carnea.Ca și măsură, se folosește aceeași cană cu care s-a măsurat orezul.Se lasă orezul să dea în clocot, se reduce focul la minim, se acoperă cu un capac şi se lasă la fiert exact 10 minute.Se trage deoparte şi se lasă orezul să se răcorească acoperit.Până se răceşte orezul, se curăţă şi se toacă ceapa, mărunt şi se sotează în restul de untură.Se trage cratiţa deoparte.
Se trece carnea de porc şi măruntaiele prin maşina de tocat carne.
Într-un castron adânc (lighean) se amestecă ceapa sotată cu cărnurile tocate.Se adaugă piperul măcinat, ienibaharul şi nucşoara.Se frământă bine cu mâna şi se adaugă orezul.Amestecul trebuie să fie cremos şi totodată texturat (să nu fie pastă moale).Se asezonează cu sare după gust.
Se umplu caltaboşii, la fel ca şi cârnaţii.
Se leagă caltaboşii la capăt şi se pun la fiert în apa în care au fiert organele, la foc foarte mic timp de 10 minute.
Se scot caltaboşii şi se lasă la scurs deasupra oalei pe un sucitor sau coadă de mătură.După ce s-au zvântat, caltaboşii se păstrează la rece sau se afumă uşor.
Caltaboşii se consumă ca atare, proaspeţi sau prăjiţi, calzi sau reci, pe platorurile cu aperitive de iarnă sau tartinaţi pe felii de pâine.
Însoţitorii perfecți ai caltaboşului sunt ceapa roşie şi castraveţii muraţi.
Boabele de piper, dafinul şi usturoiul se folosesc doar pentru aromarea lichidului şi a măruntaielor.
Maţele se leagă la capăt.
În timp ce se umple caltaboşul, maţul se înţeapă din loc în loc pentru a permite eliberarea golurilor de aer şi se răsuceşte.
Caltaboșii nu ar trebui să aibă lungime mai mare de 50 de cm.
Haideți să aflăm cum puteți prepara niște cârnați ca la mama acasă.
Ingrediente:
1,5 kilograme carne de porc grasă,
2 metri maţe de porc,
40 gr usturoi,
30 gr sare,
8 gr piper,
25 gr boia dulce,
250 ml supă de carne cu oase,
o lingură de cimbru uscat (opţional).
Mod de preparare:
Cea mai potrivită carne pentru cârnaţi este cea care abundă în ţesut gras (pulpă, burtă, ceafă, etc).Proporţia de grăsime-carne este de de 50-50 % sau 60-40% (60% carne).Prin scurgere, uscare şi afumare o parte din grăsimi se topește.
Se spală foarte bine maţele (intestinele de porc).Dacă sunt proaspete, se elimină surplusul de grăsime cu dosul unui cuţit.Dacă sunt în sare, se desărează în apă rece.Se verifică, introducând (suflând) aer în ele, pentru a depista eventualele imperfecţiuni (tăieturi, spărturi, etc).
Se toacă grăsimea împreună cu carnea.Este important să nu fie tocate prea fin.
Se curăță usturoiul şi se pisează fin, până se obține o pastă.Se amestecă pasta obţinută cu 100 ml supă de carne.Ideală este zeama în care au fiert piftiile deoarece conţine gelatină.Se lasă usturoiul în supă pentru minim 10 minute, după care se strecoară zeama printr-un tifon sau sită fină.
Se amestecă sarea cu carnea, piperul măcinat, boiaua de ardei , cimbrul şi zeama de carne cu usturoi.Se frământă amestecul până se omogenizează şi se adaugă treptat zeamă de carne până când amestecul devine maleabil.
Se rulează intestinul de porc pe dispozitivul conic, special, al maşinii de tocat carne (electrică sau mecanică).După ce tot intestinul a fost rulat pe dispozitivul pentru cârnaţi, se face un nod în capătul acestuia.Se introduce carne în maşina de tocat şi se umple treptat intestinul de porc.Din loc în loc, cam la 20-25 de centimetri, se răsucește intestinul de două-trei ori pentru a obţine cârnaţii.Se procedează la fel până se finalizează tot amestecul.La ultimul cârnat, se face din nou un nod la capăt.Cu un ac de cusut se împung cărnații din loc în loc, pentru a elimina golurile de aer şi a permite cârnaţilor să se zvânte.
Pe o bucată de lemn sau o coadă de mătură acoperită cu o hârtie de pergament se pun cârnaţi să se scurgă şi să se matureze peste noapte într-o cămară.Se pune un vas sub ei pentru a prelua eventualele scurgeri de grăsime.
Cârnaţii se pot folosi a doua zi prăjiţi la grătar sau tigaie sau uscaţi/afumaţi mai multe zile.
Cea mai potrivită boia pentru cârnaţi este cea spaniolă, afumată, care va da chiar şi cârnaţilor proaspeţi o aroma naturală de fum.
Dacă doriţi cârnaţi mai aromaţi, puteţi adăuga în amestec 4-5 boabe de enibahar zdrobite şi o lingură de boabe de coriandru pisate.
Dacă doriţi să afumaţi cârnaţii, faceţi-o cu fum rece, sursa de fum să se afle la o distanţă rezonabilă faţă de cârnaţi, obţinut din lemn fără răşini (adică fără lemn de conifere).
O nouă idee pentru masa de Crăciun sau pentru noaptea dintre ani, este salata boeuf.
Ingrediente:
300 gr carne fiartă de pui sau vită,
4 castraveciori murați (cca 150 gr),
2 morcovi (cca 200 gr),
4 cartofi de mărime medie,
4 linguri mazăre din conservă,
maioneză din 2 gălbenușuri,
sare, piper.
Mod de preparare:
Pentru salata de boeuf se fierb carnea și morcovii împreună, iar cartofii se fierb în coajă.
Apoi se prepară maioneza.
După ce s-au fiert, se taie morcovii, carnea și cartofii în cubulețe mici și pe cât posibil cât mai egale între ele, așa va arăta mai bine salata.
Castraveciorii se taie și ei cubulețe și se strâng într-un tifon pentru a se scurge zeama.
Mazărea se scurge bine de apă.
Toate ingredientele se pun într-un bol, se condimentează cu sare și piper.
Se amestecă totul ușor și se adaugă câteva linguri de maioneză, pentru a lega ingredientele.
Se pune salata într-un bol și se poate orna cu maioneza rămasă.
Salata se poate decora cu felii de castravete, frunze de pătrunjel și ardei murați.
Se lasă la frigider pentru o zi, deoarece este mult mai bună după ce se amestecă aromele ingredientelor.
Dacă nu știți ce să pregătiți pentru Revelion ca și fel principal, ciorba de burtă este o alegere perfectă.
Ingrediente:
1,5 kg burtă de vită,
un os de vită,
1-2 cepe,
1-2 morcovi,
țelină,
sare,
piper boabe,
4-5 căței de usturoi,
200 g smântână,
4 ouă,
3-4 linguri oțet,
1-2 linguri făină.
Mod de preparare:
Burta spălată și curățată bine se pune la fiert cu puțină sare, boabele de piper și legumele întregi și osul pentru circa o oră (până când burta este fiartă bine).Se ia spuma ori de câte ori este nevoie.
Când burta este fiartă, se scoate, se taie fășii potrivite.
Se scot legumele, iar zeama se strecoară și se pune peste fășiile de burtă.
Morcovul se poate face pastă și se poate pune în supă, pentru culoare.
Într-un castron se amestecă bine ouăle cu smântâna, oțetul și făina.
Această compoziție se pune cu grijă în ciorbă, amestecându-se mereu în oală.
Se mai lasă câteva clocote (2-3min) și ciorba este gata.
Din usturoi se face mujdei, iar zeama se pune în ciorbă.
Cine dorește poate să-și completeze în momentul servirii gustul de acru sau celelalte condimente.
Se servește cu ardei iute.
Piftia este la mare căutare de Crăciun și de Revelion și cea mai gustoasă este cea preparată din ciolane de porc.Începem de astăzi o serie de rețete care să vă inspire atunci când veți alege meniul de sărbători.
Ingrediente:
2 kg ciolane de porc,
250 șorici,
o ceapă potrivită,
4-5 căței usturoi,
piper boabe,
sare, aproximativ o linguriță.
Mod de preparare:
Carnea cu șorici trebuie să fie puțin pârlită și apoi spălată.
Se pune la fiert cu apă rece, apa trebuie să depășească nivelul cărnii cu 7 cm.
Se pune sare și ceapa fără să fie tăiată.
Piftia trebuie să fie fiartă la foc mic și capacul să fie puțin dat într-o parte.
Se lasă la fiert cam 5 ore, cât să scadă apa și carnea să se desprindă de pe oase.
Carnea poate fi fiartă în oală sub presiune și se ține doar 2 ore de când au început să iasă primii vapori prin ventil.
Oala se lasă deoparte până a doua zi.
Nu uitați să curățați grăsimea formată.
A doua zi se pune vasul puțin pe foc mic ca să se lichefieze supa.
Carnea se rupe în bucățele și se pune în castronașe cu câte puțin șorici.
În supă se pune sare după gust și usturoiul tocat mărunt.
Se strecoară și se pune peste carnea din castronașe.
Se ține la frigider câteva ore și este tocmai bună de servit.
Reumatismul apare din pricina că în organism există prea mult acid uric, care din cauza frigului se transformă în cristale, ceea ce provoacă dureri în membre.În perioade mai critice, trebuie să evităm mâncărurile cu carne, de asemenea nu este permis alcoolul.
Frunzele de omag, fierte cu rachiu, se pun calde, pe locul dureros, iar durerea este astfel ameliorată.
Împotriva durerilor mari la genunchi, umăr sau cot, se va face un amestec de lut galben, cât mai galben, cu oţet din vin de casă.Cu această pastă se va unge bine locul în strat gros şi se va bandaja.Se va sta cu acest bandaj până dimineaţa.Operaţia se reia în fiecare seară, timp de 3 zile.
Rețetă foarte bună contra reumatismului:
Două linguriţe de oţet de mere,
Două linguriţe de miere de albine,
Totul se amestecă într-o cană și se completează cu apă.Se beau 3-4 căni pe zi.
Acest amestec:
Curăță arterele și venele de grăsimi.
Scade tensiunea arterială.
Previne infarctul sau îl ameliorează după producerea sa.
Duce calciul în oase și în articulații și nu îl lasă să se depună pe încheieturi sau mușchi.
Previne orice tip de infecţie în organism, iar toate organele ajung să funcționeze mai bine.
Reglează ritmul cardiac.
Foarte important este și ceaiul de salvie.Cine bea constant ceai de salvie nu se îmbolnăveşte uşor.Ceaiul de salvie este considerat ca fiind ceaiul cel mai important din câte există.
Împotriva oricărui tip de reumatism, trebuie să consume vreme de trei săptămâni ceai pentru rinichi.Tratamentul se face trei săptămâni dintr-o lună, cu o pauză de două săptămâni, apoi se reia.Aproape toate bolile au la bază nefuncţionarea rinichilor și ca atare trebuie să pornim de acolo.
Ceaiul pentru rinichi se prepară din: coada calului 15 gr, urzică vie 10 gr, troscot 8 gr, sunătoare 6 gr.
Aceste cantităţi ajung pentru o persoană, trei săptămâni.
Se amestecă bine toate plantele, apoi se ia o priză, (cât se cuprinde între degetul mare și arătător), care se opăreşte cu o cană de apă clocotită.Se lasă să se infuzeze 10 minute, apoi se strecoară.Peste plantele opărite se mai adaugă o dată două căni de apă clocotită, se lasă să se infuzeze 10 minute, se strecoară și se amestecă cu primul ceai.Este foarte important să se procedeze aşa, deoarece în ceaiul pentru rinichi există 5 substanţe care nu trebuie fierte, ca să nu-şi piardă proprietăţile.Ele se extrag prin două opăriri consecutive.Ceaiul trebuie băut dimineaţa, înainte de prânz și seara, înainte de a merge la culcare, câte o jumătate de cană de ceai .
Postul negru este privit ca un mod de purificare atât al trupului cât și al sufletului, atingându-se prin aceasta o stare de pace interioară.
Posturile de o zi nu slăbesc în greutate după cum ați fi tentați să credeți dar nici nu îngrașă.Cele 1-3 kg pierdute într-o zi de post (în funcție de structura fizică) sunt asimilate a doua zi de către organele acum odihnite și redistribuite cu o eficiență mărită.Atenție mare totuși, realimentația după o perioadă de post negru se începe neapărat cu o hrană ușoară și cu măsură.Organele au o tendință mai lentă, dar nu mai puțin eficientă, așa că nu este bine să fie suprasolicitate cu prăjeli, cărnuri sau alimente impure chiar din primele ore.
Niște organe tensionate și suprasolicitate induc în ființă stări de aceeași natură, de aceea este recomandat să fie înlăturate din alimentație alimentele greu digerabile sau sintetice (nenaturale), alimente ce solicită inutil corpul fizic.
Respectarea perioadelor de post reprezintă un câștig nu numai pentru sănătatea fizică, dar și pentru cea morală.
Postul este recomandat organelor bolnave, slăbite, care prin solicitare neadecvată sau haotică tind prin natura lor biologică ca în timpul postului să se regenereze și paradoxal să capete vigoare chiar în timpul unui post total mai îndelungat, dar în care să se folosească lichide (cel mai indicat, apa).
Utilizarea postului în scopuri curative este cunoscută din cele mai vechi timpuri și a continuat până la începutul secolului al XIX-lea când a fost dominat de școala patologică materialistă, care a spulberat orice idee referitoare la vindecarea prin post, fiind cu totul împotriva acestui gen de vindecare.Doctorul Temmer a "redescoperit" postul ca metodă de vindecare, el fiind primul medic care a îndrăznit aceasta, supunându-se chiar el unei înfometări de 40 de zile sub supravegherea mai multor specialiști, dovedind lipsa de pericol în cazul unui post îndelungat.După el au început să reapară în medicină și alte glasuri pro post.
Este indicat să se țină un post negru măcar o dată pe săptămână (cel mai bine vinerea), iar în funcție de aspectele noastre vitale eventual să se consume sucuri de fructe, legume sau ceaiuri.
Încet, încet s-au arătat adepți ai postului total și alți doctori renumiți din Rusia, Franța, Germania.Dr. Guelpa din Franța a avut succese răsunătoare în tratarea prin post a diabetului, astmului, bronșitelor, bolilor de stomac, artritelor etc.Iar dr. Just din Harz a însemnat rezultate deosebite, combinând tratamentul vegetarian de crudități cu postul total.
În vechime, postul religios și cel de vindecare erau abordate cam în același sens, pentru că medicina și orice altă formă culturală sau rituală aveau o încărcătură spirituală, mergând mână în mână cu credința, considerându-se că sănătatea trupului depindea de sănătatea sufletească.
Te preocupă faptul că nu poți îmbunătăți aspectul corpului tău, în partea de jos, că nu poți tonifia mușchii fesieri și mușchii picioarelor?
Află care sunt exercițiile care te pot ajuta să ai partea de jos a corpului mai suplă.
Alegând două din exercițiile prezentate, și efectuându-le zilnic, vei observa că vei obține un look excelent.
Ai nevoie doar de ajutorul unei mingiuțe, de voință și răbdare.
Poți începe cu un set de exerciții care fortifică șoldurile, coapsele interioare și exterioare, și tendoanele genunchilor.
Poți realiza aceste exerciții pe podea, ajutându-te de o mingiuță.
Stai orizontal, proptindu-te de mingiuță, greutatea corpului aflându-se pe călcâie.
Îndoaie genunchii și sprijină capul cu degetele mâinilor.
Împinge corpul, proptindu-te în călcâie, până te afli deasupra mingiuței.
Ridicarea picioarelor.
Acest exercițiu te va ajuta să lucrezi mușchii din partea inferioară a corpului, prin ridicarea picioarelor.Pur și simplu stai pe spate, întinsă și ridici câte un picior pe rând, paralel cu podeaua, sau amândouă în același timp
Inspiră adânc și îndoaie genunchii, ghemuindu-te.
Proptește-te în călcâie pentru a lucra tendoanele genunchilor.
Expiră și revino la poziția inițială.
Repetă exercițiul de mai multe ori.
Astfel îți vei limpezi gândurile prin ritmicitatea respirației, sincronizată cu fazele exercițiului fizic.
Poziția corpului este orizontală, cu fața în jos, deasupra mingiuței.
Proptește abdomenul pe mingiță și greutatea corpului este susținută în mâini.
Ține degetele piciorului drept pe sol, și îndoaie genunchiul stâng la 90 grade.
Având genunchiul îndoit astfel, ridică-l de mai multe ori, fără să îți arcuiești spatele.
Apoi deplasează piciorul în poziția inițială, și efectuează exercițiul și cu celălalt picior.
Poți face un exercițiu care este o variantă a exercițiului ”podul”, pe care îl făceam când eram mici, la orele de educație fizică.
Acest exercițiu poate fi efectuat cu ajutorul mingiuței, pe nisip, la mare, dacă vrei în aer liber, sau pe podea în cameră, dacă nu beneficiezi de posibilitatea de a ieși la aer.
Poți lucra șoldurile, coapsele interioare și exterioare și tendoanele genunchilor.
Stai orizontal, pe sol, cu mâinile în poziție laterală, picioarele așezate deasupra mingiuței.
Ridică șoldurile până când sunt aliniate perfect la nivelul umerilor.
Inspiră, apoi expiră și deplasează șoldurile pe sol.
Întinde piciorul stâng în spate și ridică-l de mai multe ori.
Abdomenul trebuie să fie încordat, pentru a susține corpul.
În momentul când ridici piciorul, acesta trebuie să fie perfect întins și degetele trebuie să fie și ele întinse.
După efectuarea unui set de exerciții, schimbă piciorul și repetă exercițiul.
Cu ajutorul mingiuței mai poți efectua și exerciții de ridicare laterală a picioarelor, precum și de depărtare a acestora.
Repetă exercițiul.
Diareea se manifestă prin scaune moi, uneori apoase.
Cauzele bolii sunt: stresul social și psihic, unele medicamente, alimentele alterate, apa de băut poluată, alergiile alimentare, salmoneloza, gastrita, colita, afecțiunile renale și intestinale.
Prin scaunele diareice se pierd multe lichide și săruri minerale, iar organismul se deshidratează, persoana în cauză devenind apatică.
Măsuri profilactice și de tratament:
Efect bun îl au sucurile de afine și de coacăze negre, ceaiurile de plante: coada racului, afine, cuișoare și verbină.
Se recomandă o linguriță de argilă sau un varf de cuțit de sare, de 2-3 ori pe zi, cu apă.
În alimentație se vor folosi: banane, orez nedecorticat, cartofi fierți în coajă.Se vor evita legumele crude și laptele.Se vor mânca mere, care reglează funcția intestinului.Nu se vor consuma la aceeași masă legume și fructe, căci acest amestec favorizează balonările.
Postul aduce o ameliorare imediată, iar orezul întărește conținutul materiilor fecale.
Alte alimente cu rol antidiareic: morcovii, crema de ovăz, oțetul de mere (2 linguri la 100 ml de apă), și gutuile.
Cataplasmele și compresele calde pe abdomen, împachetările reci cu argilă (2 ore, de 2-3 ori pe zi), masajele pe abdomen cu uleiuri esențiale de scorțișoară, cuișoare, ulei de lavandă sau de salvie sunt, de asemenea, indicate.
Originar din America Centrală și de Sud, ardeiul iute este cultivat acum în întreaga lume.Primele consemnări ale acestei plante într-un document au aparut în 1493, o dată cu călătoriile lui Columb.În scurt timp ardeiul iute a ajuns să fie cunoscut ca mirodenie în întreaga lume.
După ghimbir, ardeiul este foarte căutat pentru digestie, dar gătit poate crea, alături de alimentele condimentate, arsuri, iritații ale sistemului digetiv sau chiar ulcere.În medicină, cel mai utilizat este ardeiul din varietatea cayenne.Ardeiul iute conține capsaicină, care are proprietatea de a reduce durerile și inflamațiile.
Pudra de ardei iute uscat se presupune că are cele mai mari proprietăți vindecătoare. Uscând ardeiul iute se pare că acizii care cauzează efectele negative sunt eliminați.
În afara utilizărilor lui în bucătărie, ardeiul iute mai este cunoscut și ca plantă decorativă și nu în ultimul rând pentru proprietățile lui vindecătoare.
Dureri de rinichi:
Există varietăți de ardei iute care au proprietăți laxative și diuretice, favorizând eliminarea nisipului, fiind totodată un calmant al durerilor de rinichi și vezică.Intern, în doze mici, poate fi folosit ca stimulent al secrețiilor stomacale.
Utilizările externe ale pudrei de ardei iute:
Sub formă de pudră, ardeiul iute poate fi utilizat și extern pentru videcarea rănilor.Aplicând o fășie subțire din această pudră pe zona afectată, ea va curăța rana făcându-și imediat efectul.
O altă utilizare externă a ardeiului iute este în cazul congestiei sinusurilor.Adăugați puțin ardei iute într-un pahar cu apă și trageți încet pe nas pe fiecare nară în parte.Astfel vă puteți elibera de congestie și veți scăpa de infecție.Nasul înfundat se mai poate desfunda dacă inspirați în dreptul unui ardei iute tăiat.
Această plantă este cunoscută pentru vindecarea infecțiilor apărute la nivelul gingiilor, eliminând durerile și abcesele.Puneți pe periuța de dinți puțină pudră de ardei iute și spălați-vă așa cum procedați de obicei.Această operație este benefică pentru gingii, iar dacă faceți gargară cu o soluție de ardei iute, aceasta este foarte benefică în cazul durerilor de gât.
Medicina populară consemnează și utilizarea ardeiul iute contra durerilor de urechi la copii.
Masaj:
Ardeiul iute este un revulsiv puternic și este utilizat extern sub formă de tinctură în frecții.Cei care suferă de pe urma extremităților reci pot încerca un masaj al acestor zone cu o tinctură din ardei iute.
Sfaturi din medicina chinezească:
Medicina chinezească ne spune că dacă poftiți la mâncăruri condimentate este un semn că suferiți de afecțiuni pulmonare.Acest lucru se poate explica având în vedere deficitul de oxigen din țesuturi indus de reducerea capacității funcționale a plămânilor bolnavi.Condimentele iuți activează circulația sangvină și, drept urmare, aportul de oxigen.Poate fi vorba și de o insuficiență cardiacă, pentru a căror ameliorare organismul solicită aceste produse.
Ardeiul iute este un stimulent, antiseptic care conține o mare cantitate de vitamina C și beta-caroten.El poate regulariza curgerea sângelui, întărește inima, arterele și nervii.Dacă vreodată simțiți cum se apropie gripa, consumați puțin ardei iute pentru a îndepărta simptomele neplăcute.Proprietățile curative ale ardeiului vor stimula circulația care vă va ajuta să transpirați.
Rețete pentru sezonul rece:
Acum, când perioada rece tocmai a început și o dată cu ea și sezonul răcelilor și gripelor, ardeiul iute poate fi un aliat de nădejde.
Consumând în timpul mesei o mică doză de ardei iute, acesta va pune sângele în mișcare încălzind corpul, va distruge germenii infecțioși și va desfunda nasul înfundat, ușurând respirația.
Tot datorită acestor proprietăți, celor care în anotimpul rece suferă de frig și doresc să-și mărească temperatura corpului le este recomandat să consume ardei iute.
O jumătate de ardei iute pe zi are și efecte stimulente asupra sistemului nervos, creând o stare de bună dispoziție.
În tratarea diverselor răceli ce implicau dureri de gât, guturai, tuse, dar și pentru durerile de spate, bunicii noștri foloseau diverse mixturi din ardei iute.
Contra durerilor de gât, se pune o jumătate de linguriță de semințe de ardei iute în două linguri de apă fiartă, se lasă un sfert de oră și apoi se amestecă cu puțină miere.Mixtura astfel realizată se consumă încet, cu înghițituri mici.
Ceaiul de măghiran sau rozmarin utilizat contra durerilor de gât are un efect imediat dacă se adaugă și un vârf de linguriță de semințe de ardei iute.
Tot bunicile noastre foloseau contra tusei un amestec de rachiu, ardei iute și apă care, în afară de efectul antiinfecțios, calmează și accesele de tuse.Pentru a prepara această mixtură se mărunțesc 15-20 ardei iuți peste care se toarnă o jumătate de litru de rachiu și se lasă o săptămână la macerat după care se strecoară.Produsul astfel obținut este ținut la întuneric.
Tinctura de ardei iute contra alcoolismului:
Se mărunțesc 2-3 ardei iuți și se amestecă cu 100 ml alcool.Se lasă la macerat 14 zile la temperatura camerei, agitându-se din când în când, după care se filtrează.Se administrează câte 5-10 picături de tinctură de ardei iute la un litru de alcool, de preferință cel mai căutat de persoana alcoolică.După un timp, dacă alcoolicul va coopera, va apărea aversiunea față de băutură.
Una din patru femei suferă de sindrom premenstrual și din păcate manifestările nu sunt deloc plăcute.Retenția de apă, indispoziția, durerea sânilor, indigestia sunt numai câteva din problemele cu care se confruntă femeile lunar, în perioada care precede menstruația.Vă oferim câteva idei și trucuri folositoare pentru a trece cu bine de această perioadă mai puțin plăcută.
Pentru înlăturarea neplăcerilor digestive:
Luați zilnic o linguriță de oțet din rădăcină de ștevie.
O porție de iaurt dimineața va reface flora intestinală și va asigura o bună digestie pe tot parcursul zilei.
Pentru înlăturarea indispoziției generale:
Tinctura din talpa-gâștei este preferată de specialiști datorită efectelor ei binefăcătoare.Ei recomandă utilizarea unei doze obținute din 5-10 picături amestecate cu puțină apă, care se poate repeta de câte ori este nevoie, chiar și de 3-4 ori pe oră până când se obține efectul dorit, fără nici un pericol de supradozare.
Pentru femeile care constant suferă din cauza problemelor premenstruale, este recomandată utilizarea a 20-30 picături din tinctura de talpa-gâștei de două ori pe zi timp de o lună pentru a stabiliza indispozițiile.
Faceți o prioritate din a lua, o dată pe lună, o scurtă pauză, cu o zi înaintea începerii curgerii menstruale, pentru sta singură, în liniște.
Una sau mai multe cești de infuzie de ovăz (partea ierboasă din care se face făina de ovăz) ajută la calmarea nervilor și este și o sursă importantă de minerale.
Pentru a reduce retenția de apă:
Utilizați tinctura din rădăcină de păpădie: 10-20 picături amestecate într-un pahar cu apă se beau seara, înainte de culcare.
Faceți o infuzie puternică de urzici (30 de grame de plantă uscată se pun într-un sfert de litru de apă fierbinte și se lasă până dimineața).Aceasta nu numai că vă ajută la alinarea durerilor, dar va preveni și eventualele episoade de retenție de apă.Specialiștii afirmă ca una sau două cești din această infuzie băute zilnic vor spăla rinichii și glandele suprarenale.
Pentru ușurarea congestiei și sensibilității sânilor:
Utilizarea a 20-30 de picături de tinctură de iarba-gâștei va avea rezultatea minunate.Acest tratament se poate repeta de până la 6 ori pe zi.Această plantă a mai fost utilizată și ca un substitut al ceaiului negru.
Femeile care iau calciu și magneziu din dieta lor (salată, iaurt și alte plante bogate în aceste minerale) suferă mai puțin de acest inconvenient al durerilor de sâni.
Este bine deci să încercați să creșteți aportul de astfel de minerale în dieta dumneavoastră cu ajutorul a 2-3 cești din infuzie de trifoi băute zilnic.
Frunzele mari de varză opărite în aburi până se înmoaie pot fi utilizate, la o temperatură potrivită, ca niște comprese aplicate pe sânii congestionați și dureroși.
Model de terapie cu tărâțe:
Se fierbe un pahar de tărâțe de grâu sau de secară în 2 litri de apă, la foc mic, timp de 30 de minute.Se adaugă 200 gr miere și se fierbe totul încă 5 minute.Se păstrează la rece.Se consumă câte o jumătate de pahar de amestec, de 2 ori pe zi.
Acest amestec tonifică organismul aflat în convalescență.
Fierte în vin, tărâțele ajută la îndepărtarea unor erupții de pe cap.Se vor face spălături zilnice.
Se bea apă de tărâțe, încălzită, care ajută în tratarea unor boli de gât, a laringitelor, faringitelor și tusei.
Furunculii și coșurile pot fi vindecate prin aplicarea de comprese obținute din tărâțe calde, stropite cu oțet.
În cazul afecțiunilor renale este bine să se consume de 3 ori pe zi, înainte de masă, câte o linguriță de tărâțe încinse, amestecate cu aceeași cantitate de miere.
În caz de inflamare a splinei, se va opări un pahar de tărâțe cu puțină apă, aplicându-se calde asupra splinei.Procedura va fi continuată până la însănătoșire.
Se fierb tărâțe de grâu până la obținerea unei paste dense.Se înfășoară într-o pânză de bumbac, având grijă să nu fie prea fierbinți.Se aplică pe ganglionii limfatici umflați.Se înfășoară cu un șal de lână.Compresa se aplică de 3-4 ori pe zi.Tratamentul se ține 5-6 zile, până la retragerea umflăturilor, tărâțele fiind înlocuite cu altele noi, zilnic.În locul lor poate fi folosit și orez fiert.
Compoziţie chimică: proteine (până la 40%), comparativ cu carnea care are doar 15-20%.
Mai conţine de asemenea toţi aminoacizii esenţiali, lipide, glucide, săruri minerale, enzime, lecitine, rezine, ceruri, vitaminele A, B1, B2, C, D, E, fito-hormoni, lecitină, diastaze, etc.
Proprietăţi farmacologice: aliment complex, mineralizant, antisclerogen, hipocolesterolemiant, menţine constant nivelul lipidelor şi al glucozei în sânge.
Are de 2 ori mai mult calciu ca laptele, conţine magneziu şi alte minerale foarte importante, vindecă o serie de afecţiuni ale menopauzei pentru că are o serie de hormoni.
Este un important anticancerigen.
Se poate folosi la următoarele afecţiuni: afecţiuni cardiace, afecţiuni osoase cu pierderea masei osoase, cancer în orice fază sau localizare în special la cancerul feminin (sân, ginecologic), constipaţie, creştere, demineralizare, diabet, dismenoree, hipocolesterolemie, lipsa calciului, obezitate, tulburările menopauzei.
Se consumă sub formă de boabe sau făină folosită la orice masă.
Laptele de soia: 150 g boabe se moaie într-un litru de apă timp de 36 de ore.Se separă apoi lichidul de partea mâloasă care se reia pentru o nouă pulverizare şi care se amestecă din nou cu lichidul.Se pritoceşte şi se filtrează.Laptele acesta trebuie consumat în 24 ore.
Soia consumată sub orice formă la fiecare masă este un tratament simplu şi foarte eficient în afecţiunile de mai sus.
