luni, 25 ianuarie 2016

Sucul de prune și sucul de struguri

   Sucul de prune:

   Este un prețios dezintoxicant și decongestionant hepatic, fiind indicat în cirozele inițiale, în hepatita cronică și acută, în orice afecțiune inflamatorie a ficatului.
   Sucul de prune acrișoare este util pentru îngrijirea tenurilor grase, cu porii dilatați. 
   Este nutritiv și energizant, fiind indicat persoanelor astenice, surmenate.
   Și persoanele care suferă de hemoroizi este bine să facă un tratament cu suc de prune, vreme de câteva săptămâni încontinuu.
   Deși este mai puțin cunoscut și consumat, acest suc are un gust foarte plăcut.
   Pentru constipații rebele, se ia câte un pahar de suc de prune înaintea meselor principale.
   Este un laxativ energic și stimulează puternic diureza, fiind indicat într-o serie de boli produse de intoxicarea lentă, prin alimentație și stil de viață, a organismului: psoriazis și alte dermatoze grave, reumatism și gută, afecțiuni alergice, tumori benigne.
   Asupra copiilor are un efect benefic, fiind recomandat în caz de anemie, tulburări de creștere, constipație cronică, în caz de intoxicații alimentare.



   Sucul de struguri:

   Proprietățile sale deosebite îl recomandă ca energetic muscular și nervos, antitoxic, depurativ și laxativ.  
   Constituie un stimulent puternic, un remineralizant și un excelent factor de dezintoxicare. 
   Este indicat în: anemie (mai ales sucul din struguri negri), stări de convalescență, demineralizare, congestia ficatului și a splinei, hipertensiune, constipație, enterită, afecțiuni cardiovasculare, stări febrile, intoxicații, dermatoze. 
   Naturiștii numesc acest suc "laptele vegetal", deoarece calitățile sale nutrivite excepționale sunt apropiate de cele ale laptelui. 
   Fiind un bun diuretic, este un adjuvant prețios în afecțiunile rinichilor (nefrită, edeme, litiază), în reumatism, în gută, în boli de piele. 
   Este apreciat ca unul dintre cele mai importante sucuri de fructe.
   Acționează benefic asupra aparatului digestiv, fiind util în dispepsii și atonii gastrointestinale, precum și în hepatite. 
   Are o valoare calorică importantă, peste 900 de calorii la un kg de struguri. 




duminică, 24 ianuarie 2016

Tusea tabacică

   Din păcate, fumătorii se obișnuiesc cu greutățile respirației lor și nu iau în considerare că aceste dificultăți se accentuează cu fiecare zi ce trece.Sistemul acesta de autoamăgire nu duce la nimic bun; mai mult, dacă ne gândim la efectele nicotinei ca acțiune chimică asupra organismului, vom vedea că afectează (prin vasoconstricție) circulația sângelui, cu consecințe destul de grave, mergând până la o pareză, fenomene de dezorientare în timp și spațiu, chiar necesitatea amputării unui picior (cazul arteritei).

   Ca și simptom, tusea tabacică, este mai puțin periculoasă pe termen scurt, dar în final este distructivă, pentru organism tocmai prin cronicitatea sa și deci prin necesitatea unui tratament îndelungat.  

   Tratamentul va cunoaște mai multe etape și va fi specific fiecărei cauze declanșatoare și întreținătoare a bolii, stadiului în care se află boala și gradul de afectare a organismului celui în suferință.
   Prima recomandare este ca bolnavul să se lase de fumat.
   Apoi, pacientul ar trebui să meargă cât mai mult prin zone de parcuri, să facă excursii în zone de câmpie și dealuri moderate ca înălțime și ușor de parcurs.
   Bolnavul poate să facă o gimnastică respiratorie corectă.
   Practicarea unui sport minim, o alergare ușoară, va da posibilitatea aprecierii capacității respiratorii, iar pacientul poate reduce fumatul atunci când va vedea incapacitatea sa de a respira corect.
   O șansă de a renunța la fumat este urmarea unui tratament bioenergetic.




   Tratamentul bioenergetic presupune:
   Luarea de către terapeut a contactului bioenergetic cu pacientul și crearea unei compatibilități frecvențiale de rezonanțe energetice.
   Învățarea bolnavului cum să respire; mai exact cum să inspire și cum să expire.
   Determinarea bolnavului să vadă ce inspiră și ce expiră, ce se produce în cadrul actului respirator.
   Începând cu respirația; primul lucru va fi ca pacientul să fie așezat cu fața spre răsărit iar terapeutul se va așeza cu fața spre el la distanța cea mai convenabilă astfel ca să își poată pune comod palmele pe cutia sa toracică, de o parte și alta a sternului (pe pieptul lui).
   Orele cele mai bune de făcut acest prim pas de învățare și tratare sunt cele de dimineață, cam la ora răsăritului soarelui.Chiar dacă soarele nu se vede din cauza norilor, poziția de orientare a bolnavului va fi mereu aceasta, spre răsărit.Dacă este soare, lumina va scălda fața bolnavului, iar acesta va privi razele ce-l invadează într-un mod terapeutic.Terapeutul trebuie să sugereze pacientului să își amintească de o zi însorită, relaxantă.Atunci când i se cere să privească razele solare, i se explică și faptul că acestea sunt făcute din particule strălucitoare, ca niște mici sfere, pe care el le inspiră ca fiind componente ale aerului tras în plămâni.Conștientizând că așa stau lucrurile, el va fi îndemnat să vadă mental cum odată intrată în piept această sursă radiantă, va face să se curețe cutia toracică și implicit plămânii.El trebuie să vadă albul luminii care, pe măsură ce coboară spre plămâni (începând de la nări în jos până la baza pulmonară), face să alunge întunericul și prin această curățenie a negurei, alungă și boala.
   Bolnavul va fi învățat să vizualizeze o pătură de aer luminos cum se întinde întâi pe jumătatea din spate în cutia toracică (de 2-3 degete grosime), apoi ajungând la bază se așază orizontal până la peretele anterior toracic, unde stă puțin, apoi urcă prin fața plămânului și termină prin altă mică pauză, după care, în expir, se aruncă afară negura din mijlocul acestui înveliș de lumină.
   Dacă pe parcurs, după prima ședință sub supraveghere, pacientul crede că poate trece singur la exersarea respirației, acesta poate încerca, dar cu prudență și atenție la felul în care se simte.
   Bolnavul trebuie să își permită, cu timpul, să perceapă și să controleze din aproape în aproape, centimetru cu centimetru, modul în care aerul, umplând plămânii, face curățirea și energizarea de care are nevoie.


sâmbătă, 23 ianuarie 2016

Sucul de pere și sucul de gutui

   Sucul de pere:

   Este indicat în demineralizare și anemie, în surmenaj și astenia care apare pe fond de oboseală. 
   Se pare că stimulează imunitatea nespecifică în zona reno-urinară, fiind recomandat în prevenirea infecțiilor urinare recidivante. 
   Are acțiune diuretică și depurativă, favorizând eliminarea acidului uric. 
   Împreună cu sucul de mere (mai ales cele acrișoare), sucul de pere este indicat diabeticilor (cu excepția sucului extras din soiul de pere BERGAMOTE), fiind util pentru relansarea activității pancreasului și pentru stabilizarea glicemiei.
   Are un efect ușor răcoritor. 
   O mare calitate care oferă acestui suc o valoare deosebită este aceea că poate intra în toate combinațiile de sucuri de fructe. 
   Are efecte puternice în reumatismul cronic degenerativ și gută. 
   Spre deosebire de sucul de mere, care este un excelent tonic de dimineață, fiind înviorător, sucul de pere este calmant și ușor sedativ, inducând stări de relaxare și fiind un excelent reconfortant de seară. 
   În tuberculoză și infecțiile respiratorii cu stări febrile, acționează extrem de favorabil, fiind tonic, ușor febrifug și remineralizant. 



   Sucul de gutui:

   Acest suc nu se recomandă persoanelor predispuse la constipație. 
   Este aperitiv (datorită gustului amărui), fortifiant și astringent. 
   Este indicat în guturai, afecțiuni pulmonare, tuberculoză, lipsa poftei de mâncare.
   Fiind ușor acid, este folositor în tulburări digestive funcționale și în insuficiența hepatică. 
   Sucul de gutui este un elixir pentru tenul cu pori deschiși și secreție sporită de sebum: se fac masaje ușoare cu suc de gutui și se aplică cataplasme peten cu coji de gutui bine mărunțite. 
   Alături de afine, sucul de gutui este un panaceu în infecțiile intestinale, precum și în diaree și dizenterie, inclusiv la persoanele cu colon sensibil. 

 

vineri, 22 ianuarie 2016

Cum ne revenim după o zi grea?

   Cu toții știm ce înseamnă o zi lungă și istovitoare de muncă și cum ne simțim după aceea.Pentru a avea parte de o seară plăcută, există câteva tehnici care au darul de a vă scoate din starea aceea și de a vă încărca bateriile.

   Primul pas: regenerarea.
   Este foarte important să faceți un efort mintal pentru a lăsa în urmă treburile de la serviciu.
   Mintea voastră este fixată încă pe unele probleme de serviciu? Trebuie să vă opriți.
   Va fi destul timp pentru ca subconștientul vostru să rumege aceste probleme și chiar, poate, să găsească soluții mai bune, mai creative ceva mai târziu.
   Deocamdată trebuie să nu vă mai gândiți la serviciu, sunteți acum pe timpul dumneavoastră.O lume diferită în care jobul pur și simplu nu există.Este viața dumneavoastră și tot ce vă interesează acum sunt doar lucrurile care vă fac să vă simțiți bine.Dacă ați realizat acest lucru, deja puteți să faceți diferența cu atitudinea pe care o veți avea în orele care urmează.

   Pasul doi: terapia cu apă face minuni.
   Vă grăbiți să ajungeți undeva?
   Aveți picioarele umflate și vă dor pentru ca ați stat în picioare sau ați avut de mers toată ziua? Lucrul de care aveți nevoie pentru a vă calma durerile este o baie și nici un tratament nu este mai eficient, energizant decât cel cu H2O.
   Dacă vă grăbiți să mergeți undeva într-o seară fierbinte de vară, încercați să vă stropiți pe față cu apă și să țineți încheietura mâinilor sub un robinet cu apă rece.Veți vedea ce repede apa vă va remonta.
   Puterea revigorantă a dușului: dacă aveți mai mult timp la dispoziție, un duș este minunat pentru efectele lui revitalizante.
   Un posibil tratament de inclus atunci când vă faceți dușul este să vă frecționați corpul cu o lufă sau cu un burete, masați-vă corpul cu mișcări circulare, începând cu picioarele și apoi urcând din ce în ce mai sus.Este grozav pentru că în acest fel circulația sângelui se face mai repede și mai bine.
   La ieșirea din duș poate veți dori să profitați de pe urma uleiurilor de salvie sau mentă care vă vor răcori și vă vor da o senzație de prospețime.
   Plăcerea băilor calde pentru zilele reci de iarnă: în serile răcoroase de iarnă, cel mai indicat este să vă răsfățați cu ajutorul băilor, dacă va puteți permite o baie cu bule de apă, cu atât mai bine.Încercați să creați o atmosferă cât mai relaxantă: reduceți lumina sau aprindeți câteva lumânări, puneți niște muzică liniștitoare, picurați puțin ulei parfumat în baie, poate încercați cu un ulei recomandat de aromoterapeuți cum este lavanda, cunoscută pentru proprietățile ei relaxante.
   Când toate condițiile au fost îndeplinite, cufundați-vă în baie și bucurați-vă de starea pe care v-o conferă.



   Nu neglijați clipele de relaxare în familie:
   Înainte de toate, trebuie să realizați că serile acasă sunt deosebit de prețioase și importante.
   După multe ore de lucru, în sfârșit aveți timp și pentru dumneavoastră și vreți să faceți cât mai multe atunci.
   Veți vrea să fiți plini de viață și energie pentru a vă putea bucura de acele clipe alături de cei dragi.
   Copiii vor vrea ca părinții să le acorde mai multă atenție, dar, din nefericire, ei vor fi respinși de cei obosiți și fără vlagă.Așadar trebuie să faceți un efort de voință și să înlăturați grijile și problemele.

joi, 21 ianuarie 2016

Sucul de mere

   Este un adevărat elixir, el fiind suport pentru majoritatea sucurilor de fructe și a combinațiilor lor. 

   Stimulează digestia, iar atunci când este mai acrișor, înviorează apetitul. 

   Este recomandat în obezitate și sedentarism. 

   El este un tonic al sistemului nervos și muscular, fiind considerat un excelent reîntineritor al țesuturilor. 

   Are proprietăți expectorante și decongestive asupra aparatului respirator, înlesnind eliminarea secrețiilor bronșice. 

   Lipsit de aciditate, sucul de mere este printre puținele sucuri de fructe ce pot fi amestecate cu sucurile de legume (care sunt alcaline). 

   Sucul de mere ajută la tonifierea și la menținerea tinereții și elasticității pielii.Se face un masaj general cu suc proaspăt de mere, insistând pe zona obrajilor, sânilor, abdomenului. 



   Este protector al stomacului, antiseptic intestinal, stimulent și decongestiv hepatic. 

   Combate cu succes multe din neplăcerile pe care le aduce după sine vârsta înaintată. 

   Curăță sângele, elimină constipațiile ușoare, este depurativ. 

   Este indicat în: astenie fizica și intelectuală, convalescență, sarcină, anemie, litiază urinară urică, obezitate. 

   Este indicat în infecțiile intestinale, mai ales în colibaciloze, fiind în același timp foarte folositor în bolile de rinichi, în reumatism și gută. 

   Bolnavii cardiaci ar trebui să facă în fiecare an o cură de 12 zile minimum cu acest suc (care este cu atât mai eficient, cu cât merele sunt mai de curând culese). 

   Constituie un adevărat medicament de întreținere pentru aparatul cardiovascular: acționează favorabil în hipertensiunea arterială, micșorează concentrația de colesterol din sânge, previne ateroscleroza și infarctul.

miercuri, 20 ianuarie 2016

Bamele

   În tradiţia populară această plantă este cultivată pentru fructele sale, folosite când sunt tinere, în alimentaţie. 

   Planta s-a întrebuinţat mult timp contra vătămăturii şi a lingori.


   Acţiune farmacologică: planta este emolientă datorită marii bogăţii în mucilagii şi foarte utilă în afecţiunile respiratorii.


   Se foloseşte în: afecţiunile respiratorii sau în afecţiunile digestive.




   Preparare: se poate folosi chiar în preparate culinare. 


   Ca tratament este bine să se consume zilnic câte un ceai făcut din 2 linguriţe de plantă mărunţită puse la 250 ml apă, care se vor fierbe apoi timp de 15 minute.


   Planta se poate folosi în: afte, balonări, bronşite, constipaţie, enterite (împreună cu alte plante), faringite, gastrite, ulceraţii.

marți, 19 ianuarie 2016

Litiaza biliară

   Litiaza biliară se manifestă prin dureri în partea dreaptă a abdomenului, imediat sub rebordul costal, care pot iradia în umărul drept sau în spate spre vârful omoplatului.
   Calculii din vezica biliară pot produce dureri violente, cunoscute sub denumirea de colică hepatică, ce se poate însoți de febră, frisoane, vărsături biliare și uneori de icter.

   Tratament:
 

   Colica biliară se poate ameliora cu comprese reci sau calde cu flori de fân, împachetări cu argilă sau foi de varză zdrobită pe locul dureros, care se mențin 2 ore.
 

   Se vor evita grăsimile, castraveții și zahărul. 


 

   Efect de golire a vezicii biliare îl au: ridichea neagră, crudă sau suc într-o cură de 4-6 săptămâni; sucul de cartofi diluat cu suc de morcovi sau cu apă; sucul de păpădie și de anghinare; uleiul de măsline, 7-10 zile, cu o jumătate de oră înaintea meselor.
 

   Sunt recomandate ceaiuri medicinale din: rostopască, cicoare sălbatică, păpădie și mentă, și masaje cu uleiuri esentiale.
 

   Busuiocul, cimbrul, rozmarinul și păpădia ușurează și ele secreția biliară.

ShareThis