duminică, 2 aprilie 2017

Beneficiile terapiei glandulare

   Componente active:

   Se crede că organele și glandele animalelor și cele ale oamenilor conțin substanțe biochimice asemănătoare, din moment ce funcțiile lor sunt aproape identice.Acest lucru este valabil în special în cazul oilor, de la care derivă majoritatea acestor extracte.De exemplu, sistemul digestiv al oilor produce enzime foarte asemănătoare cu cele ale oamenilor.
   Țesutul oii conține două enzime ce se găsesc numai într-un singur alt organism viu: cel uman.
   Aceste enzime sunt:
   Aldoza reductaza, o enzimă responsabilă pentru descompunerea zaharurilor.
   Steroid 17-20 liaza, o enzimă responsabilă atât pentru producerea hormonilor steroizi, cât și pentru detoxifierea ulterioară a acestor hormoni din organism.
   Astfel, efectul folosirii compusilor biochimici extrași de la animale este adesea acela de a substitui o sursă exogenă (generată extern) pentru a compensa deficiența endogenă (generată intern).
   Exemple: timozinul din timus, hormonul tiroidian din glanda tiroidă.
 

   Factorii nutriționali asociați:
   Țesuturile glandulare sunt bogate în substanțe nutritive, precum vitamine, minerale, aminoacizi, acizi grași, polipeptide, enzime și multe alte substanțe.Terapia glandulară poate suplini nevoile nutriționale esențiale într-o manieră extrem de eficientă.



 

   Ce este efectul adaptațional:
   Pentru ca un țesut să se poată reface sau înlocui, trebuie să aibă la îndemână materiile prime necesare.
   Terapia glandulară asigură materiile prime pentru organele, glandele și țesuturile care funcționează defectuos, pentru ca ele să-și poată începe procesul de regenerare.
   Biochimistul Dr. Jeffrey Bland a oferit o explicație rațională pentru a ne arăta cum funcționează produsele folosite în terapia glandulară.După spusele sale, suplimentele nutritive pe bază de extracte glandulare conțin mici polipeptide, substanțe asemănătoare cu proteinele, care au o activitate specifică de mesageri și care acționează asupra anumitor țesuturi.
   Dr. Bland afirmă că mulți dintre hormonii întâlniți în țesuturile glandulare, chiar și în concentrații scăzute, mai au încă activități puternice specifice țesuturilor.
   De exemplu, un mic material polipeptidic prezent într-un anumit țesut poate avea efecte selective pentru încurajarea unui alt țesut dintr-o altă locație din organism de a produce substanțe hormonale, care astfel pot afecta țesutul țintă, schimbându-i funcția fiziologică.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ShareThis