Luni:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 ml suc de roșii cu o lingură suc de lămâie și 100 g orez fiert, fără unt.
Cina:150 g legume fierte și pasate și o linguriță de ulei, 100 g pește cu spanac fiert și ardei grași.
Marți:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată verde cu roșii și nuci, 80 g paste cu legume fierte.
Cina: 200 g morcovi, spanac și dovlecei fierți, 200 g pui la grătar.
Miercuri:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 80 g orez cu o linguriță de cașcaval, 200 g salată verde cu o linguriță de ulei.
Cina: 200 g legume la grătar, 50 g brânză degresată cu o felie pâine integrală.
Joi:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 150 g brânză degresată cu 200 g mămăligă.
Cina: o porție supă de ceapă, praz și țelină, 200 g friptură vită la grătar.
Vineri:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată verde cu o linguriță de ulei, 80 g paste cu suc de roșii și busuioc proaspăt.
Cina: 200 g legume la grătar și 150 g pește la cuptor.
Sâmbătă:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată de morcovi și țelină cu o linguriță de ulei, 80 g orez cu mazăre.
Cina: 150 g legume fierte și pasate și o linguriță de ulei.
Duminică:
Mic dejun: o cafea fără zahăr sau ceai.
Prânz: 200 g salată de roșii, 100 g spaghete cu suc de roșii.
Cina: o porție de cremă de morcovi, 50 g brânză degresată și ceapă verde și pătrunjel.
Denumiri populare: broajbe, ciuş, colză, curechi chinezesc, curechi de câmp, hordal, napi curecheşti, napi de mirişte, napi de vară, napi sălbatici, pere de pământ, rapiţă, rapiţă colţă, rapiţă de câmp, rapiţă măruntă, rapiţă sălbatecă, ripac, turnep, tuş.
În tradiţia populară: frunza se punea pe tăieturi, răni, buboaie.
Cu nap ras, prăjit în ulei, se făceau legături la obrinteli, gâlci.La gâlci se puneau şi frunze crude, sub ureche.
Ras pe răzătoare şi prăjit în untură de porc ori undelemn se punea la udmă.
Copt şi ras se punea la “frânt”.
Cu cataplasme de nap tocat, ceapă şi grăsime de porc se oblojeau femeile de durere de pântece.Cu decoctul de nap se mai făceau spălături la bolile femeieşti.
Compoziţie chimică: rădăcina conţine peste 80% apă, proteine, grăsimi, extracte neazotate, sulforafan, indoli, betacaroten, celuloză, arsen, sodiu, potasiu, calciu, fosfor, iod, fier, vitaminele: A, B1, B2, niacin, C, E.
Valoare energetică 29 K\cal.\100g.
Frunzele conţin apă 88%, proteine, grăsimi, extracte neazotate, celuloză, săruri minerale, vitamine.
Acţiune farmaceutică: prin vitaminele pe care le conţine, sulfuran, indoli, este foarte util în lupta cu cancerul.
Are proprietăţi diuretice, dizolvant uric, efecte expectorante, depurativ.
Se foloseşte la următoarele afecţiuni: abcese, acnee, angină pectorală, bronşite, cistite, degerături, enterite, furuncule, gută, litiază urică, tuse, tratamente cosmetice.
Preparare:
O lingură de pulbere de rădăcină se va pune în 250 ml apă clocotită.Se acoperă pentru 10 minute după care se strecoară.Se bea întreaga cantitate în prize mici pe parcursul întregii zile în afecţiunile de mai sus.
100 g rădăcini se taie în felii şi se vor pune într-un litru de apă sau lapte, care se fierb pentru 20-30 minute.Se strecoară şi se va face gargară sau se foloseşte extern.
Rădăcină proaspătă sau uscată se va pune cataplasmă caldă pentru a se colecta mai repede puroiul şi a ajuta la coacerea lui mai rapidă.
Două linguri de rădăcină se pun la 1 litru de apă şi se fierb timp de 15 minute, apoi se strecoară.Se dau în cazurile constipaţiei cronice sau pentru potolirea tusei chiar cronice şi persistente.Se poate pune şi 1 linguriţă de seminţe de gutui în acest caz.
Femeile, în marea lor majoritate, se luptă cu kilogramele în plus, țin cure de slăbire și fac tot posibilul pentru a deveni cât mai suple.De multe ori recurg la diete drastice care de multe ori le afectează buna funcționare a organismului.
Chiar dacă pare incredibil, sunt multe femei care își doresc tocmai contrariul și anume să poată lua în greutate câteva kilograme pentru a scăpa de senzația de oboseală permanentă, de imunitatea scăzută și de aspectul filiform.
Pentru acestea regimul de îngrășare va trebui supravegheat de un medic specialist, deoarece surplusul de grăsimi din organism constituie un factor de risc pentru bolile cardiovasculare și de nutriție.
Orice dietă care presupune asimilarea câtorva kilograme nu este una foarte bogată în lipide și glucide.
Dezechilibrele care pot apărea atunci când veți consuma în exces pâine, dulciuri, grăsimi animale, pot avea consecințe grave asupra stării dvs. de sănătate.Vizita la un medic endocrinolog este obligatorie atunci când vreți să vă îngrășați.
În urma unor teste amănunțite veți ști dacă urmează să perseverați în această privință sau dacă metabolismul dvs. nu vă permite să acumulați nici un gram în plus.
Regimul alimentar pentru îngrășare cuprinde pe lângă alimente vitaminizante, care vă vor crește pofta de mâncare și o serie de produse lactate: cașcaval, brânzeturi, unt, lapte, care sunt bogate în grăsimi.Totul trebuie consumat după un plan bine stabilit care să permită creșterea gradată a numărului de calorii.
Evitați consumul de dulciuri și încercați să consumați cât mai multe proteine, care vă vor dezvolta musculatura, dar și așa numitele glucide bune care se găsesc în cartofi, orez, pâine integrală, paste făinoase.
Proteinele le veți găsi mai ales în carnea de vită, de pasăre, de pește dar și în ouă, fasole, ciuperci.
O persoană slabă va scăpa de acest aspect dacă va combina regimul alimentar bogat în calorii, cu efortul fizic bazat pe exerciții care vor crește masa musculară.
Trebuie reținut acest aspect legat de exercițiile fizice deoarece în cura de îngrășare nu se recomandă activitatea fizică bazată pe consumul de calorii.
Meniu pentru o zi:
Ora 7.00-8.00: Iaurt degresat, măr, cafea neîndulcită sau cu zaharină.
Ora 10.00-11.00: Suc de fructe proaspăt, 2 mandarine.
Ora 13.00-14.00: Peşte la cuptor sau friptură de vită la grătar, cu garnitură de legume proaspăt fierte cu un cub de legume şi salată de legume cu foarte puţin ulei.
Ora 15.00-16.00: 2 mere (grapefruit, mandarine), 1 pahar de lapte bătut sau suc de roşii.
Ora 18.00: 200 g friptură de vită la grătar, 100 g brânză de vaci.
Ora 20.00: Iaurt degresat sau o cană de lapte cu fulgi de porumb.
Puteți intercala 2 zile pe săptămână (marţi şi vineri), în care să consumați numai struguri (1-2 Kg.) sau după cum doriţi.
Se permit la prânz 1-2 cartofi copţi la cuptor.
În funcție de dimensiunile locului suferind, se ia o bucată mai mare sau mai mică de vată sau celofibră, se umezește cu bitter suedez și se aplică pe porțiunea bolnavă, care a fost unsă înainte în mod obligatoriu cu untură de porc sau pomadă de filimică, pentru că alcoolul să nu tragă grăsimea din piele.
Se poate pune deasupra o bucată ceva mai mare de folie de plastic, pentru a menaja lenejeria, iar abia apoi se leagă o cârpă caldă, eventual o fașă.
Compresa este lăsată să acționeze 2-4 ore în funcție de boală sau de modul în care este suportată.
Dacă pacientul suportă, compresa poate fi ținută chiar întreaga noapte.
După îndepărtarea ei, pielea se pudrează.
Dacă apar totuși iritări ale pielii la persoanele mai sensibile, atunci compresele trebuie folosite timp mai scurt și scoase din când în când.
Persoanele alergice nu trebuie să utilizeze folia de plastic, ci se vor lega direct cârpele peste bucata de vată sau celofibră.
Să nu se uite în nici un caz ungerea pielii cu grăsime înainte de aplicarea compresei!
Dacă apar mâncărimi, ungeți locul cu pomadă de filimică.
Cu aceste comprese nu este obligatoriu să stați la pat; dacă sunt bine fixate, vă puteți mișca în voie.
Datorită progreselor semnificative în domeniul chirurgiei plastice, interesul pentru implantul de păr a crescut semnificativ în ultimii ani.
Căderea părului afectează doi din trei bărbați și una din cinci femei.
Unele persoane încep să-și piardă părul încă din jurul vârstei de 20 de ani.
Premisele implantului de păr:
Dacă v-ați întrebat vreodată cum poate o astfel de intervenție chirurgicală să vă schimbe înfățișarea și să vă mărească încrederea în sine, trebuie să cunoașteți modul în care decurge un astfel de implant și consecințele la care trebuie să vă așteptați de pe urma lui.
Ca și în cazul chirurgiei plastice faciale, premisele obligatorii le constituie o sănătate bună și niște așteptări realiste.
Este important să înțelegem că un astfel de implant are anumite limite și nu există un implant de păr cu rezultate ideale.
Scopul acestei intervenții chirurgicale este de a îmbunătăți cât mai mult posibil aspectul fizic al pacientului.
Înainte de a vă hotărâ în privința acestei alegeri, sfătuiți-vă cu chirurgul plastician și cereți-i să vă explice care sunt opțiunile disponibile în cazul dvs.
Acesta este un fenomen ce progresează o dată cu înaintarea în vârstă și are o mare importanță pentru chirurgul care vă tratează.
Doctorul va explica pacientului ce fel de anestezie este indicată în fiecare caz în parte.
Chirurgul plastician se decide de obicei în favoarea unei anestezii locale sau parțiale pentru implantul de grefă, dar cei mai mulți chirurgi optează pentru o anestezie generală în cazul unei intervenții mai complexe.
Metoda chirurgicală folosită va fi de asemenea determinată de complexitatea procedurii.
Nu trebuie neapărat să fii chel sau aproape chel pentru a te supune unui transplant de păr.
De asemenea vârsta nu constituie un impediment pentru utilizarea transplantului.Cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât metoda de transplant trebuie să fie mai conservatoare, deoarece regiunea din care se prelevează părul poate să nu fie încă suficient de stabilă.
Este ideal ca pacientul să aibă un păr suficient de des pe porțiunile de unde se va efectua prelevarea, pentru a putea acoperi îndeajuns zonele în care calviția este sau va fi prezentă.
Se va dezbate de către pacient împreună cu doctorul sau problema culorii părului, în contrast cu culoarea pielii capului.
Grosimea firului de păr este de asemenea hotărâtoare pentru rezultatul final al implantului.
Totuși, pacienții cei mai multumiți de transplant sunt aceia care acceptă din start estimările chirurgului referitoare la îmbunătățirea stării lor anterioare.
Dacă pacienții optează pentru acest implant, doctorul le va descrie metoda și tipul de anestezie folosite, dacă mai este nevoie de vreun alt tip de intervenție ulterioară, precum și riscurile și costurile implicate.
Factorii responsabili pentru apariția calviției:
Spălatul frecvent pe cap, o circulație proastă, purtarea pălăriilor sau alte obiceiuri personale nu constituie de fapt principalii factori care duc la căderea, timpurie sau nu, a părului.
La bărbați, principalul factor în apariția calviției este cel ereditar.
La femei, schimbările hormonale, mai ales cele care se petrec în timpul menopauzei sunt principalii factori responsabili pentru rărirea și căderea părului.
Accidentele, arsurile și bolile pot declanșa de asemenea căderea părului.
Factorul-cheie în înlocuirea părului îl constituie prezența părului din părți sau de la ceafă, care este apoi folosit pentru a înlocui părul pe porțiunea afectată de calviție.Din acest motiv, o calviție totală face ca operația de implant de păr să fie imposibilă.
Un alt factor îl constituie și calitatea părului.Părul deschis la culoare, ca și cel cu firul gros dă impresia unui podoabe capilare mai bogate, decât în cazul unui păr închis la culoare și cu o textură normală.
Implantul de păr presupune de obicei mai multe grefe ce trebuie implantate pe parcursul mai multor ședințe, efectuate în general la interval de cel puțin patru luni, pentru a permite o vindecare și o regenerare adecvate.
La bărbați calviția începe adesea prin rărirea și apoi căderea părului din partea din față și în această fază este foarte ușor să se intervină pentru o corecție.
În tradiţia populară era folosit în alimentaţia animalelor şi uneori şi a oamenilor.
Din seminţe se extrage un ulei comestibil cu gust aparte.
Compoziţie chimică: beta-caroten ca şi morcovul, diferă doar cantitativ, leucină, peporezină, tirozină, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, hidraţi de carbon, protide, săruri minerale, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E.
Proprietăţi: emolient de excepţie, sedativ, laxativ.
Se indică în următoarele afecţiuni: abcese, afecţiuni cardiace, afecţiuni renale, afecţiuni reumatismale, afecţiuni oculare în special cele cu hemoragii, arsuri, astenii, cancer, cangrenă senilă, constipaţie, diabet, dispepsii, dizenterie, enterite, hemoroizi, infecţi urinare, insomnii, insuficienţă renală, leucemii, paraziţi intestinali (ascarizi, limbrici), prostată, tenie, tulburări neurologice, viermi intestinali.
Mod de folosire:
Intern:
Crud amestecat cu aperitive; în supe, înăbuşit.
Un pahar de suc, în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, este un laxativ foarte eficient.
Seminţele consumate crude după decojire au multe minerale și vitamine.
Se pisează 30-50 g de seminţe, se amestecă cu miere şi se iau în trei prize, din jumătate în jumătate de oră.După o oră se ia un laxativ, preferabil ulei de ricin.
Emulsia obţinută prin fierberea în lapte a seminţelor decojite şi pisate este calmantă şi răcoritoare, indicată în insomnii, dureri şi inflamaţii ale căilor urinare.
Extern:
Cataplasme contra arsurilor şi a inflamaţiilor, abcese, cangrenă senilă.
