Exista nenumarate beneficii ale uleiului de masline, atat in dietele pe care le urmam, cat si in ingrijirea noastra corporala.Mancarurile pe care le gatim cu ulei de masline, salatele asezonate cu acest ulei, sunt mult mai delicioase, exista multe trucuri in casa si bucatarie care au la baza uleiul de masline.In ceea ce priveste ajutorul dat de acesta in cosmetica si ingrijire, pielea uscata si deshidratata ne va multumi, daca o vom rasfata cu ulei de masline, care ofera o stralucire naturala, atenuand ridurile.
Mastile care contin acest ingredient sunt numeroase, acum voi aminti doar doua, numai bune pentru tenul uscat.
Masca cu miere si ulei de masline: o lingurita ulei de masline, o lingurita miere, un galbenus de ou, o lingurita de iaurt.Se separa albusul de galbenus, se bate bine galbenusul, se adauga celelalte ingrediente si se amesteca bine, pana se formeaza o pasta omogena. Se aplica pe fata, evitand zona ochilor.Se clateste tenul dupa 10-15 minute si se aplica apoi o crema hidratanta.Pielea va fi hranita si va arata foarte bine, iritatiile vor fi calmate.
Masca cu vin alb si ulei de masline: o lingurita ulei de masline, o lingurita de vin alb, un albus de ou.Se separa albusul de galbenus si peste albus se adauga celelalte ingrediente si se amesteca pana se obtine o compozitie omogena.Se aplica tratamentul pe fata curata si se lasa un sfert de ora pentru a-si face efectul.Se indeparteaza cu apa rece si are ca efect calmarea iritatiilor si estomparea ridurilor fine.
Uleiul de masline in combinatie cu apa minerala formeaza un demachiant numai bun pentru tenul uscat.
Se umezeste pielea cu apa minerala , se pune ulei de masline in palma si se aplica pe ten.Se lasa sa actioneze si apoi se indeparteaza prin stergere delicata.
O alta varianta ar fi folosirea unui tampon de vata imbibat cu apa minerala, pe care s-au pus cateva picaturi de ulei de masline, la curatarea tenului, cu miscari blande.Procedura se repeta pana cand tenul este curat complet.
Compresele caldute cu ulei de masline, aplicate pe zonele mai uscate ale tenului, pot face minuni.Se repeta procedeul 10-15 minute, apoi se indeparteaza surplusul de ulei.
Daca folositi o crema hidratanta si nu sunteti multumite de rezultate, adaugati cateva picaturi de ulei de masline in compozitia ei si te va ajuta sa pastezi elasticitatea, hidratarea si frumusetea pielii.
Gomajul cu ulei de masline ne scapa de celulele moarte, stimuland circulatia sangelui si ofera prospetime tenului.Pielea sensibila si uscata este indicat sa fie exfoliata doar o data la doua saptamani.
O lingurita de ulei de masline se amesteca cu o lingurita de suc de lamaie si putina sare fina, formandu-se un scrub fin.Tenul obosit va fi revigorat de sucul de lamaie si va avea un luciu natural, iar uleiul de masline lasa pielea fina, hidratand in profunzime.
Lotiunea tonica cu ulei de masline indeparteaza impuritatile, tonifica si catifeleaza pielea uscata, care va avea o stralucire naturala.Se amesteca suc proaspat de lamaie cu ulei de masline, in cantitati egale, iar lotiune obtinuta se aplica cu un tampon de vata.
Desi, iarna si vremea rece a trecut, trebuie sa recunoastem ca primavara a venit insotita de schimbari destul de bruste de temperatura, fapt care ne poate afecta pe noi, ca adulti, dar mai ales pe cei mici.
Problemele tractului respirator, racelile mai serioase sau mai putin grave, virusii, microbii, ne dau mult de furca, asa ca trebuie sa avem grija de copiii nostri, dar si de noi.Se stie ca este mult mai usor se previi, decat sa tratezi, asa ca haideti sa aflam cateva metode naturale, prin care sa ne ferim de boli si sa ne intarim imunitatea.
Mierea ne este de un real folos, iar daca o vom combina cu diferite alte preparate sau alimente, vom avea numai de castigat.Eu va propun un amestec de miere cu scortisoara, care are un efect puternic de intarire a sistemului imunitar.
Echinaceea se poate administra sub forma de pulbere, sirop sau pastile, stimuleaza activitatea limfocitelor, celulele sistemului imunitar, contracareaza afectiunile respiratorii, are proprietati antibacteriene.Durerile in gat se pot ameliora cu ceai sau tinctura diluata de echinaceea.
Propolisul se poate administra copiilor sub forma de tinctura, 1 picatura pentru fiecare kilogram de greutate corporala, zilnic.Tinctura se recomanda a fi administrata cu o lingurita de miere, urmata de un ceai cald.
Siropul de catina este nemaipomenit pentru copiii care racesc des si care au imunitatea scazuta.Contine vitaminele: A, B1, B2, B3, C, E, P.
Ceaiurile preparate din fructe: macese, zmeura, mure, afine, lamai, portocale sau plante: tei, musetel, cimbrisor, echinaceea, busuioc.Au proprietati vitaminizante, antioxidante si antivirale.
Siropul de macese contine vitaminele A, B1, B2, K, PP si este un ajutor real impotriva gripei si racelii.
Vitamina C stimuleaza anticorpii, intareste celulele corpului, are efecte antioxidante puternice.O intalnim in: macese, catina, mere, rodii, kiwi, ardei gras, patrunjel, spanac, salata verde, citrice - grapefruit, lamai, mandarine, portocale, fructe de padure - mure, coacaze, fragi, capsuni, afine, zmeura, crucifere - broccoli, varza, varza de Bruxelles, conopida.
Coenzima Q10 este prezenta in toate celulele corpului, are proprietati anticancerigene, stimuleaza sistemul imunitar, are un rol asemanator cu vitaminele, este un antioxidant important, are efecte benefice asupra inimii si creierului.O gasim in uleiul de soia, macrou, sardine, alune, carne de vita, organe: inima, ficat, rinichi.
Vitamina A ne fereste de infectii in gat, sinusuri si probleme ale urechilor.O putem prelua din: morcov, dovleac, cartofi dulci, rosii, ardei gras, lapte batut, galbenus de ou, ficat, peste si suplimente cu ulei de peste, portocale, caise, piersici, pepene galben, mango, papaya, ulei de catina, legume cu frunze verzi - spanac, broccoli, varza.
Zincul, la fel ca si fierul, intareste imunitatea, are proprietati antioxidante, activeaza sistemul imunitar si activitatea neuronala.
Surse de fier: ficat, carne, peste, nuci, fructe uscate, si mazare.
Surse de zinc: fructe de mare, carne de curcan si de pui, ficat, peste, galbenus de ou, seminte de dovleac, fasole, linte, migdale, nuci, germeni de grau.
Vitamina D protejeaza impotriva virozelor si a gripelor, apara sistemul imunitar.O gasim in: peste, lapte, unt, galbenus de ou, cereale integrale, ulei de cod.
Dermatitele sunt procese inflamatorii aparute la nivelul pielii care produc iritatie, usturime, prurit, roseata ori uscaciune locala.Pe acest fond de sensibilitate zonala, tesutul cutanat poate fi atacat si invadat de anumite specii de fungi (ciperci), de bacterii sau de virusi, mai cu seama atunci cand, in urma mancarimilor insuportabile, intervine si gratajul (scarpinarea), care lezeaza pielea si permite aparitia locurilor de patrundere a agentilor infectiosi prin piele.
Este esential sa cunoastem exact factorii care provoaca dermatita.Multe dermatite au o origine psihosomatica, fiind provocate de anumite stari emotionale.Se pare ca, din acest punct de vedere, persoanele irascibile sunt mai predispuse la acest gen de procese, mai ales in contexte in care frustrarile nu pot fi exteriorizate.
Actiunea nociva pe care o are fumatul se poate manifesta si prin agravarea dermatitelor.
Imunitatea scazuta, insomnia cronica, consumul de dulciuri sau de condimente in exces, transpiratia abundenta, iritarea prin factori mecanici (haine stramte, confectionate din materiale sintetice) sau baile foarte fierbinti, sunt elemente care pot inrautati simptomele cutanate.
Fainoasele, nucile, arahidele, laptele de vaca si ouale au potential alergen, provocand de multe ori dermatita de contact.
Atunci cand banuim vina unui anume produs alimentar, se recomanda excluderea sa din dieta vreme de 1-2 saptamani.Analog se poate proceda si cu produsele de uz extern, precum cosmeticele.
S-a remarcat faptul ca, alaptand copiii pe perioade mai lungi de 180 de zile, vor scadea sansele ca, mai tarziu, acestia sa fie atinsi de afectiuni de tip alergic si, in particular, de catre dermatitele de contact.
Dermatita seboreica: afecteaza tipurile de piele grasa si se caracterizeaza prin scuame de culoare galbena, care apar in zona sprancenelor, a nasului sau a scalpului.
Dermatitele de contact: sunt inflamatii care se manifesta limitativ, doar in zonele in care pielea este iritata de catre un alergen (detergenti, nichel, polimerii acrilici, latex).
Pielea uscata este, uneori, afectata de asa numitele dermatite numulare, care produc roseata, prurit, cruste care se descumeaza si uneori secretii galbui.
Cand, insa, simptomul predominant, este constituit dintr-un prurit persistent, poate fi banuita o dermatita atopica.
Un alt tip de boala este dermatita de staza, care afecteaza zonele inferioare ale picioarelor.La originea ei exista o microcirculatie sangvina deficitara, prin acumularea de fluid care impiedica procesele de nutritie celulara.
Atunci cand tegumentul prezinta o sensibilitate excesiva la radiatiile solare si cand, printr-o scurta expunere la razele soarelui, se ivesc rapid pete rosii si mancarimi intense, este aproape sigur ca avem de-a face cu o fotodermatita.Se pare ca acest simptom este determinat de excesul de antibiotioce.
Decoctul din coaja de stejar are efecte decongestive, regenerante, antiinflamatorii si cicatrizante, prezentand utilitate la tratamentul eczemelor ce afecteaza tipurile de piele cu exces de sebum.
Decoctul din frunze de nuc are proprietati cicatrizante, antiinflamatorii, astringente si antiseptice.Ambele decocturi pot fi folosite pentru comprese, aplicate zilnic, de minim doua ori.
Se pot folosi uleiuri esentiale cu efecte antiinflamatorii, asa cum sunt cele de musetel, cu proprietati antimicrobiene, precum uleiul de ienupar sau uleiul esential de de levantica ( un stimulator al proceselor de regenerare a tegumentului).Se aplica, de doua ori pe zi, cate o compresa cu apa rece, peste care s-au pus cate 2-3 picaturi de ulei esential.Uleiul de ienupar nu va fi utilizat de catre gravide.
Infuzia de brusture diminueaza inflamatiile si intareste imunitatea.Poate fi obtinuta prin oparirea unei lingurite de planta maruntita, cu 250 ml de apa clocotita.Se lasa la infuzat 10 minte si apoi se strecoara.Se consuma un ceai pe zi, fractionat.
Pruritul si iritatia locala pot fi domolite prin aplicarea unor cataplasme cu decoct de morcovi.Inainte de fierbere, morcovii vor fi bine maruntiti.
Sucul de castravete alina mancarimile si usturimile, calmand pielea inflamata, in cazul dermatitelor caracterizate de o piele uscata.Se intrebuinteaza pentru cataplasme.In acelasi scop se poate folosi si infuzia de nalba mare.
Unguentul de galbenele aplicat local are actiune cicatrizanta, reduce inflamatia sau mancarimile si stimuleaza circulatia locala.
Tot impotriva pruritului se vor adauga la apa din cada, inainte de a face baie, cativa pumni de pulbere de ovaz.Pentru baie se va folosi apa calduta, niciodata fierbinte, deoarece temperaturile ridicate si umiditatea pot contribui la agravarea problemelor pielii.
Intoxicatia etilica, atunci cand devine cronica, tinde sa cauzeze transformari radicale ale personalitatii, deteriorari ale organelor si distrugerea vietii sociale.
Aceasta afectiune se caracterizeaza prin alterari ale starii psihice, fizice si fiziologice.
Desi alcoolul este un puternic deprimant al sistemului nervos, intr-o prima faza a intoxicatiei acute, persoana afectata va manifesta o pasagera stare de excitatie, cu tendinte expansive, vanitoase ori violente, cu logoree, euforie si autocontrol redus, ajungand, in functie de personalitate, pana la iscare de scandaluri, delicte sau acte de vandalism.Aceasta etapa nu dureaza foarte mult, mai ales daca abuzul de alcool continua.Curand, se instaleaza o stare caracterizata prin necoordonare motrica, vedere dubla, sensibilitate diminuata, somnolenta si reactii lente, slabiciune si pierderea cunostintei.Daca volumul de alcool ingerat este prea mare, raportat la posibilitatile de eliminare, se instaureaza coma alcoolica.
In ceea ce priveste consumul cronic de alcool, exista o clasificare a bautorilor.Astfel, o prima categorie o reprezinta consumatorii care gasesc in patima lor o iluzorie senzatie de alinare, in incercarea de a-si depasi insatisfactiile cotidiene.La acestia, dependenta se instaureaza gradual.
Al doilea tip de bautori este acela la care, desi nu s-a instaurat dependenta, consumul frecvent si abuziv a provocat deja alterari ale starii de sanatate.
Cel de-al treilea tip de bautor manifesta o dependenta fizica fata de alcool, astfel ca nu se poate dispensa de acest obicei, desi se poate opri inainte de a ajunge la ebrietate.In schimb, intr-o alta categorie intra aceia care vadesc o adictie (dependenta) psiho-fizica fata de bauturile alcoolice si care, adesea, beau necontrolat pana la pierderea discernamantului.
Intr-o ultima categorei intra bautorii periodici, care alterneaza zilele de abuz cu acelea de abstinenta partiala sau completa.
Alcoolismul cronic se manifesta prin varsaturi, digestie dificila, greturi, dureri gastrice, pirozis, scaderea poftei de mancare, palpitatii, tremur, uneori halucinatii, disfunctii sexuale, dezinhibitie, preschimbari caracteriale, stari de furie, neputinta sau tristete.Finalmente apar bolile hepatice si renale, decadenta intelectual-afectiva, dementa si paraliziile, cu reducerea drastica a sperantei de viata.
Alcoolicul este un bolnav, insa, prin faptul ca alcoolismul tinde sa suspende discernamantul, vointa si constiinta, este cert faptul ca, la un anume nivel de adictie, bolnavul nu mai poate reusi depasirea propriei stari, facand apel doar la vointa.De aceea, este necesara sustinerea, consilierea si motivarea sa permanenta de catre o persoana cu experienta - medic, preot, psiholog.
Renuntarea la alcool se face, de regula, gradual, dar se poate realiza si dintr-o data, cand bautorul este foarte motivat, voluntar si a constientizat suficient de mult inconvenientele alcoolismului.
Legat de intoxicatia acuta ce precede coma alcoolica, pe care o recunoastem daca vom constata o respiratie dificila, racirea corpului, somnolenta si paloare, se bea apa calda si se provoaca voma.Se spala fata cu apa rece, se aplica comprese reci pe frunte si se fac frictini energice.
Decoctul de ghinda este un remediu indicat in intoxicatiile alcoolice.Se pune o lingurita de ghinda maruntita la o cana de apa, se fierbe 5 minute si se beau doua-trei cani pe zi, dupa mese.
In combaterea starilor de ebrietate, se vor administra 3 transe a cate 6 lingurite de miere, din 20 in 20 de minute.Uneori cel intoxicat cu alcool poate fi trezit din betie daca va consuma un pahar cu apa rece in care s-au pus 50 picaturi de tinctura de propolis.
In alcoolismul cronic, se consuma zilnic 100-120 g de miere, in cate 3 portii.
Infuzia de catina alba se foloseste in tratarea alcoolismului, in cadrul unor cure de
durata.Se adauga 5 lingurite de fructe zdrobite la 500 ml de apa clocotita, se lasa vasul acoperit 30 minute si se consuma fractionat, in cursul unei zile.
Decoctul din seminte de patrunjel si coaja de lamaie este indicat in alcoolismul cronic.Se adauga cate 10 g din fiecare ingredient la 500 ml de apa si se fierbe pana scade la jumatate.Leacul se consuma cu 30 de minute inainte de mese.
Tinctura de ardei iute se foloseste in curele de dezalcoolizare.Se vor tine la macerat 20 g ardei in 100 ml alcool alimentar de 70 de grade, vreme de o saptamana.Se administreaza cate 10-30 picaturi, turnate intr-o cana de ceai, preparat din anghinare, unguras sau tintaura.
Droijdia de bere se consuma zilnic, in cantitati de 50-70 g, pana la dezintoxicare.
Maceratul de aloe contribuie la dezintoxicare.Se da prin masina de tocat o planta de 3-5 ani si se pune intr-un vas de sticla, alaturi de 3,5 litri vin rosu natural si 2,5 kg miere de salcam.Se macereaza 5 zile intr-un loc racoros si intunecos.Se ia cate o lingurita de 3 ori pe zi, cu o ora inainte de masa.Cura se face pe o periaoada de 3-4 saptamani, iar in aceasta vreme se recomanda o alimentatie vegetariana, fara lapte, oua si carne.
Parul uscat nu este de dorit, nu doar din cauza aspectului sau, ci si pentru problemele pe care le poate genera.Samponarea in exces, dar si practicarea inotului in diferite bazine si piscine, pot duce la uscarea parului si a scalpului.
Umiditatea parului uscat este undeva sub 10%, iar vantul, soarele puternic, tratamentele chimice, aparatele de ingrijire si coafare, duc si ele spre accentuarea acestei afectiuni.
In unele cazuri, problema poate fi de ordin genetic, pielea capului nemaiputand produce suficiente uleiuri naturale.
Samponul indicat este unul special pentru par uscat, cu un pH redus; spalarea parului trebuie facuta la trei zile sau chiar mai rar; radacinile si scalpul au nevoie de o atentie speciala, fara a se agresa firul de par si mai ales varfurile fragile.
Balsamul de par ajuta foarte mult in acest caz, acesta aplicandu-se mai ales pe varfuri, parul fiind pieptanat pentru distribuirea adecvata si uniforma.Un truc foarte folositor este utilizarea unui prosop, pentru a sterge parul de apa, inainte de folosirea balsamului, ce se lasa sa actioneze cel putin 3 minute pe timp de iarna si 1-2 minute, vara.
O alternativa ciudata, dar utila, a balsamului este maioneza. Se aplica pe par si se lasa intre 5 minute si o ora, dupa care se spala parul in mod normal.
Atunci cand alegem produse de hairstyle, este bine sa le alegem pe cele create pentru par uscat, care hidrateaza intens, sau pe cele ce contin uleiuri naturale, de exemplu: ulei de migdale sau ulei de seminte de in.
Uscatorul de par si placa de intins parul, se folosesc la cea mai mica treapata de caldura si asta cat mai rar, uscarea naturala a parului fiind cea mai indicata.
Se vor evita soarele puternic, vantul, apa cu clor, protejand parul prin aplicarea uleiului de masline, inainte de a inota intr-o astfel de piscina sau bazin.
Varfurile trebuiesc tunse regulat, iar un ser special pentru par uscat, aplicat pe acestea poate face minuni.
Alimentele pe care le consumam, joaca un rol foarte important, folositoare sunt cele bogate in omega 3 si acizi grasi, peste, ulei de seminte de in.
Masca preparata din uleiuri naturale: 6 picaturi ulei de lavanda, lemn de santal sau dafin si uleiuri esentiale de susan sau soia, se amesteca si se aplica pe par, se inveleste parul cu un prosop pentru 15 minute si apoi se clateste.
Uleiul de sofran: se pun doua picaturi in palme, se maseaza parul si pielea capului, dar nu se clateste.
Uleiul cald de masline sau migdale: se maseaza parul cu doua linguri de ulei cald, se inveleste parul cu un prosop pentru 30 de minute si apoi se spala parul.
Lapte cu ou: o cana de lapte se amesteca cu un ou batut, se pun la fiert si se aplica pe par.Se lasa 5 minute, apoi se clateste.
Masca din avocado si banana: o banana bine coapta se amesteca in blender cu un avocado bine copt, cu o lingura de ulei de masline si cateva picaturi de ulei de ulei esential de lavanda, trandafir, portocala sau iasomie.Se samponeaza normal parul se sterge cu un prosop, se piaptana si se aplica masca pe toata lungimea parului. Se acopera parul cu o casca de dus si se lasa macar 15 minute sa actioneze, dupa care se clateste.
Uleiul de floarea soarelui: se umezeste parul, se aplica ulei de floarea soarelui pe pielea capului si se maseaza bine.Se piaptana parul de la radacina spre varfuri, pentru a intinde uleiul..Se acopera capul cu un prosop umezit cu apa fierbinte si se lasa o ora sa actioneze, dupa care parul se spala cu sampon.
Denumiri populare: caprine, cocorita, cuprine, flori de primăvara, fulie, galuşte, ghiocei albi, ghiocei de munte, ghiocei de gradina, ruscuta plina si goala, chirsenis, zarnaiadele.
In traditia populara ceaiul se foloseste la durerile de piept, in aprinderile de plamani, pentru batai neregulate ale inimii.
Bulbii acestei plante sunt mortali in doze de peste 10g pe zi.
Compozitie chimica: alcaloizi narcisina şi glicozide ale izometonului. Bulbii contin alcaloizii licorenina, gelantina, licorina, narcisidina, care sunt foarte toxici. Simptomele intoxicatiei sunt: hipertensiune accentuata, somnolenta, miscari convulsive, degenerarea functională a ficatului.
Actiune farmaceutica: florile au proprietati linistitoare, calmante, emoliente, dezinfectante, de antiseptic pulmonar.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: anxietate, astm, diaree, nevroza cardiaca, stari de agitatie sau nervozitate, tahicardie, tuse.
Doua linguriţe de petale de narcisa se vor pune în 250 ml apă clocotita. Se vor acoperi pentru 10 minute dupa care se poate consuma cate 2 cani pe zi. Este mult mai util ca aceasta planta sa se combine la preparare cu alte plante si atunci efectul tratamentului este mai puternic.
Sirop: intr-un borcan se vor pune un strat de petale de narcisa care se vor acoperi cu miere, apoi inca un strat de petale şi alt strat de miere. Se va face tot asa pana la umplerea borcanului. Se va lasa apoi 2 luni la rece, timp in care nu se umbla la borcan. Dupa acest interval de timp se poate strecura si se poate apoi consuma ca orice sirop in dilutie cu apa.
Papalau
Denumiri populare: babuschi, basicuta de roseata, besica, boborea, bubuclie, buruiana de buba, buruiana de abuba, cereasa ovreiului, cereasa besicata, curcubatica, dalac, fusei salbatec, gherghinar, gogoase, iarba bubei, maselare, papala, pulpe de padure, puturoasa.
Compozitie chimica: fructele contin acid citric, substante amare (fisolina), contine alcaloizi, mucilagii, zaharuri, substante minerale si are gust putin agreabil acru-amarui. Fructele se culeg la maturitate si sunt comestibile atat crude cât si uscate. Se folosesc la prepararea dulceturilor, marmeladei, bomboanelor, contin zaharoza, acizi si o mare cantitate de vitamina C. Planta mai are clorofila, vitamine, etc.
Atentie! Planta in intregime este toxica in afara frunzelor, deoarece comntine multa solanina. Se poate interveni cu carbune vegetal in cazurile de intoxicaţie.
In traditia populara decoctul fructelor se bea si se fac spalaturi pe cap si corp in cazurile de eriteme, pelagra, etc. Cu decoctul partilor aeriene se spala eruptiile si eczemele noilor nascuti. Boabele rosii, plamadite in vin, sunt utilizate intern contra ascitei. Se mai foloseste contra durerilor de masele si urechi. Fructele plantei se intrebuinteaza ca infuzie in tratamentul furunculozei.
Descriere: planta cu tulpina ramurata chiar de jos, frunzele cu codita lunga, asezate cate doua, florile alb-galbui, aplecate in jos, la subtioara frunzelor, fructul o bobita rosie ca o cireasa, inchisa intr-o basica rosie, umflata ca un balon. Creste prin paduri, tufisuri, livezi. Recoltare iunie-iulie.
Actiune farmaceutica: contra reumatismului, decongestiva, diuretica, febrifuga, laxativa. Se foloseste extern, iar intern cu precautie, pentru ca ar putea produce intoxicatii. Boabele aduc urinare multa fiind foarte diuretice, ajutand si la eliminarea nisipului renal sau biliar.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: adenom de prostata, afectiuni renale, ascita, calculi biliari si renali, colici abdominale, dureri diverse inclusiv cele reumatice, furunculoze sau diferite afecţiuni ale pielii, intern se va lua cu precauţie în litiaze biliare şi renale, gută, reumatism, stări congestive hepatice.
Cantitatea maxima este de 250 ml infuzie impartita in cursul zilei luata cu inghitituri mici.
3 linguri de fructe proaspete se pun la 1 litru de apa. Se fierbe timp de 5 minute. Se lasa vasul acoperit timp 20 minute, apoi se strecoara. Se bea intreaga cantitate in mai multe reprize pe parcursul unei zile. Favorizeaza eliminarea uratilor se foloseste in litiaza biliara si renala, guta, reumatism. Este util in litiaze biliare, renale, reumatism, ascita, adenom de prostata fiind foarte diuretica mai ales atunci cand se opreste urina si se doreste eliminarea urinei.
Din 2 lingurite de fructe se va face un ceai. Se pun in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se aplica extern sub forma de comprese sau cataplasme, utile în reumatism, ascita.
Must de fructe de papalau si must de struguri. Se iau in parti egale si se pun la fermentat, dupa care se trage in sticle de culoare inchisa. Se astupa ermetic si se pastreaza la rece. Este util pentru combaterea colicilor, ca laxativ, si mai ales diuretic. Se bea cate 1 paharel dimineata.
Se fierb 2 linguri de planta timp de 10 minute in 500 ml lapte. Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se pun comprese caldute sau se tamponeaza fata cu vata inmuiata in aceasta solutie.
Bradul a avut si are multe intrebuintari, ca materie prima sau ca si leac.
In mod curent rasina se foloseste pentru lecuirea diferitelor boli. Se topeste, se amesteca cu ceara, cu coada soricelului pisat, iar alifia obtinuta se pune pe o fasie de panza si se leaga cu ea bubele rele, copturile, zgaiba, etc.
In unele parti se amesteca cu seu de vita, ceara, panza de paianjen si faina de grau. Se mai amesteca cu ceara de albine, unt proaspat, scrum de copita de cal si coaja de lemn cainesc, plamadita in rachiu, apoi se fierbe pana se obtine o alifie cu care se ung bubele.
Rasina plamadita in rachiu de drojdie se ia dimineata, cate o lingura, pentru palpitatii.
In medicina populara se folosesc si ramurile tinere de brad, la bai contra reumatismului.
Din ramurile tinere, cu muguri, se prepara un ceai ori un sirop pentru tuse, dureri de piept, luat si ca fortifiant pulmonar.
Ceaiul din conuri verzi se bea caldut contra durerilor de stomac si inima.
Decoctul din muguri tineri se bea primavara, contra scrofulelor, iar cel din cioturi de brad, din scanduri arse si pisate, contra junghiurilor.
Legaturile cu decoctul scoartei se pune la gat contra durerilor si umflaturilor, iar compresele cu frunze fierte, contra durerilor de ficat. Decoctul din “cucuruz” de brad se tine caldut in gura, ca sa aline durerile de masele.
Compozitie chimica: acizi rezinici (alfa si beta pimen), ulei volatil, rezine, principii amare mai ales in muguri si in acele de brad.
Rasina contine rezinetanoli, acizi rezinici, rezine, acizi aromatici, fenoli, etc.
Actiune farmacologica : se folosesc atat mugurii cat si cetina sau rasina. Are actiune astringenta, cicatrizanta, antibiotica, stimuleaza secretiile fiind folosit ca expectorant. Calmeaza durerile, are efect racoritor, revulsiv, cicatrizant, repermeabilizant vascular, vitaminizat, etc.
Mugurii se culeg primavara si din ei se poate obtine un sirop folositor la foarte multe afectiuni ale aparatului respirator si nu numai, pentru ca de fapt are actiuni mult mai complexe refacand circulatia sangelui in intreg organismul. Se vor sfarama mugurii si se amesteca cu miere poliflora si se lasa acoperiti timp de 6 saptamani. Se strecoara apoi lichidul obtinut si se pune in sticlute de marimi mai mici. Se va putea lua cate o lingurita de 3 ori pe zi.
Muguri de brad maruntiti se pun in suc de ceapa rosie (sau suc de usturoi) cat sa se acopere, apoi se pune tot atata miere poliflora. Se lasa apoi timp de 15 zile la macerat, dupa care se strecoara si se va consuma cate o lingurita de 3 ori pe zi in boli pulmonare, de circulatie, inima, etc.
Muguri de brad se culeg in cantitate mai mare si se acopera cu apa. Se fierb la foc mic pana va scadea lichidul la jumatate. Se va lua cate o lingura de 3 ori pe zi, tot pentru boli respiratorii.
Bai cu ramuri sau muguri: se culege o mana de muguri si ramurele (varfuri) care se vor pune in 3 litri de apa sa fiarba o perioada de 3 ore, dupa care se strecoara direct in cada. Aceste bai ajuta foarte mult la refacerea circulatiei deficitare sau contra diferitelor infectii sau chiar in accidente cerebrale sau paralizii. Se poate adauga in aceste cazuri si cimbru.
Aceste bai sunt extrem de eficiente si in cazul afectiunilor renale sau ginecologice si se pot face bai sau chiar spalaturi vaginale.
Rasina se foloseste la prepararea diferitelor alifii: o parte rasina de brad, cu 2 parti ulei vegetal si se mai poate adauga 1\2 sau chiar mai multa ceara de albine. In cazul in care se doreste se poate prepara cu mai multa ceara si supozitoare sau ovule intra-vaginale. Se poate adauga la acestea si putin propolis brut.
Rasina cu alcool, o parte rasina de brad si 4 parti alcool alimentar de 70%. Se lasa cateva zile agitand bine (4-5 zile). Se strecoara, apoi se pune in sticlute de capacitate mai mica. Este foarte util in toate afectiunile interne in care se poate lua cate 20 picaturi de 3 ori pe zi, diluat in 100 ml apa.
Se foloseste la urmatoarele afectiuni: abcese, afectiuni ginecologice, amigdalite, agio-colite, agio-dermite, boli de rinichi, boli de nervi, boli pulmonare, bronsite, cervicite, contuzii, colite, discopatii, dureri articulare, dureri de coloana, dureri reumatice, eczeme, enterocolite, faringite, furuncule, gripa, guturai, hemoroizi, infectii ale pielii, infectii urinare, nevroze, nevralgii, parodontoza, paralizii, purpure, rani ale colului uterin, rani anale, rani externe, rani purulente, reumatism, tulburarea permeabilitatii capilare, tuse, ulcere de gamba, ulceratii cronice, vanatai.
