Se afișează postările cu eticheta placi senile. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta placi senile. Afișați toate postările

sâmbătă, 4 iunie 2016

Tratarea bolii Alzheimer prin remedii naturiste

   Conform statisticilor actuale, în România incidența tulburărilor mintale care corespund tabloului clinic al bolii Alzheimer a crescut la 883 persoane din 100.000 locuitori.După datele furnizate de ONU, numărul populației de vârsta a treia a ajuns la 500 milioane, comparativ cu 200 milioane în 1950 și se preconizează ca la nivelul anului 2025 numărul persoanelor vârstnice pe glob să fie de 1 miliard.
   Rolul exact al geneticii în boala Alzheimer nu este încă stabilit.Cercetările de ultimă oră au stabilit o legătură a acestei boli cu anumiți cromozomi.Alte cauze includ boala Parkinson, hidrocefaleea, deficiența de vitamina B12, al elementului aur, nivelul scăzut al hormonului tiroidian, sindromul Down, alcoolismul, anumite boli infecțioase sau depresia majoră, la ora actuală necunoscându-se cu precizie cauzele ei. 

   Boala are mai multe stadii evolutive: precoce (faza ușoară), intermediar (faza moderată) sau tardiv (faza severă). 

   Ca factori favorizanți amintim intoxicațiile, avitaminozele, surmenajul și infecțiile. 

   Cantitatea de neuro-transmițători, de acetilcolină, substanțe chimice care servesc drept mesageri între celulele nervoase, este mai mică.Aceste substanțe sunt esențiale în procesul de gândire și al memoriei. 

   Factorii de risc legați de apariția acestei boli sunt:
   Vârsta, loviturile sau rănile la nivelul capului, ereditatea.  


   Din punct de vedere somatic sunt evidente câteva schimbări ce au fost observate la nivelul creierului acestor bolnavi.
   Celulele creierului se micșorează sau dispar și sunt înlocuite cu pete dense, de formă neregulată numite plăci senile.Apar formațiuni neurofibrilare, în interiorul celulelor creierului, afectând sănătatea acestora.O persoană cu boala Alzheimer are mai puțină materie cenușie decât o persoană care nu este afectată de această boală.Această diferență are un proces continuu, afectând funcționarea cerebrală.
   Problematica neuropsihologică se particularizează prin dezvoltarea unui sindrom afazo-agnozo-apraxic cu disartrie logoclonică, sărăcire a limbajului mergând până la logoree neinteligibilă; agnozie, mai ales spațială (bolnavul nu-și mai recunoaște propria cameră); apraxie până la imposibilitatea îmbrăcării, dezbrăcării și chiar a mestecatului. 


   Diagnosticul BA, cea mai frecventă formă de demență, este dificil, fiind stabilit cu certitudine abia post-mortem, când pot fi observate, în creier, plăcile senile și aglomerările neurofibrilare.În timpul vieții diagnosticul se bazează pe dovezile obținute din studierea comportamentului și din testele și observațiile psihologice. 




   Semnele bolii diferă mult de la un bolnav la altul, diagnosticarea bazându-se pe performanțele individului în următoarele 8 aspecte ale cunoașterii:
   1. Orientarea în timp si spațiu.
   2. Controlul mișcărilor și acțiunilor.
   3. Atenția.
   4. Memoria.
   5. Limbajul.
   6. Percepția vizuală.
   7. Rezolvarea problemelor.
   8. Activitatea socială. 


   Diagnosticul este confirmat doar dacă performanțele individului, situate la un nivel inferior, se reduc, dovedindu-se progresive, la testele efectuate câteva luni mai târziu.Observațiile și testele se efectuează pe bolnavii aflați în stadii incipiente ale bolii, deoarece cei aflați în stadii avansate nu mai pot urmări instrucțiunile și nu se pot concentra. 

   Tabloul clinic tipic al BA include:
   Declinul progresiv al funcțiilor memoriei.
   Sărăcirea și deteriorarea judecății și raționamentului.
   Schimbări de atitudine și comportament.
   Apatie, agitație, agresivitate (verbală și fizică), anxietate, dereglări ale somnului, iritabilitate, comportament motor aberant, halucinații (vizuale, auditive, tactile, olfactive).  


   Câteva simptome sunt recunoscute ca însoțind BA.Ele pot apărea însă și în alte cazuri de demență:
   1. Pierderea memoriei care afectează viața de zi cu zi.Se uită în special evenimente foarte recente.
   2. Dificultăți în realizarea sarcinilor familiale (persoanele cu BA pot uita cum se prepara un fel de mâncare sau pot uita dacă au mâncat).
   3. Probleme de limbaj (persoanele cu BA pot uita cuvinte uzuale, înlocuind unele cuvinte cu substitute neadecvate, ceea ce face ca propozițiile rezultate să fie greu de înțeles).
   4. Dezorientare în timp și spațiu (persoanele cu BA se pot rătăci pe propria stradă, neștiind cum să ajungă acasă).
   5. Judecată redusă (persoanele cu BA pot să nu recunoască o infecție ca fiind o problemă pentru care trebuie să apeleze la medic sau se pot îmbrăca inadecvat: haine groase într-o zi toridă).
   6. Probleme cu gândirea abstractă (persoanele cu BA pot uita complet ce sunt numerele și ce se poate face cu ele; pot să nu înțeleagă semnificația zilei de naștere).
   7. Probleme cu plasarea obiectelor în locurile adecvate (persoanele cu BA pun un cui în frigider sau ceasul în cutia cu zahăr).
   8. Schimbări în atitudine și comportament (au loc treceri rapide de la calm la furie, fără un motiv explicit).
   9. Schimbări ale personalității (persoanele cu BA pot deveni extrem de confuze, suspicioase, apatice).
   10. Pierderea inițiativei (apare o pasivitate accentuată). 

ShareThis