marți, 30 august 2016

Hepatita și cauzele apariției sale

   Fitoterapia este folosită cu succes și în cazul afecțiunilor acute sau cronice ale ficatului.

   Hepatita virală acută (A, B, C) este o afecțiune infecțioasă generală.
   Hepatita virala A se caracterizează prin mecanismul fecalo-oral de infectare.
   Hepatita B se dezvoltă după transfuziile de sânge și alte preparate.
   Hepatita virală poate fi însoțită de icter, iar în forma în care icterul nu apare, este însoțită de ușoare simptome subclinice.
   Formele grave ale afecțiunii pot conduce la dezvoltarea stării de precomă sau chiar comă.

   În perioada de reconvalescență apare de foarte multe ori sindromul posthepatic însoțit de manifestări asteno-vegetative și de dispepsie.În asemenea cazuri este foarte indicată fitoterapia.La unii bolnavi, afecțiunea se prelungește și se transformă în hepatită cronică.

   Hepatita cronică este un proces inflamator în ficat care se întinde, fără a se observa vreo îmbunătățire, nu mai puțin de șase luni.
   Printre factorii etiologici ai afecțiunii, pe lângă infecția virală, au un rol deosebit alcoolul, preparatele medicamentoase, preparatele de natură toxică.
   După semnele clinico-morfologice se disting hepatita cronică activă (agresivă), hepatita cronică persistentă și reactivă.

   La bolnavii cu hepatită cronică activă se observă manifestări de durere diverse, dispepsie și fenomene asteno-vegetative caracteristice pentru patologia ficatului.Adesea apar schimbări ale funcțiilor altor organe (artralgie, mialgie, pulmonită), semne ale colestazei interhepatice (mâncărimi ale pielii, icter).După indicatorii analizelor de laborator se vorbește despre schimbări ale funcției ficatului.

   Hepatita cronică persistentă evoluează fără simptome clinice clare și modificări ale funcției ficatului.Probele de funcționare ale ficatului nu arată abateri de la normă, de obicei.

   Este posibilă, dar nu obligatorie evoluția hepatitei cronice către ciroza ficatului.Aceasta din urmă se poate forma și ca urmare a acțiunii altor factori etiologici.Ciroza ficatului se caracterizează printr-o dezvoltare difuză a țesutului conjunctiv, distrofie și necroze ale hepatocitelor, insuficiențe funcționale.În funcție de etiologie se disting diferite variante ale cirozei hepatice: virală, alcoolică, medicamentoasă, biliară, mixtă și criptogenă.



   După semnele clinice se disting stadiile procesului (stadiul incipient, al manifestărilor clinice clare și cel terminal) și fazele sale (activă și neactivă), ceea ce are importanță pentru alegerea unor măsuri terapeutice.

   Simptomele clinice care se întâlnesc în cazul afecțiunilor ficatului pot fi transformate în sindromuri clinice: asteno-vegetativ (oboseală rapidă, slăbiciune iritantă, slăbire), dispeptic (grețuri, vărsături, scăderea poftei de mâncare, tulburări ale scaunului), colestază (mâncărimi ale pielii, insomnie, icter), insuficiență hepatică mică (somnolență, hemoragii ale dinților, pigmetarea pielii).Mijloacele fitoterapeutice micșorează manifestările acestor sindromuri.

   În cazul hepatitei acute, fitoterapia este indicată pe parcursul întregii perioade a afecțiunii.Bolnavilor le sunt foarte indicate ceaiul din măceșe și scorușe (câte un pahar pe zi), sucul de coacăze, agrișe.

   În cazul hepatitelor acute sunt recomandate amestecurile de plante:

   Se amestecă în părți egale frunze de mentă, flori de siminoc, semințe de fenicul, frunze de coada-șoricelului.6 grame din acest amestec se pun în 300 de mililitri de apă fierbinte, se fierb 10 minute, se lasă la infuzat două ore, apoi se strecoară și se beau câte 100 de mililitri de trei ori pe zi, înainte de masă.
   Daca se dorește ca amestecul de mai sus să aibă și efecte sedante se mai adaugă rădăcină de valeriană, frunze de trifoi și de bujor.

   Se amestecă rădăcină de valeriană, frunze de mentă, flori de păducel și de mușețel, muguri de hamei (în părți egale).Se pregătește o infuzie după rețeta de mai sus și se administrează dimineața și seara înainte de culcare câte 100 de mililitri, înainte de masă.

   În perioada posthepatică sunt indicate sucurile de legume (morcovi, cartofi, varză, sfeclă) diluate cu apă; se bea câte o jumătate de pahar și se crește treptat doza de concentrație a sucurilor, în funcție de cât suportă bolnavul (la unii pacienți, sucurile provoacă balonare).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ShareThis